109 matches
-
dat, răspunsul lor veni singur, ați fost mulți, nu era să vă creștem pe toți! Să vă crească statul! Ieși încet și ajunsă afară inspiră adânc, umplându-și plămânii cu aer curat. Nu, categoric, nu mai văzuse atâta mizerie, atâtea bulendre murdare... Venise cu gândul să rămână măcar o zi cu părinții naturali, să vorbească cu ei pe-ndelete, avea atâtea să le povestească, atâtea să-i întrebe...Nu îi interesa nimic! Lucrul acesta o șocase pe Crăița, apoi șocul se transformase
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
G. Istrate — armăsăroaică, cățea, gudă, haită, hăitușcă, iapă, maimuță, pupăză, scroafă, ursoaică etc. a fost folosit parțial și de Iorgu Iordan, care, în Stilistica limbii române (1944), furnizează o lungă listă de termeni peiorativi; pe lângă metaforele animaliere, apar aici boarfă, buleandră, cațaveică, chiftică, coardă, farfuză, feorțotină, marcoavă, mătrăgună, otreapă, parașutistă, pațachină, terfeloagă, treanță etc. In perioada comunistă, subiectul nu a mai putut fi tratat, din rațiuni de cenzură și pudibonderie oficială. L-a reluat parțial Edgar Radtke, într-un studiu despre
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
agresivă. In acest câmp lexical, un rol însemnat îl joacă simbolismul fonetic: grupările și repetițiile de sunete cacofonice sunt mai importante decât logica internă a evoluției semantice. Multe cuvinte din serie au, de altfel, etimologie necunoscută: aspectul lor sonor — de la buleandră la bașoaldă, farfuză sau ștoalfă, de la fleorțotină și pațachină până la recentul pițipoancă — este însă suficient pentru a transmite o atitudine negativă, de ridiculizare. Noi termeni periorativi se obțin oricând, prin joc fonetic, prin contaminări și transformări ale cuvintelor existente. Zona
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
a agentului sau a instrumentului (taxatoare, pocnitoare), generice și obiectualizate (marfă, bucată). O sursă stabilă de metafore insultătoare este cea a „materialelor textile degradate": folosind termeni care în sensul propriu desemnează îmbrăcăminte ruptă, uzată, eventual resturi folosite pentru curățenie: boarfă, buleandră, treanță, zdreanță etc. Unele merită o discuție aparte, așa că voi reveni asupra subiectului.
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
Rodica Zafiu În desemnarea depreciativă a prostituatei (dar și a "femeii imorale" și a femeii în genere), o zonă metaforică specifică și foarte rezistentă este cea a "obiectului (de îmbrăcăminte) uzat": boarfă, gioarsă, buleandră, treanță, zdreanță, ștoarfă etc. Cel mai cunoscut și mai folosit termen din întreaga serie este boarfă, care aparține în prezent lexicului familiar, cu sensul destul de general de "obiect de uz personal" (nu numai de îmbrăcăminte) și cu o conotație ironică
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
spuse cu obidă Cosette. Crezi că stau aici de bună voie? Aș! Nu ți-aș dori să fii în locul meu! Neavând ce spune, Broanteș sorbi firesc din ceșcuță. Atât mi-a mai rămas - oftă țigăncușa privind în jur. Cămăruța asta, bulendrele și ce mai vezi pe-aici. Și câte n-am avut! Știi, de pildă, de la cine am ligheanul ăsta? Broanteș dădu din cap că nu. — De la Sobieski - spuse cu nostalgie Cosette. Ce om! Fala creștinătății! Da’ știi cum l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
văd cum tremură cînd le dai de pomană păi dacă nu eram așa mă călcau și pe mine În picioare toți belferii și nu-mi mai ridicam capul după ce m-au dat afară și am fost la pîrnaie tremuram cu bulendrele În traistă În gara de nord de mi-a dat femeia aia În doliu cincizeci de lei ca la cerșetori și mi-am cumpărat parizăr și penteleu și o pîine neagră de toți banii și-am Înfulecat ca un spart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
poate întâmpla pe timo de război, mi-l închipuiam altfel dar ce vedeam era blestemul și iadul pe pământ. Nemții vroiau să strice podul de piatră. La prima groapă ieșită în cale te-am lăsat înfășat și învelit în niște bulendre și cu ceilalți am fugit până la prima casă din Suslănești. Acolo am găsit-o pe Aurica lu' Constantin, vecina noastră care ajunsese ceva mai devreme fiind mai slobodă și care mergea tot la Căluluești. Sora și fratele tău au rămas
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
