416,912 matches
-
intitulat: "Influență "tezelor din iulie" asupra politicilor editoriale". Conform acestora se dorea, și aici selectez din multitudinea de obiective: combaterea influenței ideologie burgheze și propagarea pozițiilor ideologice ale PCR, obligația de a cultiva "figură înaintată a muncitorului, a producătorului de bunuri materiale, devotat trup și suflet cauzei socialismului", selectarea drastică a producțiilor artistice difuzate, stimularea creației de cântece "revoluționare, patriotice, muncitorești", orientarea producției de carte către "cerințele educației comuniste" etc. (vezi p. 91). Pentru a oferi o concluzie, din multele ce
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
taxa pe fast food” dar în sine este un lucru bun pentru stat,buget,etc... da și nu, Dragoș! Da, este intr-adevar vorba despre a aduce la buget. Nu- nu cred că evaziunea fiscală masivă are legătură cu mai bunul sau mai săracul trăi al consumatorului de shaorme, flori, pantofi chinezești (ca să enumăr câteva din cele mai flagrante evazionate produse). Desigur, rămâne semnul de întrebare:de ce preferă guvernul să poziționeze taxa așa? este ridicol! eu sunt un om care promovează
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
scăpat? @a lu’ Bucurenci: și zici că ai sprijinit taxa auto și ai fost de acord cu caracterul ei protecționist? N-ai avut nici un frison la gândul că e profund nelegal dpdv al dreptului comunitar să îngrădești liberă circulație a bunurilor în spațiul comunitar prin măsuri cu caracter protecționist (și, ca la noi, discriminator față de produsele altor țări)? Sau noi vrem doar avantajele aderării la UE, dar să ne mai slăbească cu obligațiile? eu nu pricep nimic. textul asta zice că
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
lumea asta oameni care chiar au făcut lucruri fabuloase la viața lor, așa că aveți de unde alege. Oricum, cei care au fost intervievați în această emisiune nu au apucat să exploateze pe nimeni, ca la data cand au fost deposedați de bunuri și alungați erau niște copii. Nu cred că reportajul a fost unul despre socialism științific și plusvaloare,nici despre răscoalele țărănești ci doar depre moartea și tentativa de renaștere unei lumi. E interesant ce li s-a spus copiilor sau
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
aventură să-ți răspund la unele nelămuriri. În primul rând, nu putem pune pe picior de egalitate exproprierile făcute de către comuniști cu cele “contemporane”. Exemplele pe care le-ați dat nu sunt tocmai potrivite: în cazul unui credit nerambursat pierzi bunul cu care ai girat (acest fapt nu este deloc eronat; acest lucru se întâmplă și înainte de 1948 atât în România, cât și prin alte părți); în cazul exproprierii în vederea construcției unei autostrăzi, proprietarul este despăgubit de către stat. După cum vorbește lumea
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
categorii: cei simplii, care primesc 1 euro/mp pe un teren care valorează 100 euro/mp și cei care primesc 1000/ mp pe același teren. Depinde de propietar, nu știu dacă mă înțelegeți... Oricum am da-o, deposedarea de un bun care imi aparține e neconstituțională. Deci deposedarea de acum este la fel de ilegală că cea făcută de comuniști. Am prins și eu Moș Gerila. Părinții mei îmi făceau 2 feluri de cadouri, odată pe 24 de Moș Gerila și odată pe
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
ciclu istoric,normal. Mișcarea vastă de ieșire de sub subjugare a existat în Evul Mediu, vezi landurile germane, cnezatele și voievodatele,etc.Ne place sau nu, lupta a fost mereu pentru unificare, iar dezbinarea va arunca lumea înapoi cu siteva sute bune de ani. Important este unde va duce ieșirea de sub subjugare. Divide et impera sună cunoscut?Nu întîmplător Hitler încuraja mișcările de ieșire de sub subjugare...al sudetilor în Cehia, ale ucrainenilor în Bucovina, ale maghiarilor în Transilvania, și ale comunității germane
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
altora (aka Erasmus). Șo, pentru mine e a win-win situation, aș mai vrea o tură de facultate, desi mă tem că am “crescut” deja, time for some real world (aka job), iar la anul să aplic la master. No, toate bune - știe cineva master fain pe comunicare la Cluj?:) În primul rând, cel mai important lucru care ar trebui conștientizat de către unii dintre noi, este că școala este un râu absolut necesar, de la a învăța a scrie și a socoti în
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
una că habar nu am, numai muzică clasică, pian!! În primele zile nu-mi venea nici mie să cred dar a ținut-o așa vreo 4 luni, aproape că nu am mai auzit manele sau altceva de genul E pe bune fază! Poate mai bagă și vara asta, hopefully Alexandru Dabija e regizor, nu coregraf, și încă un mare regizor al teatrului românesc. E încă o mostră de ignoranța și superficialitate marca Dragoș Bucurenci. Mersi, Andrei, ptr precizare. Cred că și
