80 matches
-
întru totul adevărul istoric. Chiar și maniheismul inerent în asemenea filme este aici minimal căci Mihai Viteazul (Amza Pellea) are un prieten turc, Selim Pașa (interpretat chiar de regizor), și are o relație încordată cu soția sa, doamna Stanca (Ioana Bulcă)”. "Cu mîinile curate" (1972) este primul film polițist din seria Comisarului Moldovan. Personajul interpretat de Nicolaescu, numit aici încă Miclovan, face tandem cu personajul Comisarul Roman, interpretat de Ilarion Ciobanu. Filmul, realizat cu concursul Ministerului de Interne, era menit să
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974). Pe soclul monumentului este scris: . Monumentul se află în fața Cetății din Făgăraș. În "Buzduganul cu trei peceți" (1977) este interpretată de actrița Olga Bucătaru, în "Mihai Viteazul" (1971) de Ioana Bulcă.
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]
-
cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Ce vremuri”". Este de remarcat că în pofida informațiilor documentate din acea carte, Caranfil propagă la rându-i mitul „Grigore Brezeanu - regizor și scenarist”. Filmul îi are ca protagoniști principali pe Marius Florea Vizante (Gr. Brezeanu), Ovidiu Niculescu (L. Popescu), Ioana Bulcă (Ar. Romanescu), Radu Bânzaru, Valentin Popescu (Catargiu), Silviu Biriș (Raoul), Florin Zamfirescu și Nicu Mihoc (Anton V.). În martie 2007, peliculei i s-a realizat mixajul sonor la Hollywood, după care a revenit în țară pentru ultimul montaj. Premiera filmului
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
dintre cele mai reușite pagini ale „Epopeei cinematografice naționale”. Dacă în prima parte eroul e doar răzvrătit, în cea de-a doua e vizionar și poet al spadei. Filmul, scris de Titus Popovici (Pr. ACIN), abundă în percutante portretizări: Stanca (Bulcă) s-ar mulțumi cu o fericire casnică, Sigismund Bathory (Ion Besoiu) suferă de inconsistența omului de salon, Basta, (Emmerich Schäffer) dă o imagine a chintesenței trufiei, Hassan al lui Andi Herescu încearcă, amăgindu-se, să-și uite rădăcinile, Pellea îi
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
1971 cu opt premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN). Filmul "Mihai Viteazul" a obținut "Marele Premiu". Alte premii au fost obținute de Titus Popovici (Premiul pentru scenariu), George Cornea (Premiul pentru imagine) - pentru filmele "Mihai Viteazul" și "Asediul", Ioana Bulcă (Premiul pentru interpretare feminină) - pentru rolul Doamna Stanca din acest film, Amza Pellea (Premiul pentru interpretare masculină) - pentru rolul titular din acest film, Tiberiu Olah (Premiul pentru muzică), Anușavan Salamanian (Premiul pentru coloană sonoră), Hortensia Georgescu (Premiul pentru costume) - pentru
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
valorii sale. El a fost prezentat la Festivalul internațional de film de la Moscova în anul 1971, unde a fost nominalizat la Medalia de aur. Delegația românească la festival a fost formată din Sergiu Nicolaescu, Amza Pellea, Anușavan Salamanian și Ioana Bulcă. Potrivit regizorului, în timpul premierei filmului pe ecran panoramic, într-o sală de 5.000 de locuri, proiecționistul a omis bobina în care era prezentată bătălia de cucerire a Moldovei, iar ambasadorul României și soția sa (anunțați de regizor) au părăsit
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
îi promite că-l va aștepta. Tânărul compozitor audiază la Viena cursurile profesorului Anton Bruckner și este invitat la mai multe baluri. El compune "După un veac de suferință", ceea ce atrage nemulțumirea autorităților imperiale. Deși obține sprijinul Terezei Kanitz (Ioana Bulcă), ocrotitoarea societății România Jună, Ciprian Porumbescu nu primește bursa pe care o solicitase Ministerului Instrucțiunii Publice al României. Nedorind să deterioreze relațiile diplomatice româno-austriece, Honoriu Simulescu (Vasile Florescu), reprezentantul ministerului român, refuză să-l sprijine pe tânărul student bucovinean. Ciprian
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
