190 matches
-
afectat orice membru sau combinație de membre : un braț, un picior sau ambele picioare sau ambele brațe. Paralizia este adesea mult mai severă proximal (în locul unde membrul se unește cu organismul), decât distal (degetele de la mâini sau de la picioare). Poliomielita bulbară este responsabilă până la aproximativ 2% din cazurile de paralizie, care apare atunci, când poliovirusul invadează și distruge nervii din regiunea bulbară a trunchiului cerebral. Regiunea bulbară este o cale a materiei albe, care conectează cortexul cerebral la trunchiul cerebral. Distrugerea
Poliomielită () [Corola-website/Science/325747_a_327076]
-
mai severă proximal (în locul unde membrul se unește cu organismul), decât distal (degetele de la mâini sau de la picioare). Poliomielita bulbară este responsabilă până la aproximativ 2% din cazurile de paralizie, care apare atunci, când poliovirusul invadează și distruge nervii din regiunea bulbară a trunchiului cerebral. Regiunea bulbară este o cale a materiei albe, care conectează cortexul cerebral la trunchiul cerebral. Distrugerea acestor nervi slăbește musculatura inervată de nervii cranieni, producând simptome de encefalită și produce dificultăți de respirație, dificultăți de vorbire și
Poliomielită () [Corola-website/Science/325747_a_327076]
-
membrul se unește cu organismul), decât distal (degetele de la mâini sau de la picioare). Poliomielita bulbară este responsabilă până la aproximativ 2% din cazurile de paralizie, care apare atunci, când poliovirusul invadează și distruge nervii din regiunea bulbară a trunchiului cerebral. Regiunea bulbară este o cale a materiei albe, care conectează cortexul cerebral la trunchiul cerebral. Distrugerea acestor nervi slăbește musculatura inervată de nervii cranieni, producând simptome de encefalită și produce dificultăți de respirație, dificultăți de vorbire și de înghițire. Nervii critici afectați
Poliomielită () [Corola-website/Science/325747_a_327076]
-
mestecat, și rată respiratorie anormală și ritm anormal de respirație, ceea ce poate duce la stop respirator. De asemenea, sunt posibile și edemul pulmonar și șocul, care pot fi fatale. Aproximativ 19% din toate cazurile de poliomielită paralitică au atât simptome bulbare cât și spinale, aceasta se numește poliomielită respiratorie sau bulbospinală. Aici virusul afectează partea superioară a segmentului cervical al coloanei vertebrale (vertebra cervicală C3 până la vertebra C5), și are loc paralizia diafragmei toracice. Nervii critici afectați sunt nervul frenic, care
Poliomielită () [Corola-website/Science/325747_a_327076]
-
printr-o depresiune triunghiulară, foramen caecum. Caudal, in profunzimea fisurii mediane se observă fibre nervoase ce se încrucișează, formând decusația piramidală sau decusația motorie. De o parte și de alta a fisurii mediane se observă două proeminențe alungite longitudinal, piramidele bulbare. Lateral, piramidele bulbare sunt delimitate de șanturile laterale anterioare, locul de emergență a rădăcinilor nervilor hipogloși (perechea a XII-a de nervi cranieni). Superior de piramidele bulbare, în șantul bulbopontin se poate observa originea aparenta a nervilor abducens (perechea a
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
triunghiulară, foramen caecum. Caudal, in profunzimea fisurii mediane se observă fibre nervoase ce se încrucișează, formând decusația piramidală sau decusația motorie. De o parte și de alta a fisurii mediane se observă două proeminențe alungite longitudinal, piramidele bulbare. Lateral, piramidele bulbare sunt delimitate de șanturile laterale anterioare, locul de emergență a rădăcinilor nervilor hipogloși (perechea a XII-a de nervi cranieni). Superior de piramidele bulbare, în șantul bulbopontin se poate observa originea aparenta a nervilor abducens (perechea a VI-a de
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