Bach la tot cartierul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82976_a_84301]
-
trimite bestia în refugiu pe blog-ul Cultură Vura, unde o ard urbanii de la Litere. Pentru că subminează un intreg edificiu de macrameuri și lamentații sub care citadinii și-au ascuns orașul agresiv, murdar și cenușiu (cum alfel?), veselia urbanului beneficiază de la bun început de o sănătoasă suspiciune de clasă. Urbanul vede blocuri colorate și ziduri care-i vorbesc pentru că poartă ochelari de soare și are ochi pentru stencil-uri, iar asta orășeanului i se pare amendabil din start: «Nu te uiți, dom’le
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
succedat secvențele și pentru prezentarea antrenantă. S-a simțit și “mâna” lui Valentin Protopopescu acolo și asta a fost un plus. Totuși mi s-a părut puțin exagerată manieră de a-l “vulgariza“, de a-l prezenta sub forma unui bun de consum pentru că, până la urmă, Eliade este recuperat de către publicul mediu mai mult prin prisma beletristicii decât a operei științifice, în rest el rămânând la de fel de inaccesibil că și Brâncuși. Cât despre referirea la Jurnalul lui Sebastian e
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
și globale. Adoptată de țările semnatare ale Declarației de la Rio de Janeiro din 1992, Agenda 21 este un program de acțiuni pentru secolul XXI, acțiuni orientate către obținerea dezvoltării durabile, ceea ce înseamnă lupta contra sărăciei și excluderii sociale, producția de bunuri de consum și de servicii durabile, precum și protecția mediului înconjurător. Înainte de enunțarea principiilor Brundtland, precum și de formularea Agendei 21, gravitatea chestiunilor ambientale pe care le confruntă omenirea în dezvoltare fusese revelata prin anii 1960. Cartea cercetătoarei ambientaliste americane Rachel Carson
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
cetățeni. Dar dacă privim lucrurile global, capitalismul liberal este vinovat de mai multe morți (care au loc în țările lumii a treia) decât comunismul și fascismul la un loc. Iar aceasta judecată extinsă este îndreptățită de faptul că noi consumăm bunuri produse cu mână de lucru ieftină din lumea a treia. Nu fac un lamento pentru londonezul care nu are altă alternativă decât să se prostitueze în corporația X sau în corporația Y, dar destinul copiilor indieni care nu au alternativă
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
acelea pe care le-am amintit deja, dar care trebuie de multe ori repetate pentru a fi și însușite: pictura ca fenomen complex, debarasată de mitologii și de personalități hegemonice, și colecționarul ca ferment cultural, ca partener demn pe piața bunurilor simbolice și ca factor activ în gestionarea și transmiterea patrimoniului. Performanța lui Vasile Parizescu și a lui Marian Constantin stă tocmai în această demonstrație că spațiul culturii este mult mai amplu, mai nuanțat, mai flexibil și mai viu decît o
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
Pavel Șușară AȘA arată foaia de zestre, mai exact doar capitolul ei care se referă la bunurile imobiliare pe care Ștefan, cel de-al doilea fiu al lui Constantin Brâncoveanu, le primește ca dar de nuntă la căsătoria sa cu Bălașa Cantacuzino, fiica boierului moldovean Iordache Cantacuzino: PARTEA FIIU MIEU ȘTEFAN BRÂNCOVEANUL Den Brâncoveni și cu alte
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
nuntă, și aceea de moștenire, de transmisiune în timp de la o generație la alta, de investitură a urmașilor cu patrimoniul și cu insemnele unor predecesori exemplari. Astfel, pornind de la zestrea pe care Brâncoveanu o dă copiilor săi, zestre cuantificabilă în bunuri funciare, imobiliare și mobile, se ajunge în mod firesc la zestrea pe care Brâncovenii au lăsat-o posterității, pe care au delegat-o viitorului și cu care au îmbogățit un întreg patrimoniu cultural și spiritual. Dacă, la un nivel mai
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
anume acela că avem de-a face aici cu un principiu fundamental, cu un fenomen din sfera simbolică și morală care asigură durata și buna funcționare a unor complicate mecanisme socio-umane. Și asta pentru că înainte de a fi o listă de bunuri mai mult sau mai puțin perisabile, înainte de a fi un semn de solidaritate a generațiilor, un argument al continuității și o garanție a debutului responsabil în viața de cuplu, zestrea este o instituție fundamentală a practicii sociale, o acțiune care
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