centurion în oastea lui Spartacus, poetul și cântărețul Lai (Ovidiu Moldovan) și țăranul Comata (Șerban Ionescu); toți trei au fost sclavi la romani. Adus de principele Castaboca (Ernest Maftei) în fața regelui, Calopor afirmă că este fiul Magnei Mater Midia (Ioana Bulcă) și al prințului Balta, vărul lui Burebista de la gurile Dunării. Pe când avea 12 ani, el a fost răpit de pirații mărilor și vândut romanilor ca sclav la Callatis. Auzindu-i povestea, Burebista îl primește pe Calopor ca oștean în armata
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
unele interpretări actoricești remarcabile: George Constantin care s-a străduit să confere regelui dac o „monumentalitate interioară”, Emanoil Petruț care a jucat un „rol plenar”, Ernest Maftei care i-a împrumutat unui dac „dulcele său grai moldovenesc”, Ion Dichiseanu, Ioana Bulcă, Alexandru Repan și Anca Szönyi. Profesoara Elena Saulea a lăudat viziunea regizoral-scenaristică a filmului realizată prin accentuarea inteligenței personajului principal în dauna abilităților sale de războinic. Scenariul propune situații, în loc de verdicte, îndemnând spectatorii la reflecție. Replicile pe alocuri patetice sunt
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
este un film românesc din 1969, regizat de Gheorghe Vitanidis după un scenariu scris de prozatorul Nicolae Breban. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Irina Petrescu, Iurie Darie, Virgil Ogășanu, Ioana Bulcă, Horea Popescu și Zizi Șerban. Filmul are structura unui flash-back, în care un doctor orgolios îi povestește unui medic mai tânăr, care-l vindecase de o boală grea, o poveste de dragoste trăită de el cu o asistentă medicală. Această
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
și merge împreună cu el la o braserie și apoi la domiciliul medicului. Ajunși acolo, Palaloga îi spune apoi să plece. El o așteaptă în ziua următoare în fața spitalului, dar ea ezită și o convinge pe frumoasa doctoriță Maia Dobrin (Ioana Bulcă) să ia masa toți trei împreună la cantină. Ana îi părăsește la un moment dat, lăsându-l pe Palalogu cu doctorița Maia care flirta deja cu el. În aceeași seară, medicul se duce la garsoniera asistentei, unde o așteaptă un
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
un bun prieten de familie care nu avea urmași direcți. La moartea bătrânului baron, Ioan a intrat în posesia averii și a titlului acestuia, devenind proprietarul unui întins domeniu pe Valea Mureșului, între Deva și Arad care cuprindea și Castelele Bulci și Săvârșin. El devenise astfel unul dintre cei mai bogați oameni din România. Ioan fost promovat apoi în funcția de vice-mareșal al Curții Regale. El a fost unul dintre liderii a „Marii opoziții” împotriva regimului Ion Antonescu și involuat, în
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
de tâlhari la numai câteva zile după instalarea în această abație. Un alt paroh, Valovich Mihai, a vrut să zidească o biserică în Țela și a aflat de la locuitori că ar putea găsi materiale de construcție în ruinele Mănăstirii din Bulci. Este rechemat la Radna și în locul său este trimis călugărul Berecky Hilarion, care mută sediul parohiei din satul Țela în satul Bulci. Satul vechi se întindea pe deal, în partea de sud de actualul loc. Pe vatra de acum se
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
în Țela și a aflat de la locuitori că ar putea găsi materiale de construcție în ruinele Mănăstirii din Bulci. Este rechemat la Radna și în locul său este trimis călugărul Berecky Hilarion, care mută sediul parohiei din satul Țela în satul Bulci. Satul vechi se întindea pe deal, în partea de sud de actualul loc. Pe vatra de acum se găsește din anul 1800. În cimitirul satului există o capelă ridicată de către Toma Găletariu, cel mai înstărit țăran din Valea Mureșului, spre
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
un an în cimitir, dar nici atunci nu veni nimeni după ele. Își luă inima în dinți și hotărî să le folosească pentru sine. Cu galbenii își cumpără o trăsură pompoasă și patru cai albi, întocmai ca Mocioni, baronul de la Bulci. Mai cumpără pământ, sute de jugăre și animale de toate felurile, făurindu-și o gospodărie boierească. Frumos era din naștere. Peste noapte deveni și bogat. Așa că îl bătu gândul către însurătoare. Dar cum gologan la gologan trage și cum nu
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
