4,300 matches
-
piețe - în accepțiunea copilului de altădată - mai există doar trei, funcționând aproximativ pe vechile amplasamente, în noi peisaje arhitectonice, populate de o întreagă pleadă de „intreprinzători”, a căror calitate de comercianți este validată de certificate de producători, obținute prin stimularea bunăvoinței celor în drept să le elibereze. Cea care a dispărut, cu desăvârșire, este piața Cipariu. Ea există doar ca denumire generică, însă tot mai puțini dintre cetățenii Clujului își mai amintesc de arhitectura ei sau de „hala” agroalimentară din zona
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1444285117.html [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
vesel, serios,/ Mereu mai fantastic, imprevizibil/ În flanela-i gri, cu centura din piele de crocodil/ Bluze din albe mătăsuri, în ciorapii gri-argintați/ Ai timpului,/ Vii și elastici!”. Poeta își continuă și în alte poeme portretul, înfățișându-se cu aceiași bunăvoința amuzată drept “eroina” diverselor ocupații, cotidiene, familiare, obișnuite, o “eroina” activă, traversând cu naturalețe bucuria și tristețea, elanurile, îndoiala, neliniștea, nostalgiile vitaliste. Iată încă un exemplu în acest sens, unde cuvintele participă la o adevărată jubilație a trăirii, iar banala
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
fel domeniul funciar al țării s-a divizat în trei categorii de sate: domnești, boierești și mănăstirești. Atât boierii, cât și mănăstirile dețineau la început drepturi de stăpânire limitate la perioada vieții Domnului care făcuse dania, prelungirea acestora depinzând de bunăvoința succesorilor, care puteau să întărească sau să retragă satele donate de predecesor. Cu timpul însă, la dorința beneficiarilor, domnii donatori au început să introducă în actele de danie clauze de întărire adresate succesorilor, astfel încât sub puterea unor formule de blestem
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
nu a funcționat, deoarece firma (off-shore cipriot) Desca Ltd., la rândul său a încercat să obțină un credit de la Leumi Le Bank Tel Aviv - Israel, dar nu avea cu ce să garanteze acest credit. Posibilitatea s-a ivit însă prin bunăvoință lui Radu Sârbu, a lui Mihai Comănescu (director general la S.C. București-Turism S.A.) și a complicilor lor de la Hotelul București, respectiv echipa directoarei economice. În acest scop a fost necesară înlăturarea din societate a directorului general adjunct Stegaru Corneliu, care
CAP. 18 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_18.html [Corola-blog/BlogPost/356935_a_358264]
-
exteriorizat, astfel, toată durerea strânsă în suflet în perioada de după plecarea lui către o altă dimensiune. Au rezultat 5 poezii în vers „alb”, pe care le veți regăsi în ultimul capitol al volumului Lacrimi de suflet, volum lansat astăzi, prin bunăvoința Bibliotecii Județene „Ovid Densușianu”, cu sediul în Deva. După acest „episod“ de descărcare emoțională m-am simțit atât de bine, încât abia au trecut câteva zile și mi-am dorit să scriu din nou. Mi-am încercat „norocul“, de data
LANSAREA CĂRŢII LACRIMI DE SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1413056154.html [Corola-blog/BlogPost/383720_a_385049]
-
teroare organizată, puțini sunt scriitorii și artiștii care „deasupra învălmășelii" mai pot încă să-și caute rădăcinile într-un umanism fratern care să treacă dincolo de frontierele statale și de opozițiile politice așa cum au făcut-o Jules Romains în „Oameni de bunăvoință” sau Roger Martin du Gard în „Familia Thibault”. Dificultățile momentului că și acel air du temps îi împinge pe creatori spre angajarea politică, pe unii în domeniul exclusiv al culturii, pe alții în cel al acțiunii militante. Astfel, în Franța
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