și de alta a fisurii mediane se observă două proeminențe alungite longitudinal, piramidele bulbare. Lateral, piramidele bulbare sunt delimitate de șanturile laterale anterioare, locul de emergență a rădăcinilor nervilor hipogloși (perechea a XII-a de nervi cranieni). Superior de piramidele bulbare, în șantul bulbopontin se poate observa originea aparenta a nervilor abducens (perechea a VI-a de nervi cranieni). Lateral de șanturile laterale anterioare se află olivele bulbare, limitate spre posterior de șanturile laterale posterioare, loc de emergență al nervilor glosofaringieni
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
rădăcinilor nervilor hipogloși (perechea a XII-a de nervi cranieni). Superior de piramidele bulbare, în șantul bulbopontin se poate observa originea aparenta a nervilor abducens (perechea a VI-a de nervi cranieni). Lateral de șanturile laterale anterioare se află olivele bulbare, limitate spre posterior de șanturile laterale posterioare, loc de emergență al nervilor glosofaringieni (perechea a IX-a de nervi cranieni), vagi (perechea a X-a de nervi cranieni) și accesori (perechea a XI-a de nervi cranieni). Pe linia mediană
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
semi-calotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu rol în susținerea arcurilor. Turnul este cel mai accentuat element a bisericii, realizat cu ajutorul motivelor barocului puritan specific Transilvaniei. Acoperișul are o formă bulbară, ca în cazul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Ioan Botezătorul din Centru. Biserica Buna Vestire („Catedrala Mică”) din Piața Trandafirilor a fost edificată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică, după planul Catedralei Sf. Petru din Roma. În anul 1948, odată cu interzicerea Bisericii
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
prin intermediul motoneuronilor spinali. Numeroși alți stimuli plecați de la nivelul proprio, baro sau chemoreceptorilor răspândiți în cele mai variate zone ale corpului influențează respirația. 2.5.1 Centrii respiratori. Activitatea repiratorie ritmică este bazată pe alternanța descărcărilor neuronilor inspiratori și expiratori bulbari fiind modelată prin influențe nervoase extrabulbare. Respirația este un proces automat spontan care poate fi influențat voluntar. Neuronii implicați în respirație sunt situați în anumiți “centri” care grupează neuroni cu funcții asemănătoare și activitate înalt integrată. 2.5.1.1
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
influențe nervoase extrabulbare. Respirația este un proces automat spontan care poate fi influențat voluntar. Neuronii implicați în respirație sunt situați în anumiți “centri” care grupează neuroni cu funcții asemănătoare și activitate înalt integrată. 2.5.1.1.Centrii bulbo-pontini. Centrii bulbari sunt situați în substanța reticulată de ambele părți ale liniei mediane și prezintă după descrierea clasică 2 zone: una inspiratoare situată dorsal a cărei excitare provoacă inspirația și alta expiratorie situată mai ventral decât prima și a cărei excitare produce
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
plus rolul scoarței cerebrale în modularea respiratorie. Rolul scoarței este însă limitat de mecanismele reflexe induse de variațiile nivelului CO2. Centrii respiratori au numeroase conexiuni funcționale cu alți centri nervoși care coordonează diferite funcții. Există relații strânse cu centrii cardiovasomotori bulbari ca și cu centrii masticației deglutiției și ai vomei. Respirația este complex interconectată cu mecanis 85 mele care reglează circulația, metabolismul, echilibrul hidroelectrolitic, secrețiile endocrine, temperatura corporală participând la homeostazia generală a organismului. 2.5.2.Reflexele implicate în reglarea
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
complex interconectată cu mecanis 85 mele care reglează circulația, metabolismul, echilibrul hidroelectrolitic, secrețiile endocrine, temperatura corporală participând la homeostazia generală a organismului. 2.5.2.Reflexele implicate în reglarea respirației. Mișcările respiratorii se realizează prin activitatea ritmică a centrilor respiratori bulbari modulată de centrii superiori sub influența a numeroase impulsuri de la diferiți receptori dintre care cele mai importante sunt cele plecate de la nivelul plămânilor și a zonelor reflexogene carotidiene și aortice (FIG 2.24). Izolarea progresivă a centrilor respiratori bulbari prin
