976 matches
-
lui pe scenă. Delirul verbal al lui Rabelais se reface din delirul fiecărei povești din fiecare scenă, din ritmurile îndrăcite ale mișcărilor, din sonorități ce vin din foșnetul unor pași, al sutelor de furculițe prăvălite din cer, din mugetul unui buhai imens, din respirațiile din somn, din frămîntatul pîinii. Așa s-a născut acest spectacol. Ca un aluat în care se pun ingredientele cunoscute și, după, dospit, fără să priceapă nimeni ce și cum, iese cel mai simplu și, în același
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
lui pe scenă. Delirul verbal al lui Rabelais se reface din delirul fiecărei povești, din fiecare scenă, din ritmurile îndrăcite ale mișcărilor, din sonorități ce vin din foșnetul unor pași, al sutelor de furculițe prăvălite din cer, din mugetul unui buhai imens, din respirațiile din somn, din frămîntatul pîinii. Așa s-a născut acest spectacol. Ca un aluat în care se pun ingredientele cunoscute și, după dospit, fără să priceapă nimeni ce și cum, iese cel mai simplu și, în același
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
narator omniscient comite, apoi, eroarea de a împacheta o compoziție abracadabrantă, alterată de trivialitatea șarjată a stilului, în hîrtia de ziar a unor cogitații pamfletare de rutină despre natura regimului și a manifestărilor sale: „Iată, spunea printre rînduri vocea de buhai a bardului Păunescu, muzicile rock și folk pot fi domesticite în slujbe mult mai nobile decît alea pentru care au fost fătate acolo, prin americi îndepărtate. Iar publicul, în timp ce osanalele săreau în văzduh ca niște sîmburi de dovleac, se exterioriza
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
foc cade - O stinge mlaștina, fumegând, de turbă * Acolo e măgura, mai jos o prelucă Urc prin pădure după ciuperci. Oi înfundate una în alta, berbecii, vigilenți - Cicadele scârțâie pe o vioară nedată cu sacâz Mai încolo e butura, înspăimântătoare, Buhai de baltă în mătasea broaștei, Bunica spune: nu vă apropiați, Este fără fund, iar apa spurcată... Cerul mă urmează. Câte dintre cele care m-au inspirat știu asta? Iar celelalte au vreun câștig? Poate timpul va spune, îngânându-le șoapta
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
-o, închinate începuturilor lui Eugen Ionescu, Anatomia unei negații. Aventura acestui manuscris elaborat între 1970 și 1972 aruncă lumini puternice asupra câtorva personaje implicate într-însa. Trecând prin fața anticamerei lui Marin Preda, directorul Editurii Cartea Românească, autorul percepe glasul "de buhai" al lui Adrian Păunescu care-i făcea "recomandări" directorului: "Domnul Gelu Ionescu ar face mai bine să se ocupe de marii noștri scriitori, de Bogza, de Jebeleanu, de Preda - și nu de unii care ne înjură!, combătea Păunescu (ce falnică
Tablou de epocă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10238_a_11563]
-
văd copii la colindat, cu Nașterea Domnului. Începeau cu „Moș-Ajunul", după mere, nuci, covrigi... Alai duceau pe tot drumul, cu obrajii rumeniți. „O, ce veste minunată!" cântau feciorii voioși, prin tradiție păstrată. Pe când trăiau ai mei strămoși. Vuia satul de buhaie în cete de „Plugușor"! Tradiționale straie completau mesajul lor. Tineri se grăbeau la horă sau la bal de Anul Nou! Flăcăul să-i ducă noră mamei sale, drept cadou! Timpul a trecut în grabă. Obiceiuri s-au schimbat. Tineri se-
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
Dorin Isoc: teoretic, „un articol nu poate prelua din alt articol al aceluiași autor decât dacă se menționează în mod explicit că este o reluare, o nouă redactare, o traducere și se dă sursa unde apare pentru prima oară”. Sebastian Buhai, cercetător asociat la Universitatea din Stockholm: „Nu îmi pare încă în mod decisiv dacă acest caz se poate încadra la «autoplagiat», exact din cauza acestui «cuvânt înainte» pe care aparent (nu e o aparență, e realitate - n.a) cartea îl are
AUTOPLAGIATUL. CÂND ŞI CUM SUNT ÎNCĂLCATE LEGEA ORI ETICA ACADEMICĂ 3/ Reglementareajuridică a autoplagiatului restricţionează expres domeniile în care se aplică [Corola-blog/BlogPost/92402_a_93694]
-
nu aveam radioreceptoare iar televizoarele încă nu se inventaseră. În acele împrejurări, trăiam clipele magice ale colindelor „live”, cu acei colindători reali, îmbrăcați sărăcăcios, cu haine de la cei mai mari, cu tălăngi luate de la gâtul oilor și al măgarilor, cu buhai din bășică de porc. Sorcovele erau făcute de mămicile lor, din ramuri de busuioc, prinse de băț, după priceperea și simțul artistic al fiecăreia. Pe la vreo doi-trei ani, când această lume de basm mi-a pătruns în suflet prin ferestrele
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