uz, stereotipia înaltă a unui act ritualic. Este foarte interesant de observat, în acest sens, că din plaja destul de largă a documentelor prezente în expoziție, adică din conținutul foilor de zestre, nu pot lipsi sub nici un chip anumite categorii de bunuri, indiferent dacă este vorba de familii domnitoare, de lumea aristocratică legată încă de un feudalism tîrziu, de burghezia mai recentă ori de categorii cu totul modeste. Chiar dacă de nenumărate ori conținutul este foarte diferit la același tip de bunuri, diferența
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
de bunuri, indiferent dacă este vorba de familii domnitoare, de lumea aristocratică legată încă de un feudalism tîrziu, de burghezia mai recentă ori de categorii cu totul modeste. Chiar dacă de nenumărate ori conținutul este foarte diferit la același tip de bunuri, diferența stînd în valoarea și în bogăția acestora, tipologia rămîne mereu aceeași, iar funcția este și ea neschimbată. Fie el bogat sau sărac, tînărul primește același pămînt, chiar dacă unul înseamnă moșii vaste, iar altul doar cîteva pogoane, după cum primește și
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
nivel periferic, acela care privește calitățile adăugate și excedentare funcției. însă dincolo de aceste principii și de filosofia sa generală, zestrea are - de fapt, avea - și un puternic caracter regulator. Ea stabilea atribuțiile în familie și împărțea rolurile majore. Bărbatul aducea bunurile funciare și imobiliare, uneltele și accesoriile aferente, în vreme ce femeia aducea inventarul de interior, bunurile casei, în special cele din categoria mobilă. Această contribuție complementară așeza părțile sub semnul întregului și asigura, de la bun început, un cadru ferm pentru buna funcționare
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
și de filosofia sa generală, zestrea are - de fapt, avea - și un puternic caracter regulator. Ea stabilea atribuțiile în familie și împărțea rolurile majore. Bărbatul aducea bunurile funciare și imobiliare, uneltele și accesoriile aferente, în vreme ce femeia aducea inventarul de interior, bunurile casei, în special cele din categoria mobilă. Această contribuție complementară așeza părțile sub semnul întregului și asigura, de la bun început, un cadru ferm pentru buna funcționare a tînărului mecanism familial. O dată creată această premisă, nu rămînea decît opțiunea consolidării și
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
buna funcționare a tînărului mecanism familial. O dată creată această premisă, nu rămînea decît opțiunea consolidării și a sporirii în timp. Pînă și imperativul stabilității familiale era încorporat în zestre, din moment ce destrămarea unei familii nu atrăgea automat după sine și recuperarea bunurilor aduse în patrimoniul comun dacă vinovăția era limpede stabilită. Dar cum societatea noastră, croită ambiguu după modele orientale, dar plină de interes și pentru instituțiile occidentale, era una evident falocrată, în special vinovăția femeilor în compromiterea unei căsnicii atrăgea după
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
întîlnească fiindcă avea despre mine excelente referințe. A folosit și un plural: "Placurile mele sînt jocurile logice și bricolajul". Am încercat să-i explic profesoral că substantivul derivat regresiv de la verbul a plăcea s-a păstrat doar în expresii: după bunul (și nu răul) plac, a face pe plac, a fi pe plac. Și-a notat conștiincios cu stiloul Mont Blanc într-o agendă elegantă, apoi a vrut să știe de ce. I-am spus adevărul: habar n-aveam de ce. A dedus
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
Art. 41(2) Proprietatea privată este ocrotită ....... Guvernanții de atunci, care sunt, de fapt, aceiași și azi s-au ferit, ca dracu' de tămâie, să garanteze proprietatea. Ba, chiar mai mult, au avut grijă, conform Art.41(8), de anumite bunuri. Iată cum: Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate în condițiile legii. Pot fi confiscate, nu este obligatoriu să fie confiscate.Așa se explică de ce "inginerii financiari" au putut să devalizeze bănci, fonduri de investiții
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Proprietatea privată este ocrotită ....... Guvernanții de atunci, care sunt, de fapt, aceiași și azi s-au ferit, ca dracu' de tămâie, să garanteze proprietatea. Ba, chiar mai mult, au avut grijă, conform Art.41(8), de anumite bunuri. Iată cum: Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate în condițiile legii. Pot fi confiscate, nu este obligatoriu să fie confiscate.Așa se explică de ce "inginerii financiari" au putut să devalizeze bănci, fonduri de investiții, să fure "legal
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]