93 matches
-
scoasă de pe afiș și înlocuită cu Take, Ianke și Cadâr, iar montările sale revoluționare din Cehov au fost rapid substituite de faimoasele șușe care-i îmbucură pe nătăfleții pentru care Teatrul Național, pentru că are clădirea pe bulevard, trebuie să fie bulevardier. Toate acestea au fost posibile pentru că Andrei Șerban n-a beneficiat de niciun fel de sprijin din partea breslei. Îi pot înțelege pe veteranii spectacolelor pe texte scrise de Dinu Săraru și Paul Everac. Pentru ei, a accepta viziunea regizorală a
Andrei Șerban ca eșec by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3940_a_5265]
-
ca să zicem așa, nu s-a băgat. Nu s-a simțit niciodată nevoia unui asemenea senzațional mai picant? Z.K.: În presă, se cunoaște foarte clar, există mai multe stiluri de publicații. Noi nu am mers niciodată pe un ziar bulevardier care există aproape în toate țările și în care ineditul mers până la scandal reprezintă o metodă care se încearcă să se câștige cititorul. Eu consider că, dacă un ziar nu se mai poate vinde decât atunci când pe pagina 1 e
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
două secțiuni. Prima, cea competitivă, a fost denumită, emblematic pentru anul acesta, Mici crize...și electorale și va conține spectacole care au ca tema criza, un subiect de maximă actualitate. A doua secțiune, Bulevardul Comediei, prezintă spectacole de succes, comedii bulevardiere ale unor teatre invitate, precum și o premieră a teatrului gazdă. Nottara. Fest(in) pe Bulevard. În cadrul secțiunii competitive intitulate Mici crize...și electorale, care se va desfășura la Sala George Constantin, se vor juca, în fiecare seară, începând cu ora
Nottara. Fest(in) pe Bulevard. Spectacole inedite în octombrie by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28352_a_29677]
-
masă musculară de-l băga în buzunarul de la piept pe Tarzan, alias timișoreanul Johnny Weissmüller, cu care semăna foarte bine, și față de care, noi restul lumii, păream niște copii, sau pardon, niște pitici. Poate din cauza răspândirii în timp a vedetonimului bulevardier a lui Florin, devenit celebru, mulți bucureșteni iși mai întâmpină și azi prietenii cu: „Ce faci tăticu?”. Iar aceștia răspund cu: „Bine tăticu!”. Povestea apelativului Tăticu’ am mai disecat-o într-o carte a sa și faimosul dramaturg francez de
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
negreșit c-ai câștigat războiul. Al doilea topor zăcea la fel de-nțepenit, în nodul negru de furie că nu vreau să renunț. Apuc din nou cu sete maiul ,hotărât fiind ca de data asta să marchez. Dar maiul nu suportă bulevardierii așa că mă trimite la fel ca prima oară ,să stau la rând. Și tot la coadă ! Asta n-a mai zburat ca prima , dar zace fracturată, legată de topor doar printr-un firicel de lemn, subțire . - Ce naiba ai făcut ?? Ai
FOLOSUL ECUATIEI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368022_a_369351]
-
din arealul de unde a fost inspirată, tropicală fără nici o îndoială, cu palmieri, cactuși, cocotieri care “ocrotesc” ca centru o arteziană de configurație zoomorfică din același ținut și la care poți poposi printr-un intrând direct din The Strip, principala arteră bulevardieră a orașului, cum i se mai spune acestei artere nepământene din Las Vegas. Ceva mai încolo, pe partea stângă a venirii de la aeroport spre metropolă și vizitată de noi a doua zi de la sosire, exact în ziua de Sfântul Nicolae
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
polițaiul, niște Pristandale cu cât mai vopsite, cu atât mai mai inexpresive, cărora nu prea le-au ieșit la număr de-a lungul mandatului nu steagurile, ci voturile, iată doar o mică parte dintre personajele cvasiprezente zilele trecute în piesă bulevardieră intitulată simplu „Stația România” - una dintre multele drame, de fapt, ale unui popor, căruia i se tot amputează pe zi ce trece demnitatea și certitudinile - , niște bolnavi deloc închipuiți însă cu lecția foarte bine învățată la școala molierescă a Harpagon
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
ei populară! Moldova întreagă e un soare pentru ea, acoperind-i în lumină forma și mângâindu-se pe dinăuntru cu spiritul cântecelor sale. Românii și-au indianizat țara, au africanizat-o, au americanizat-o, au adus-o la o cultură bulevardieră, i-au provocat avaria culturală; cărțile i-au părăsit, uzurpându-le sfântul raft din conștiință invadatorul Internet, din care cauză scriu azi cei care nu știu să citească; ni s-au dus poeții care revărsau melancolia și au năvălit internauții
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
este, așa cum este, și ca lumea suntem noi.” Iar de aici și până a privi în cel de lângă tine (evident, empatic, nu ca vițelul la poarta nouă! Nu de alta, dar nu are rost! Ne-am cam săturat de duioșii bulevardiere!), nu e decât un pas. Și vedem sau înțelegem ce? Răspunsul, în condiții, am zice, la prima vedere, de normalitate: un EU-TU, luat în sensul comun al expresiei, adică, un EU multiplicat în miliardele de suflete, pe două picioare