această lume de basm mi-a pătruns în suflet prin ferestrele ochilor mari și mirați, în acea vreme de sfârșit de decembrie, eram amețit de parfumul busuiocului, de sclipirea betelii, de clinchetul clopoțeilor, dangătul tălăngilor, pocnetele bicelor, țăcănitul caprelor, hârâitul buhaiului și hăulitul acelor voci argintii, misterioase, izvorâte din întunericul nopții. Acel „Mânați, măi! Hăi! Hăi!, cu tot acompaniamentul de clopoței, tălăngi și buhai, pe fond de lătrături înfuriate, se auzea de dincolo de fereastra neagră în care îmi înfigeam năsucul ca să
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
amețit de parfumul busuiocului, de sclipirea betelii, de clinchetul clopoțeilor, dangătul tălăngilor, pocnetele bicelor, țăcănitul caprelor, hârâitul buhaiului și hăulitul acelor voci argintii, misterioase, izvorâte din întunericul nopții. Acel „Mânați, măi! Hăi! Hăi!, cu tot acompaniamentul de clopoței, tălăngi și buhai, pe fond de lătrături înfuriate, se auzea de dincolo de fereastra neagră în care îmi înfigeam năsucul ca să deslușesc umbrele colindătorilor. Mi se părea că vin din altă lume acele voci misterioase, că dincolo de fereastră este lumea basmelor spuse de mămica
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
la ochi, ca să-i privesc. Sărmanii!...Erau murdari, cu haine peticite, cu încălțările pline de noroi sau zăpadă, după cum era vremea, dar erau împodobiți cu beteală și flori din hârtie pe la paltoane sau căciuli. Sorcovele din mâna lor sau steaua, buhaiul, clopoțeii, bicele îmi impuneau un respect ciudat. Credeam că sunt vrăjiți, că au puteri misterioase. Mai ales cei cu sorcova. Intrau sfioși în casă, ziceau „Bună seara” încet și se așezau cu fața la răsărit, cu sorcovele îndreptate spre icoană. Era o
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
nu aveam radioreceptoare iar televizoarele încă nu se inventaseră. În acele împrejurări, trăiam clipele magice ale colindelor „live”, cu acei colindători reali, îmbrăcați sărăcăcios, cu haine de la cei mai mari, cu tălăngi luate de la gâtul oilor și al măgarilor, cu buhai din bășică de porc. Sorcovele erau făcute de mămicile lor, din ramuri de busuioc, prinse de băț, după priceperea și simțul artistic al fiecăreia. Pe la vreo doi-trei ani, când această lume de basm mi-a pătruns în suflet prin ferestrele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
această lume de basm mi-a pătruns în suflet prin ferestrele ochilor mari și mirați, în acea vreme de sfârșit de decembrie, eram amețit de parfumul busuiocului, de sclipirea betelii, de clinchetul clopoțeilor, dangătul tălăngilor, pocnetele bicelor, țăcănitul caprelor, hârâitul buhaiului și hăulitul acelor voci argintii, misterioase, izvorâte din ... Citește mai mult Pe vremea copilăriei mele, în satul de la margine de țară, nu aveam radioreceptoare iar televizoarele încă nu se inventaseră. În acele împrejurări, trăiam clipele magice ale colindelor „live”, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
nu aveam radioreceptoare iar televizoarele încă nu se inventaseră. În acele împrejurări, trăiam clipele magice ale colindelor „live”, cu acei colindători reali, îmbrăcați sărăcăcios, cu haine de la cei mai mari, cu tălăngi luate de la gâtul oilor și al măgarilor, cu buhai din bășică de porc. Sorcovele erau făcute de mămicile lor, din ramuri de busuioc, prinse de băț, după priceperea și simțul artistic al fiecăreia.Pe la vreo doi-trei ani, când această lume de basm mi-a pătruns în suflet prin ferestrele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
această lume de basm mi-a pătruns în suflet prin ferestrele ochilor mari și mirați, în acea vreme de sfârșit de decembrie, eram amețit de parfumul busuiocului, de sclipirea betelii, de clinchetul clopoțeilor, dangătul tălăngilor, pocnetele bicelor, țăcănitul caprelor, hârâitul buhaiului și hăulitul acelor voci argintii, misterioase, izvorâte din ... XIV. SCUZAȚI, CĂ MOR!, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016. Scuzați, că mor! După vreo zece pași, moș Ion Bălănescu se simți foarte obosit și se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele de alun, și mai rar vipera neagră, opârla și năpârca. Prin ochiurile de apă, bălți, mlaștini pot fi văzuți tritoni, buhai de baltă, broaștele de lac, brotăcelul. Nevertebratele sunt reprezentate de gasteropode, miriapode și păianjeni. Dintre animalele rare care se mai pot întâlni în pădurile din jur amintim căprioara, mistrețul și bursucul, iar dintre păsări sturzul, sitarul și fazanul, colonizat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suflet. În lumea satului, urările de sărbători erau adresate oficialităților satului, domnului învățător, preotului, primarului, notarului, polițaiului sau jandarmului, nu mai vorbim de boierul locului, proprietarul. La Anul Nou se organizau de către oameni în toată firea, echipe de urători, cu „buhai”, clopote, chiar plug cu boi care trăgea o brazdă prin zăpadă. Pentru cine dintre muritorii de astăzi se întreabă care-i rostul aratului în ianuarie, trebuie să le spunem că în trecut, începutul anului nou era fixat în primăvară, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