de biruit și tot cel ce va stărui în rugăciunea curată nu va fi dezamăgit, fiindcă, de nu vei șovăi în credința ta, nu e cu putință să nu capeți cele dorite. Dumnezeu se află mereu alături de noi, plin de bunăvoință în fața dovezilor noastre de noblețe sufletească. E omenește să te mai și împleticești câteodată; doar că Dumnezeu nu are nici o vină în omeneștile noastre împiedicări. De aceea îmi și pare nimerit ca toți cei ce vor să se țină de
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
la Găbud. Să-l aduci și pe Bogdan! Crăciun fericit!” * Oare bufnițele din fața casei mele, de la țară, o să facă pui și anul acesta? O să las termopanele deschise, să le aud zborul... Notă: CONDESCENDÉNȚĂ s. f. Purtare plină de considerație și bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferență. Aer de superioritate, infatuare, semeție. - Din fr. condescendance. Timișoara, 25.12.2015 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: Condescendență (fictiune) / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1454698289.html [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
treabă prin intervenția guvernului și a pârghiilor sale de acțiune directă ori mediată. Dar dacă în cazul primului factor (cel mai important, de altminteri) și a ultimului, intervenția guvernului este intermediată (de cetățenul conștient și activ în cazul primului, de bunăvoința capricioasă a investitorului în cazul celuilalt), politica financiar-monetară constituie ansamblul pârghiilor pe care Executivul le pune în mișcare potrivit unei strategii, ce reflectă esența programului său de guvernare. Intuind ce va urma, regretatul economist american de origine română Anghel Rugină
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
după care urmau rugile în biserica frumoasă a satului. Se ruga pentru toți, buni sau răi, pentru sănătate și pace. Într-una din zile - locuitorul Calomfireștiului - țăranul Neagu, cere părintelui care era ocupat cu împărtășania, câteva doage. Părintele, cu multă bunăvoință, îl roagă să se ducă singur în pătul să-și ia ce trebuie. Neagu, nume predestinat maleficului, în legătură cu securitatea, strecoară în pătul un pistol și gloanțe. O zi nefastă pentru preot pe care n-a putut-o uita până-n clipa
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Ion_berca_preot_victima_a_comunismului.html [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
o carieră de cântăreață de muzică populară, ,,gurista’’ care nu behăie ,,ca alea de la operă’’, ci cântă pe la ,,ștabi’’, și până la activiști ai Partidului Comunist Român, superiori de genul Adjunctului Șefului Secției de Agitație și Propagandă, ,,observați îndeaproape cu multă bunăvoință și spre îndrumare’’ de consilieri sovietici, care circulau numai cu limuzine fabricate în Uniunea Sovietică și care, cu șiretenia caracteristică popoarelor slavo-orientale, își băteau joc de credulitatea unui tovarăș comunist de-al lor, francez, Robert Pigeon, jurnalist al ziarului l
Dan Ghițescu – omul care vine din est by http://uzp.org.ro/dan-ghitescu-omulccare-vine-din-est/ [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
poem - poemul poate fi într-un vers, poate fi dramatic, epic, sau poate fi o poezie care se ridică și-apoi senchide într-un poem, trăind puternic în sine. Am intrat atunci într-un poem de arome și ciocolată, de bunăvoință și căldură. Apoi, am fost invitați, noi, scriitorii brăileni, să participăm la un proiect inițiat de doi parteneri: Cofetăria „Poem Caffe” și Școala generală „Sandu Aldea” , reprezentate de doamna manager Vera Maxim și, respectiv, doamna profesoară Gabriela Vasiliu, având drept
Revista Poem Caffe by http://www.zilesinopti.ro/articole/2913/revista-poem-caffe [Corola-blog/BlogPost/97306_a_98598]
-