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
suspect. - Am fost jefuit,trebuie să anunț poliția ! Dar casiera nu pare chiar surprinsă: - E veche asta , măi schimbați și voi repertoriul ! - Ce repertoriu domnișoara,n-auzi c-am fost furat? - Unde ,aici,la benzinărie? - Nu...pe bulevard ! - Aha...ești bulevardier ! Păi și ce-i treaba mea? Ai băgat benzină ,plătești ! Vrei să te plimbi moca pe șosele? sare cu gura direct la beregata. - Plătesc domnișoara ,dar nu-nțelegi că n-am cu ce? - Hai că mă ții de abureli și
LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]
-
celui care crapă de rîs, dar nu rîde. În scenariu, cum ar veni. Ce noapte! Mai alaltăseară, ies din atelierul din Armeană, cu gînd să-mi fac rondul de noapte, vorba lui Rembrandt. La Teatru, lume de pe lume. Intru. Comedie bulevardieră cu Horațiu Mălăele. Sală ticsită, rîs în cascade. Mălăele (în sfîrșit un actor care, sub mască nătîngă, e mereu sclipitor de inteligent) își face pauzele lui de haz enorm. Îi urmăresc, dincolo de textul bulevardier, oricum foarte amuzant, îi urmăresc aceste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Teatru, lume de pe lume. Intru. Comedie bulevardieră cu Horațiu Mălăele. Sală ticsită, rîs în cascade. Mălăele (în sfîrșit un actor care, sub mască nătîngă, e mereu sclipitor de inteligent) își face pauzele lui de haz enorm. Îi urmăresc, dincolo de textul bulevardier, oricum foarte amuzant, îi urmăresc aceste pauze de mare comic, aceste răbdări prelungite, ritos prelungite, între vorbele care, și ele, evident, în gîjîiala, în bolboroseala, în poticneala lor, te duc în pragul leșinului. Ce mai! Un regal de muțenie revin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nordică, o parafrază fadă după Ibsen, subintitulată O nouă Hedda Gabler, a fost scrisă în 1917, dar publicată abia în 1929, sub pseudonimul Modestinus. Condiția artistului, lupta pentru o carieră universitară se împletesc cu motivul triunghiului pasional, preluat din teatrul bulevardier. Scenele tari, tipologia sumară, protagoniștii inadecvat conturați obnubilează teza piesei - emanciparea femeii. Fragmentul publicat din Ispita tratează, cu mijloacele melodramei, un malentendu. SCRIERI: Dochia, București, 1916; ed. București, 1927; ed. București, 1929; Meșterul Manole, București, 1916; Dragoste nordică, București, 1929
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
chiar între membrii celor două categorii maniheic opuse, o acțiune captivantă prin răsturnări de situație și intervenția lui „deus ex machina”, replici spumoase și ușor nonconformiste. Cu aportul unor mari și iluștri actori, aceste piese schematice, continuând în fond teatrul bulevardier, se transformă în spectacole de succes și uneori chiar de durată (Mielul turbat s-a jucat, în 25 de ani, de mii de ori, ca și Opinia publică, montată și în străinătate. Primele piese ale lui B. - Bal la Făgădău
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
de ani mai înainte. Prefigurare a Doamnei Clara din Vlaicu-Vodă a lui Al. Davila, eroina continuă șirul unor personaje tradiționale ale teatrului românesc, precum Vidra din Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu sau Carmina din Despot-Vodă de V. Alecsandri. Bulevardieră este Crimă sau virtute (1901). Ultima piesă, Mustrare de cuget (1913), e o reușită idilă în mediu rustic, B.-D. realizând aici un tablou de un pitoresc robust, susținut de un dialog vivace, cu replici iuți. SCRIERI: Radu cel Frumos
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
este pentru că s-au deghizat în tot felul de roluri de politicieni, ziariști, analiști politici sau consultanți. Citiți, vă rog, ziare din țări precum Franța sau chiar Ungaria. Cuvântul sociologilor are acolo altă greutate. El nu este disimulat în formule bulevardiere sau în discursuri demagogice. Pierre Bourdieu își publica în Le Monde Diplomatique capitole din cărți, fără ca prin aceasta revista să devină una obscură, ermetică, dedicată unui grup de inițiați. La fel, New York Times Review of Books sau Times Literary Supplement
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și tot atâtea trimise. Din 1906, existența lui I. căpătase o nouă dimensiune prin implicarea în politica militantă. Protestul tânărului dascăl, pe calea cuvântului și a scrisului, împotriva reprezentării în limba franceză la Teatrul Național din București a unei piese bulevardiere, provoacă, în seara de 13 martie 1906, o manifestație de proporții, reprimată de poliție. Urmează, în mai multe orașe, întruniri de solidarizare cu protestatarii. Propulsat astfel în tumultul vieții publice, profesorul de istorie întemeiază organizația Frăția Bunilor Români, devenită în
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