este un film românesc din 1972, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu inspirat din nuvela "Moartea lui Ipu" (1970) a scriitorului român Titus Popovici. Rolurile principale au fost interpretate de Amza Pellea, Cristian Șofron, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Ioana Bulcă, Octavian Cotescu, Iurie Darie, Maria Clara Sebők și Ștefan Mihăilescu-Brăila. Filmul prezintă cinismul și ipocrizia conducătorilor unei comunități rurale din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care îl conving pe Ipu, „nebunul satului”, să-și asume vina uciderii unui
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
moartea părinților săi într-un bombardament și uciderea fratelui său mai mare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un băiat (Cristian Șofron) a ajuns la un orfelinat. El este luat de acolo de sora sa mai mare Margareta (Ioana Bulcă) și de cumnatul său, preotul Ioan (Ion Besoiu), și adus în casa lor dintr-un sătuc aflat în Transilvania. Acolo se află cantonat temporar un detașament al Armatei Germane. Băiatul este traumatizat de moartea fratelui său (Iurie Darie), un militant
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
că cineastul se autodepășește prin acest film după ce realizase anterior două superproducții istorice, primite cu mari elogii de către public și critici. „Piesele de rezistență” ale filmului sunt interpretarea lui Amza Pellea, dezinvoltura micului erou, interpretările remarcabile ale celorlalți actori: Ioana Bulcă (în rolul unei femei violent-isterice), Maria Clara Sebők („o frumusețe insolentă și agresivă), Octavian Cotescu și Gheorghe Dinică (două personaje meschine și pitorești), muzica lui Tiberiu Olah, imaginile operatorului Alexandru David, decorurile create de Marcel Bogos, costumele Hortensiei Georgescu și
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
prima proprietate revendicată și câștigată de acesta în instanță. Regele a cumpărat castelul de la contele Huniady în anul 1940 la sugestia baronului Ionel de Mocioni-Stârcea, care era la acea vreme Mareșalul Palatului, și care avea un castel în apropiere la Bulci. Regele va veni să locuiască des aici, până când va fi forțat să abdice la 30 decembrie 1947. Astăzi castelul se află într-un amplu proces de restaurare sub conducerea Principesei Margareta. Castelul este folosit de obicei iarna, în preajma Crăciunului și
Reședințele Casei Regale a României () [Corola-website/Science/319981_a_321310]
-
valuri de pamânt - “drumul lui Traian” la Sâmbateni (6). În timpul stăpânirii romane, valea Mureșului a jucat un rol economic și social important, după cum atestă numeroasele descoperiri arheologice daco-romane (7) de la Lipova, Aradul Nou, Sântana, Cicir, Ceala, Moroda, Șeitin, Semlac, Pecica, Bulci ș.a. Mureșul avea o mare importanță strategică pentru romanii învingători, aceștia întărindu-l pe ambele maluri. Paza malurilor Mureșului și a fortificării cu cetăți a fost încredințată legiunii a XIII-a gemina. Astfel s-a început supunerea dacilor și romanizarea
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
Radu Paraschivescu, Vladimir Străinu, Ion Brad, Ion Horea, Aurel Rău, Vasile Rebreanu, Petre Sălcudeanu, Nina Casian, Sânziana Pop, Francisc Munteanu; A sprijinit prezența la Moscova a unor actori și regizori la Festivalul internațional al filmului, printre care: Amza Pelea, Ioana Bulca, Sergiu Nicolaescu, Ion Dichiseanu, Ștefan Bănica, Ion Besoiu etc. A sprijinit concertele susținute la Moscova și în alte orașe rusești, ale artiștilor: Elena Cernei, Nicolae Herlea, Zenaida Palli, Ludovic Spiss, Octav Enigărescu, Doina Badea, Dan Spătaru, Dida Drăgan, Aura Urziceanu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
formarea noilor state medievale, Bulgaria și Serbia. Cine a avut de pierdut? Dacă e să ne gândim doar la transportul sării pe Mureș, care trece din mâna întreprinzătorilor evrei (dispunând de mijloace și depozite în Transilvania) în mâinile abației de la Bulci, ale cavalerilor ioaniți și ale Capitolului din Arad, provocând dacă nu un dezastru, o scădere simțitoare a comerțului, și tot am vedea limpede realitățile. La Veneția, în schimb, două-trei secole mai târziu doar, se încearcă expulzarea. Consiliul celor Zece, de
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]