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
respiratori bulbari modulată de centrii superiori sub influența a numeroase impulsuri de la diferiți receptori dintre care cele mai importante sunt cele plecate de la nivelul plămânilor și a zonelor reflexogene carotidiene și aortice (FIG 2.24). Izolarea progresivă a centrilor respiratori bulbari prin reducerea aferențelor va avea ca efect scăderea numărului neuronilor inspiratori activi în mod spontan și deci deprimarea respirației. 2.5.2.1.Reflexele Hering-Breuer se produc la distensia (reflex inhibito-inspirator) sau colabarea (reflex excito-inspirator) plămânilor, un rol important în
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
la periferie sau la nivelul sistemului nervos central. Chemoreceptorii periferici sunt situați în corpusculii (glomus) din zonele sino-carotidiană și aortică și intervin și în reglarea circulației. Informațiile de la aceștia sunt transmise pe calea nervilor vag și glosofaringian la neuronii respiratori bulbari influențând respirația. Corpusculii au o irigație foarte intensă (2000 ml/100 g țesut) fiind foarte sensibili la scăderea pO2, creșterea pCO2, scăderea pH, reducerea presiunii arteriale, hipertermie sau creșterea activității simpatice și vasoconstricția ce o însoțește. Chemoreceptorii aortici sunt stimulați
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
tumori oro faringiene sau hipertrofiei amigdaliene; rinolaliile deschise, din insuficiențele velare, diviziunile velopalatine sau paraliziile vălului palatin; rinolaliile închise, consecutive stenozelor sau obstrucțiilor nazale și rinofaringiene. Trebuie excluse de asemenea defectele de emisiune vocală provocate de afecțiuni neurologice (dizartriile pseudo-bulbarilor, bulbarilor, cerebeloșilor și parkinsonienilor) și tulburările „suflătorului” pulmonar (disritmie respiratorie, insuficiență respiratorie) ce se repercută asupra aparatului fonator. Modificări ale vocii se întâlnesc într-un procent de aproximativ 30% în rândul populației, pe o anumită perioadă a vieții individului și în
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
timp scurt) sau, când mecanismele de compensare sunt eficace temporar (1-2 ore) și nu se reface volumul circulant, moartea se produce prin colaps terminal. în hemoragiile mari, moartea se produce frecvent prin insuficiență cardiocirculatorie acută cu ischemia acută a centrilor bulbari. Indiferent de natura agresiunii, organismul răspunde prin aceleași reacții de apărare, până la o anumită limită a intensității hemoragiei, adaptarea realizându-se prin reajustări fiziologice. Hemoragia produce o pierdere de volum circulant, eritrocitar și plasmatic, fapt ce declanșează mecanisme compensatorii capabile
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
musculaturii faciale creează o asimetrie în general evidențiată la inspecție în cazurile grave sau numai la probele dinamice în cazurile mai ușoare. Afectarea mușchilor membrelor, cefei și a trunchiului este exprimată în grade diferite, ca și pentru musculatura cu inervație bulbară. Crizele respiratorii miastenice apar, în general, în primii ani de boală, complicând o miastenie clinic aparentă sau, excepțional, constituind modul de debut. Apariția lor este dată de asocierea a două mecanisme care compromit grav funcția respiratorie: 1. hipoventilația alveolară dată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
atâta timp cât arde lumânarea, Lavoisier (1777) presupune că la baza funcțiilor vitale nu stau fenomene supranaturale, ci oxidații biologice cu participarea obligatorie a oxigenului. La scurt timp după ce Lavoisier atrage atenția asupra proceselor chimice ale respirației, Legallois (1812) descoperă centrii respiratori bulbari, prevăzuți cu activitate ritmică proprie persistentă după întreruperea conexiunilor nervoase supra- și subiacente (denumiți nodul vital de Fluorens, 1842). Cercetările din această perioadă, evidențiind particularități morfo-funcționale atât ale centrilor bulbari, cât și ale ganglionilor simpatici, au determinat pe Bichat (1802