care și-a desfășurat activitatea era stimulativ, iar piesele sale cele mai bune au fost alăturate unora similare aparținând lui Tudor Mușatescu, Al. Kirițescu, V. I. Popa, Mihail Sebastian, Camil Petrescu. Teatrul i-a fost clasificat în două mari perioade: bulevardier până în 1948, alcătuit din evocări și reconstituiri istorice după înstăpânirea realismului socialist. Tehnician al scriiturii dramatice, Ș. a vădit preocuparea de a ilustra un teatru „de idei” novator, nu și revoluționar. Din opera lui, neîndoielnic inegală, câteva piese se rețin
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
piesa rămâne o satiră forțată, impecabil construită, net superioară, de pildă, textului lui Tudor Șoimaru din Afaceriștii, care ilustra în epocă aproximativ aceeași tematică. Patriotica română a fost însă un fel de ultimă „sechelă” a iscusinței dobândite în maniera interbelică bulevardieră, fiindcă în 1948 dramaturgul își marcase schimbarea cu Rapsodia țiganilor, o reconstituire în registrul unui neoromantism de factură naiv-pitorească a atmosferei unei curți boierești din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea, precum și a cvasilegendarei întâlniri dintre Franz
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
și/sau căsătorii. Câteva dintre versiunile lui după piese de autori celebri sau la modă au fost folosite în reprezentațiile Teatrului Național din Iași sau ale celor de diletanți, dar cele mai multe au fost doar tipărite. Pe lângă numeroasele traduceri din comediografii bulevardieri francezi (O. Feuillet, E. Scribe, A. D’Ennery, Melesville, E. Labiche, H. Murger ș.a.), a tălmăcit și din marele repertoriu - Shakespeare, Molière, Beaumarchais, Zola, Al. Dumas-fiul. Mai utile și mai bine primite au fost lucrările referitoare la istoria vechii capitale
BOGDAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
de natură a reliefa judicios sensurile textelor. Observațiile privind Patima roșie, bunăoară, punctează faptul că, sub aparența de „anecdotă dramatizată”, piesa „îndemna la lungi meditații” într-o vreme când se montau aproape numai spectacole de divertisment, că autorul opunea teatrului bulevardier un teatru de idei, urcând pe scenă „o lume bolnavă, dezaxată, conștientă de această dezaxare, dornică să se smulgă din propria ei piele, să-și caute o altă condiție umană, dar stăruind totuși - otrăvită - să-și afle rezolvarea în cadrele
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
școlii în secolul XXI. 13.2. Eșecul științei pozitive a curriculumuluitc "13.2. Eșecul științei pozitive a curriculumului" Tocmai când se pregătea să intre triumfător în „cetatea științelor pozitive”, curriculumul modern s-a împiedicat și a căzut, ca în comediile bulevardiere ale lui Goldoni. Lucrarea lui George Beauchamp Curriculum Theory (1961) părea o adevărată „odă a curriculumului științific”. Beauchamp celebra asimilarea spectaculoasă a diferitelor rezultate ale cercetărilor psihologice, sociologice și antropologice în curricula formale (written curricula) și aprecia că, în acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
drum pentru o publicistică turistică. Sunt observate orașul, oamenii (localnicii și vilegiaturiștii), comunitățile etnice, mentalitățile, obiceiurile, „folclorul” și tabieturile vilegiaturii, flirtul etc., asezonate cu anecdote de „culoare”, cu umor și melancolie. Caracteristică pentru dramaturgia lui Ș. este combinarea meșteșugului teatrului bulevardier cu cedarea față de comandamentele extraliterare, impuse politic, ale artei de propagandă, pe coordonatele realismului socialist. Limitele talentului dramaturgic sunt vădite și, deși recurge la un instrumentar adecvat, bine cunoscut și bine rodat de la Victor Eftimiu, Tudor Mușatescu, A. de Herz
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
sub aspectul acomodării expresionismului la noi, piesele rămân modeste sub raport estetic, cea mai izbutită fiind, probabil, Poste-restante, prin însușiri mai degrabă realiste decât expresioniste, ca și Omul de departe, aceasta din urmă reductibilă, în cele din urmă, la genul bulevardier superior, ilustrat cu succes și de alți dramaturgi, de la A. de Herz la Victor Eftimiu. Ca prozator, R. a fost remarcat mai ales pentru romanul cu substrat autobiografic Mâl, proiecție a unei obsesii erotice. Scris într-un stil limpede și
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
Turcia. A fost distins cu Premiul Ministerului Culturii (1957) și cu Premiul Academiei Române pentru comedia Celebrul 702 (1962). A scris mai multe scenarii și dramatizări pentru radio, cinematografie și televiziune. Sinteză între teatrul cu mesaj politic orientat conjunctual și teatrul bulevardier, întemeiată mai mult pe o replică scânteietoare decât pe profunzimea situației dramatice, piesa Ziariștii așază în prim-plan devotamentul tinerilor ridicați de jos pentru cauza celor oropsiți de reprezentanții dornici de îmbogățire ai noului regim, constituiți în bandă pentru a
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]