recoltă bogată. Este speranța fiecărui țăran de a obține un rod bogat care să-i răsplătească munca. În fiecare sat erau meșteri urători (recitatori), așa cum era Vasile Lungu sau unul zisă Ghiță a Moașei, care își potriveau urătura cu trasul „buhaiului” și cu pocniturile bicelor. Pe lângă echipele de urători care mergeau obișnuit cu „plugușorul”, cei mai mari organizau alte obiceiuri de mascați pe lângă personaje luate din realitatea socială românească: Banda Jianului (Lunca), care exprimă fascinația poporului de rând față de haiduci cărora
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la urat împreună cu copii din sat de vârsta lor. Iar Moș Mihuț era foarte priceput la a meșteri pentru copii măști și bice și alte podoabe fără de care nu se putea umbla la urat. Cel mai priceput era să meșterească „buhaiul” dintr-un butoiaș și o bășică de porc, care urma să facă să-i răsune mugetul în tot satul. Sărbătorile cele mult așteptate au venit. Încă pe lumina zilei, copiii s-au adunat în cete, și-au încercat repertoriul de
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
pe la porțile gospodarilor.... (Fragment din volumul în lucru „LOTRII ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI. Colindele sunt prezentate așa cum le-am primit fără nicio intervenție. Lucrarea va cuprinde întregul ritual al sărbătorilor de iarnă - continui să culeg date - cu: steaua, craii, capra, buhaii, plugușorul, sorcova etc și se va încheia cu obiceiul Iordanului) Referință Bibliografică: Ritualul colindătorilor ce vestesc Nașterea Domnului / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
ar ara, în timp ce alți membri din ceată se adună lângă fereastră, sună din clopoței și pocnesc din bice, urându-le gazdelor, belșug și sănătate. Altă ceată, formată din copii mai mari și flăcăi, merg cu „Plugul mare”. Ei duc un buhai, format dintr-o doniță din lemn, fără fung, care este acoperită cu o piele argăsită, în mijlocul căreia se afă un smoc lung din păr de cal, ce imită mugetul buhaiului, când e tras prin mâini. Alții, din același grup, poartă
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
mari și flăcăi, merg cu „Plugul mare”. Ei duc un buhai, format dintr-o doniță din lemn, fără fung, care este acoperită cu o piele argăsită, în mijlocul căreia se afă un smoc lung din păr de cal, ce imită mugetul buhaiului, când e tras prin mâini. Alții, din același grup, poartă clopote și bice, uneori și un fluieraș sau o zongoră, în sunetul cărora rostesc urături lungi despre bădica Traian: „Dimineață s-a sculat, / Pe ochi negri s-a spălat, / La
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
și semănatul „grâului de vară”, secerat cu: „Seceri mari/ Pentru secerători tari / Și altele mai mititele / Pentru fete ocheșele...” Prin alte localități, unii gospodari umblă cu „Plugul mare” tras de patru boi, împodobiți cu colaci în coarne și acompaniați de buhaiuri și clopote mari. Cei mai buni urători din sat rostesc cu strigături, urarea agrară, desprinsă din cea mai cunoscută versiune populară - „Plugușorul”, după textul clasic prelucrat de Vasile Alecsandri. Urăturile au denumiri variate: „Plug”, „Plugușoare”, „Bicișoare”, sau chiar „Fierărie” și
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
la oraș, de cete mici de copii, până în dimineața Anului Nou. În unele locuri se mai practică „Plugul mare”, cu plug tras de boi sau purtat de flăcăi, iar în Moldova, Muntenia și Nordul Dobrogei, acesta a fost înlocuit de buhai.gy PLUGUȘOR CU PATRU BOI Aho, aho, copii și frați, Ia poftiți de ne-ascultați! C-am pornit încă din zori, Să urăm de sărbători! Patru boi am pus la jug Și de coarne ținem plug. În frunte e un
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
gy PLUGUȘOR CU PATRU BOI Aho, aho, copii și frați, Ia poftiți de ne-ascultați! C-am pornit încă din zori, Să urăm de sărbători! Patru boi am pus la jug Și de coarne ținem plug. În frunte e un buhai, Ce-i mânat cu bici, de-un crai. Vrem să vă arăm ogorul Și să cântăm Plugușorul! Cine, azi, ne este gazdă, Le semănăm grâu-n brazdă. Ia deschideți porțile, Ca să tragem brazdele! Că-i vremea de semănat Și colindu-i
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]