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asupra proceselor chimice ale respirației, Legallois (1812) descoperă centrii respiratori bulbari, prevăzuți cu activitate ritmică proprie persistentă după întreruperea conexiunilor nervoase supra- și subiacente (denumiți nodul vital de Fluorens, 1842). Cercetările din această perioadă, evidențiind particularități morfo-funcționale atât ale centrilor bulbari, cât și ale ganglionilor simpatici, au determinat pe Bichat (1802) să împartă procesele vitale în animale și organice. În timp ce viața animală, somatică sau de relație, este sub dependența axului cerebrospinal, viața organică, vegetativă sau de întreținere, depinde de sistemul simpatic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
VII (facial) formează nervul coarda timpanului care inervează glandele submaxilare și sublinguale, iar cele ale nervului IX (glosofaringian) asigură prin intermediul ganglionului otic, inervația mușchiului constrictor al irisului. În cazul nervului cranian X (vag), fibrele preganglionare lungi plecate de la nivelul nucleului bulbar dorsal al vagului se articulează cu neuronul scurt postsinaptic în ganglionii mici situați în viscerele toracice și abdominale. În peretele gastrointestinal, fibrele vagale terminale se distribuie celulelor ganglionare ale plexurilor mienteric și submucos contribuind la autoreglarea activității sistemului nervos enteric
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a nucleilor tractusului solitar și parabrahial din bulb la punte, mezencefal, hipotalamus, talamus și cortexul cerebral. Aferențe senzoriale ajung la creier și prin intermediul nervilor spinali simpatici și a parasimpaticului sacrat. Integrarea aferențelor viscerale sosite pe diverse căi la nivelul nucleului bulbar al tractusului solitar talamusului și hipotalamusului are loc la nivelul cortexului insular și provoacă reacții vegetative, endocrine și comportamentale de diferite intensități și durate. Spre deosebire de centrii simpatici localizați în hipotalamus și coloana intermedio-laterală a măduvei dorso-lombare, nucleii parasimpatici au sediul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anterior conține, de asemenea, elemente neuronale vegetative a căror stimulare directă sau reflexă provoacă modificări cardiovasculare, respiratorii și endocrine multiple. Controlul cortical al funcțiilor vegetative este, în majoritatea cazurilor, de tip inhibitor și se exercită prin intermediul centrilor organo-vegetativi subcorticali (diencefalo-mezencefalici, bulbari etc.) și medulari. Locul cel mai important din acest punct de vedere revine hipotalamusului. Rolul celulelor vegetative hipercrome de la nivelul talamusului, subtalamusului și substanței nenumite Reichert este mai puțin cunoscut. I.2.1.2. Hipotalamusul Considerat mult timp porțiunea cea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
denumit și nucleul dorsal al vagului, asigură inervația vegetativă parasimpatică a viscerelor toraco-abdominale. Acesta din urmă este de fapt un nucleu bulbospinal, deoarece se întinde până la C3. Căile și distribuția extraneuronală a vagului vor fi descrise ulterior. În ceea ce privește centrii vasomotori bulbari, este de menționat în primul rând dispozitivul nervos care controlează activitatea cordului și vaselor. La baza ventriculului IV sunt situați centrii constituiți din celule vegetative prevăzute cu proprietăți diferite după cum este vorba de neuronii porțiunii laterale sau mediane. În partea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
întinde de la bulb până la talamus, cuprinzând un număr important de nuclei și centri somato-vegetativi ai trunchiului cerebral, hipotalamusului posterior și subtalamusului. Dintre nucleii proprii ai formației reticulate fac parte 5 principale grupe de neuroni: nucleul reticular lateral situat înapoia olivei bulbare; nucleul paramedian ce contribuie împreună cu precedentul la formarea căii spino-reticulo-cerebeloase; nucleul tegmentului pontin descris de Bechterew îndărătul nucleilor din piciorul protuberantei; nucleul gigantocelular ce ocupă 2/3 mediale ale întregii formații reticulate; nucleii pontini caudali și orali, ce continuă rostral
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]