prin gări pustii, printre munți și printre văi spre Moldova lui natală: frumoasă Țara Moldovei... Ajunsese la Botoșani pe seară când soarele încă mai strălucea pe boltă. Merse repede la mătușa lui și lăsă cele două lădoaie cu cărți și bulendre și plecă acasă, îi era așa de dor de Ipoteștii lui din copilărie că nu mai avea răbdare să-i vadă. Găsise în gară pe Moș Țupa Chirigiul cu căruța cu care merse tot drumul până-n sat. Satul lui, acea
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
Bobleașcă, Bulache, băutură-n belșug, basamac, barul “Brooklin”, Busuioacă Bohotin, berică, “bihoreană”, bărbați băuți bălăngănindu-se, borîtură, buticari, barosani, boși, barăci, basmale, băsmăluțe, batice, batiste, bluze bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
rece și umedă ca toate celelalte, numai că aici se aflau mormane de haine care exalau un cumplit miros de mucegai, șobolani și jeg. Cum însă de ceva vreme dârdâia din toate încheieturile, Silvia aruncă pe ea cât mai multe bulendre și își trase în picioare o pereche de cizme care păreau făcute din scoarță de copac. Oricum, era mai bine chiar dacă micuța contesă râdea de se prăpădea, considerând-o probabil total lipsită de gust. Era însă ultima ei grijă în
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
metri era ușa de intrare și o scara cu două trepte în coborâre. Ușa era făcută dintr-o ramă de lemn pe care se împletiseră des mănunchiuri de papură uscate. Ca să nu intre frigul, de jur-împrejur, avea prinse șomoioage din bulendre vechi, adunate de pe la cei care muriseră, că... muriseră destui! Pe dreapta, cum intrai în bordei se lăsase loc, tot așa înalt, pentru vatră și cuptor. Trifu i-a spus Mariței că, până la Sfântul Gheorghe, el face și cuptorul. Vorbise cu
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
cetățean a început să se victimizeze, urlând aiurea-n tramvaiul pe care nu l-a prins ba „Criminalilor!”, ba „Dați-mi drumul, criminalilor care sunteți!”, ba „Ăsta nu e sistem de apărare!”, spre bucuria parcagiilor, a cerșetorilor și vânzătorilor de bulendre și ceasuri contrafăcute din centrul Bucureștiului și... să vedem dacă ghiciți a cui... Bineînțeles, cum circul e o sursă permanentă de gură-cască, s-au strâns ciorchine acolo și un segment reprezentativ de români mândri și liberi. Fix ca în reclama
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români () [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
care să-ți faci cruce În Marea Ortodoxă ce străluce Și-mprăștie în toată lumea ambra. Unde-i a apei cea mai dulce meandra Văd un vapor de linie ce-aduce Viespar turistic, inși cu minți năuce: Cinicul, Sfântul, Iuda sau Buleandra. Măslini sălbatici, fagi și alunișuri Și-n vârfuri numai jnepenii de piatră I-așteaptă-n Munte printre povârnișuri. Numai aici, cred, diavolii nu latră ... Ce dure-s pantele spre cer: suișuri Spre al credinței foc nestins în vatră ... În vremi păgâne pe
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
untură de urs se auziră râsuri de copii care chicoteau fără griji și cu bucurie că le-a venit un musafir de la care o să primească câte un dar. În limba ei țigănească, fetița cea mai mare le spuse celor de sub bulendre că „eu l-am mai văzut pe rumânul ăsta și-l știu bine că mi-a dat tutun dintr-o cutie cu capac, să-și umple luleaua ăl bătrân!” * Când soldatul se trezi, soarele era la orizont și abia mai
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
creadă că nimerit într-un film cu mistere însă vocea șoferului îl lămuri: - Don’ profesor acilea-i Șarpele Roșu, o butică care te face bine și mort de-ai fi, da’ nu mă uitați! Io-s Titi, tata lu’ Gicu Buleandră zis Chiștocaru’ că mai trage și el la iarbă, da-i băiat buuun. Deci, ne-am înțeles, nu mă faci mata să-mi pară rău că ne-am cunoscut, daaa!? Cum capul profesorului se bălăngănea cam în același ritm total
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
am încercat să o pornesc din loc. În rest, mi-a mers mai mult la altele. Chiar la o nuntă am cântat la mandolina făcută de mine, alcătuită dintr-o sită veche. Atunci am primit și primul meu onorariu : - o ”buleandră” și apă fiartă cu câțiva fluturi de semințe de mohor! Iar ”aparatul” de radio făcut de mine, m-a înștiințat că este o școală de muzică la Chișinău. Cum îmi căzuse pofta de a merge la școala de meserii, acolo
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