însemnătate atât de mare, dacă ai purces la un drum așa de obositor, cum a fost cel care te-a adus la București de la Brașov. Ana tresări la auzul acestor vorbe, altele față de întrebarea pe care i-o adresase cu bunăvoință, atunci când pătrunsese în cameră. Nu înțelegea schimbarea. Îl privi, strângându-și puterea de sine, dând libertate cuvintelor care-i curgeau, ca un izvor limpede. - După opt ani, de când sunt soția fiului dumneavoastră, am îndrăznit să calc locul, dar nu și
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
zâmbind: - Ispravnice Cristoroceanu, în clipa în care găsești pe cineva, care să plece în căutarea fiului dumitale anunță-mă. Te voi ajuta. Ești liber și te rog să ai grijă de administrarea acestui oraș. - Am înțeles Măria-Ta și mulțumesc bunăvoinței tale. Maiestuos, palatul se întindea cu grădinile sale, între cele două coturi ale vechiului traseu al Dâmboviței, înălțat cu totul din piatră, cu scara mare de la intrare îmbrăcată în marmură. Sălile erau mari, boltite, cu pereții îmbrăcați, parte în catifea
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
jocuri de noroc, s.a.) sau pur și simplu nu își găsește drumul și este veșnic nemulțumit, am vrea să facem ceva, să îi arătăm luminița de la capătul tunelului, să-i vedem iar zâmbetul. Procesul nu e simplu. Niciodată. Dragostea, acceptarea, bunăvoința, toate oferite din suflet, pot face diferența și pot ajuta esențial într-un astfel de demers, mai mult ca sigur. Ar fi bine însă să nu uităm că decizia de a ieși dintr-o astfel de stare este, până la urmă
Alina Alexa by http://www.zilesinopti.ro/articole/14530/alina-alexa-blue-monday [Corola-blog/BlogPost/100642_a_101934]
-
acestui sanctuar, șerpuiește un râu lung însă nu prea lat, care din spusele unui călugăr bătrân ( de la Sf. Mănăstire ce se află sus pe colină) cu veacuri în urmă, pe acolo treceau corăbii. Urcând până sus la Sf. Mănăstire, prin bunăvoința aceluiasi călugăr, am putut vizita paraclisul unde se face slujbe, cât și o parte din chiliile săpate în această colină de piatră, unde se ascundeau cu veacuri în urmă, băștinașii locurilor, poate și călugări, împotriva popoarelor migratoare. Acest loc de
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zile_de_octombrie_la_chisinau.html [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
cu umilința, se arată a fi diametral opusă încrederii fariseului în dreptatea sa; totodată, aceasta arată dorința manifestă de îndreptare a vieții și de mântuire a unui om cu conștiința zdrobită de păcat. Unei atare dorințe, Dumnezeu i-a acordat bunăvoința Sa; i-a răspuns pozitiv și, grație acestui răspuns primit de la Dumnezeu, vameșul „s-a întors mai îndreptat la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” ne apare în total contrast cu
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
Dumnezeu, ne cunoaște biografia în întregimea ei. Din păcate, comportamentul fariseului, prin modul său de abordare a lui Dumnezeu, în loc să-l fi înălțat, l-a pogorât, pe când vameșul, prin zdrobirea și lovirea inimii, a obținut gratitudinea lui Dumnezeu. Iertarea și bunăvoința lui Dumnezeu. În actul liturgic, gesturile sunt de o importanță covârșitoare. Dumnezeu, în relație cu vameșul și, prin el, cu toți oamenii, asemenea lui, nu Se dezminte. Duhul umilit, inima înfrântă și smerită a vameșului nu au fost urgisite, ci
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
totală, necondiționată, gratuită, veșnică, fidelă și va trebui să facem tot posibilul să o merităm. După predică s-a cântat „Marea Rugăciune Universală” în care au fost menționați toți creștinii, conducătorii de state, conducătorii politici, evreii și toți oamenii de bunăvoință. Cântările și rugăciunile acestei celebrări au pus în lumină valoarea mântuitoare a patimei Domnului și au adus o notă dominantă de reculegere, interiorizare și respect față de moartea răscumpărătoare a lui Cristos. În Sâmbăta Sfântă nu s-a celebrat Liturghia. A
