197 matches
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
lanțului simpatic, de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub controlul centrului cardioaccelerator bulbar. Centrii bulbari cardioinhibitor și cardioaccelerator își modulează reciproc activitatea și se află sub influența unor factori umorali și a impulsurilor sosite de la zonele reflexogene (în special de la baro și chemoreceptorii sinocarotidieni sensibili la variațiile presiunii și compoziției chimice a sângelui
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de unde pleacă fibre ce ajung la cord prin nervii cardiaci. Componenta simpatică exercită un efect pozitiv asupra tuturor proprietăților miocardului, mărind frecvența contracțiilor cardiace și debitul sistolic. Centrii simpatici de la nivel medular se află sub controlul centrului cardioaccelerator bulbar. Centrii bulbari cardioinhibitor și cardioaccelerator își modulează reciproc activitatea și se află sub influența unor factori umorali și a impulsurilor sosite de la zonele reflexogene (în special de la baro și chemoreceptorii sinocarotidieni sensibili la variațiile presiunii și compoziției chimice a sângelui circulant) ce
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
arteriale se face prin mecanisme nervoase și prin mecanisme umorale. Mecanismele nervoase sunt reflexe declanșate de impulsurile sosite de la zonele reflexogene endocardoaortice și sinocarotidiene (ce prezintă receptori sensibili la variațiile presiunii și ale compoziției chimice sangvine) la centrii nervoși specifici bulbari și pontini. Circulația sângelui în vene. Venele, în special cele mari, au pereți cu un conținut mare de fibre elastice, fapt datorită căruia au o mare capacitate de distensie (complianță). Din cauza complianței crescute, presiunea sângelui care circulă prin vene variază
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sângele din capilarul venos sub o presiune parțială de 40 mm Hg. Reglarea ventilației se face prin mecanisme nervoase și umorale. Reglarea nervoasă este realizată de către sistemul nervos central, prin centrii respiratori. Există un centru inspirator și un centru expirator bulbar, dotați cu activitate ritmică, care funcționează corelat cu centrii pontini apenustic și pneumotaxic (echilibrează durata inspirului cu cea a expirului). Activitatea centrilor bulbo-pontini (centrii primari) este influențată de neuroni mezencefalici, diencefalici, limbici și corticali. Centrii bulbopontini sunt învecinați cu centrii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
măsura progresiei digestiei. Reglarea deglutiției se face prin mecanisme nervoase reflexe. Acest proces începe cu contactul receprorilor de la baza limbii, din palatul moale, amigdalieni cu alimentele. Impulsurile aferente ajung prin ramuri ale glosofaringianului, trigemenului, laringianulu superior și vagului la centrul bulbar al deglutiției, de unde pleacă impulsuri eferente prin hipoglos, trigemen și vag. Tonusul cardiei crește la stimulare simpatică și scade la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în trei faze care se suprapun parțial: cefalică, gastrică și intestinală. Faza cefalică începe înaintea ajungerii alimentelor în stomac și are la bază mecanisme nervoase necondiționatew și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi determină emiterea unor impulsuri ce ajung la centrul gastrosecretor bulbar, de unde pe cale vagală sunt stimulate glandele stomacale. Dat fiind faptul că centrul bulbar se află sub controlul hipotalamusului și cortexului, pot fi elaborate reflexe gastrosecretorii condiționate la diferiți excitanți care concid în timp cu actul alimentației. Faza gastrică este inițiată
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
începe înaintea ajungerii alimentelor în stomac și are la bază mecanisme nervoase necondiționatew și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi determină emiterea unor impulsuri ce ajung la centrul gastrosecretor bulbar, de unde pe cale vagală sunt stimulate glandele stomacale. Dat fiind faptul că centrul bulbar se află sub controlul hipotalamusului și cortexului, pot fi elaborate reflexe gastrosecretorii condiționate la diferiți excitanți care concid în timp cu actul alimentației. Faza gastrică este inițiată odată cu intrarea alimentelor în stomac și are la bază un mecanism nervos, realizat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
scoarței cerebrale) nucleii pontini, de la care pleacă tractul pontocerebelos, și nucleii olivari inferiori, de unde pleacă tractul olivocerebelos, deci conexiuni cu cerebelul, care coordonează echilibrul Traseul căii piramidale este prin pedunculul cerebral de aceeași parte, baza punții, bulb, unde alcătuiește piramida bulbară și unde 90% din fibre trec pe partea opusă a măduvei (decusația piramidală). De la acest nivel, se împarte în: tractul piramidal încrucișat sau corticospinal lateral tractul piramidal direct (corticospinal anterior), ale cărui fibre nervoase se încrucișează și ele medular, la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
6. CRIZE COMITIALE JACKSONIENE: cu valoare localizatoare (între 1% și 50% dintre cazuri). I.2.7. TULBURĂRI DE TIP VEGETATIV I.2.7.1. Se întâlnesc: tahipnea, respirația de tip CHEYNE-STOCKES, respirația de tip stertoros (se datorează interesării centrului respirator bulbar). I.2.7.2. S-au constat și tulburări cardio-circulatorii: bradicardie, tahicardie, tahiaritmii (se datorează lezării sau excitării nucleilor vagali din vecinătatea planșeului ventriculului al IV-a) și de asemenea, creșteri sau scăderi ale tensiunii arteriale cu tendință la colaps
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență pe automatismul centrului inspirator bulbar. Acesta este permanent controlat de alți nuclei respiratori bulbopontini și influențat de diverse structuri nervoase corticale și subcorticale, care permit integrarea vegetativ-emoțională. Controlul voluntar al inspirului și expirului se bazează pe comenzi de la cortexul cerebral transmise motoneuronilor alfa ce inervează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu comenzile adecvate către centrii respiratori bulbo-pontini. Centrii respiratori din trunchiul cerebral Periodicitatea inspirului și expirului este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
atâta timp cât arde lumânarea, Lavoisier (1777) presupune că la baza funcțiilor vitale nu stau fenomene supranaturale, ci oxidații biologice cu participarea obligatorie a oxigenului. La scurt timp după ce Lavoisier atrage atenția asupra proceselor chimice ale respirației, Legallois (1812) descoperă centrii respiratori bulbari, prevăzuți cu activitate ritmică proprie persistentă după întreruperea conexiunilor nervoase supra- și subiacente (denumiți nodul vital de Fluorens, 1842). Cercetările din această perioadă, evidențiind particularități morfo-funcționale atât ale centrilor bulbari, cât și ale ganglionilor simpatici, au determinat pe Bichat (1802
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asupra proceselor chimice ale respirației, Legallois (1812) descoperă centrii respiratori bulbari, prevăzuți cu activitate ritmică proprie persistentă după întreruperea conexiunilor nervoase supra- și subiacente (denumiți nodul vital de Fluorens, 1842). Cercetările din această perioadă, evidențiind particularități morfo-funcționale atât ale centrilor bulbari, cât și ale ganglionilor simpatici, au determinat pe Bichat (1802) să împartă procesele vitale în animale și organice. În timp ce viața animală, somatică sau de relație, este sub dependența axului cerebrospinal, viața organică, vegetativă sau de întreținere, depinde de sistemul simpatic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]