țara noastră, numitul MIRCIOIU GHEORGHE a spus că nu s-a potrivit ceea ce gândea el în legătură cu scopul vizitei generalului De Gaulle, însă consideră că prin aceasta țara noastră și-a ridicat prestigiul în fața întregii lumi. INSPECTOR ȘEF Lt. colonel /ss/ Buleandră Constantin A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.983, f. 71-75. 111. 1968 iulie 27 - Cuvântarea gen.-mr. Constantin Stoica susținută cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înființarea Securității. CONSILIUL SECURITĂȚII STATULUI SECURITATEA-INSTRUMENT AL PARTIDULUI ȘI STATULUI
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
că Rusia trebuia distrusă de mult, întrucât altfel nu se puteau îndrepta lucrurile, deoarece rușii au pretins întotdeauna că ei au eliberat toate țările socialiste cu armata lor, ceea ce sigur nu corespunde pe deplin cu realitatea. INSPECTOR ȘEF Lt. col. /ss/ Buleandră Constantin A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.983, f. 135-141. 113. 1968 august 29 - Cuvântarea rostită de Nicolae Ceaușescu la adunarea festivă consacrată aniversării a 20 de ani de la înființarea Securității. CUVÂNTARE LA ADUNAREA FESTIVĂ CONSACRATĂ ANIVERSĂRII A
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și pentru acest motiv nu trebuie făcute greutăți tov. Nicolae Ceaușescu, care poartă un nume ca și Titulescu. Referitor la Frontul Unității Socialiste, a spus că este bun, pentru că concentrează toate forțele din țară în jurul partidului. INSPECTOR ȘEF Lt. col. /ss/ Buleandră Constantin A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.983, f. 227-228. 116. [1969] - Lecție pentru pregătirea politico-ideologică a cadrelor de securitate. CONDUCEREA ȘI ÎNDRUMAREA DE CĂTRE PARTID - PRINCIPIU FUNDAMENTAL AL ACTIVITĂȚII APARATULUI DE SECURITATE, CHEZĂȘIE A ÎNDEPLINIRII CU SUCCES A
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Secta Salahorilor; sau, Într-o manieră destul de nefilosofică, Negrii Albi; și, mai ales din dispreț, cei din alte comuniuni o mai denumesc Secta Cerșetorilor Zdrențăroși. I-am găsit și În Scoția, sub numele de Hallanshakers 1 sau Secta Grămezii de Bulendre (adică Maldăr de Zdrențe), făcându-se, fără Îndoială, aluzie la Costumul profesiunii lor. În timp ce În Irlanda, care, așa cum am menționat, constituie marele lor stup originar, ei sunt cunoscuți sub o multitudine uluitoare de denumiri, cum ar fi Bogtrotters, Redshanks, Ribbonmen
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Literatura este reprezentată exclusiv de traduceri în serial din Jókai Mór, Vó´ró´smarty Mihály, Petó´fi Sándor, Arany János ș.a., textele românești rezumându-se la legenda Îngerul și ghiocelul a Iuliei Hasdeu, la Viitorii miniștri, Chimiță și Duică C. Buleandră, alese din volumul Din goana vieții al lui Al. Vlahuță, și la două poezii, În seara de Crăciun și La Anul Nou, semnate R...a. Mult mai bogată este secțiunea „D-ale poporului”, cu lirică populară, descântece, chiuituri, ghicitori, orații
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
i-l dreg. „Ia-n fă-l, tu, mai bun, babă !” I-am tăiat poalele ș-am făcut scurteica de-o poartă acu el. Ardă-l focu’, lasă, mi-am scos pentru doi ani de cipici. Ce-i trebuie atâta buleandră ? Aglaia chicoti ca o fată. Iute ca o șopârlă, pășea mărunțel înainte ; din când în când se oprea, s-o ajungă și celelalte. Așa hălăduia la toate hramurile și o lume o știa că nu prea era întreagă la minte
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mai răsune prin zăvoi Teleanca turmelor de oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasa-n carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de cântători, Vioarele-n privighetori Iar cobza-n măcălendre. Dai lumii sufletul senin Și dor de poezie, Dai chef de joc și de pelin Și poate, un pahar cu vin Nuntașului ce scrie. Cerințe: 1.Memorați versurile. 2
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
o parte și de alta a închizătorii. O poșetă stupidă, ca de altfel majoritatea poșetelor de mușama, ieftine, purtate de femeile fără bani. Am tresărit când am văzut gioarsa de la tobogan. Alături de o cutie de carton pentru pantofi, de câteva bulendre femeiești, de un brăduț rămas de la Anul Nou și de alte resturi menajere. Fusese la modă cândva, pe la mijlocul anilor șaptezeci, după ce nu știu ce vedetă de cinema (Sarita Montiel? Dalida?) venise în București și fusese văzută plimbându-se prin Cișmigiu cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]