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396982112.html [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
caii poeziei”. Toate acestea chemate de nicăieri, în poezia „Suave flori”. Pentru Virgil Ciucă, acesta e un „veac aberant” unde „Încerci temător să trăiești / Și-aduni amintiri de prin oaze / Clădindu-ți castele cerești” (Mă mir). Dacă ai răbdarea și bunăvoința să citești până la capăt, dincolo de revolta și mânia sfântă care-l cuprind pe poet de câte ori vorbește despre cei care fac rău țării și neamului său, descoperi un om romantic, visător, nostalgic, sensibil, iubitor de frumos și dedicat cu totul Poeziei
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
și-au pierdut orice reper nu doar creștin, ci uman. Iar lege și rușine nu există. Oamenii au uitat să-și vorbească civilizat. Se comunică aproape monosilabic: băi, măi, vino, du-te, hai, mă-ta; toate formulele de politețe, de bunăvoință, cuvintele acelea galante, cu consistență, noimă și duh, care te îmbogățesc, care îți descrețesc fruntea și îți fac ziua agreabilă - mulțumesc, bună ziua, ce mai faceți, mă bucur pentru dumneavoastră - par să fi ieșit din uz. Lumea se îmbulzește in zona
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lasa_mi_doamne_pomii_vii_doina_theiss_1378997214.html [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
amintirile-s ca fulgii rămași uitați în cuiburi goale!" ("În grădină", 1905, Dimitrie Anghel). Mă opresc aici cu citatele. Mai știu vreo două sute de poezii desăvîrșite, dar ajunge! Nu mă mai ocup de veleitari, pentru că nu sînt masochist. Uneori, prin bunăvoința cîte unui confrate, pe care îl stimez pentru talentul lui, mai primesc cîte o carte de departe, pe care o citesc îmbătat de finețea versurilor. Notă: În cazul meu este simplu de explicat! Am invățat, pur și simplu, să scriu
TAINA SCRISULUI (36) – DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_lila_taina_scrisului_36_des_ioan_lila_1346806509.html [Corola-blog/BlogPost/343760_a_345089]
-
Anne, care fusese mereu persoana-care-salvează”. C. Dincolo de tema morții, romanul tematizează un eșec al adaptării interculturale. Este vorba de ratarea celui capabil să-și abandoneze propria țară, patria culturală; este vorba de falimentul de a se analiza pe sine cu bunăvoință, generozitate și detașare și de a se regăsi după o profundă și răscolitoare experiență interculturală. Chiar prin faptul revenirii acasă, autoexilatul părăsește poziția de locuitor al unei țări și îmbracă o identitate confuză. Cel întors din pribegie nu se regăsește
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
gelos. Cred că îl iubeam pe tata-mare mai mult decât pe el. Am intrat direct la noi, mi-am pus bine banii, apoi m-am întors la tata-mare și până seara m-am învârtit pe lângă el fericită și plină de bunăvoință, să-i fiu de folos. Seara am mâncat împreună. Tăticu a venit mai devreme de la servici și au stat la o bere; tata-mare a mai băut o bere mică, „să-și dreagă capul după beție” și au vorbit cu voce
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
totuși, ce va fi avut în minte când a făcut această afirmație? Că statul român funcționează ca înainte de 89 sau că e o idee strălucită pentru atribuirea unor contracte bănoase, plătite direct de la buget? Mă îndoiesc că Petre Daea, în ciuda bunăvoinței pentru care îl laudă mulți, va reuși vreodată să explice pe înțelesul tuturor. Sursa video: Facebook Vitalie Cojocari Dar să revin la oile mele. În prima transhumanță de primăvară la care am participat, am ciobănit cu nea Ionel Hobeanu, pe
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]