141 matches
-
unui brad. Încetini mersul și se uită mirat într-acolo. Era exact o perechiușă de jderi care îl zăriră și s-au ascuns într-o scorbură. - Aha! Deci aici erați, drăgălașilor! Să vedeți ce gulerașe scot eu din voi pentru bundița lui Măriuca a mea! Coborî în pârâu, urcă un pic de partea cealaltă, apoi scoase sacul de sub braț, îl desfăcu la gură și se opri la poalele bradului. Se prinse vânjos de creanga cea mai de jos a vigurosului copac
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cadoul_de_craciun_viorel_darie_1387893637.html [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Literatura > Copii > GREIERUL CEL FERMECAT Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului GREIERUL CEL FERMECAT Sub pădure, pe-o movilă, Greierul, să-i plângi de milă, Cu ițarii ferfeniță, Fără cușmă ori bundiță Și cu brâul peticit, Către seară s-a oprit. Aici, în singurătate, Din trăistuța veche scoate Un arcuș și o vioară Și, cum noaptea se strecoară, Greierul cel fermecat Se apucă de cântat. Doamne, ce frumos mai cântă! Însăși noaptea
GREIERUL CEL FERMECAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1465579628.html [Corola-blog/BlogPost/340144_a_341473]
-
O. Băncilă”, acesta din urmă găzduind de altfel concursul în sala proprie. Șimi Project a cules aplauze cu tradiționalele sale hit-uri “Nu ne place locul 2” și “Muzica-i pasiunea mea”. Grupul “Floare de colț” a dat viața pieselor “Bundița” și “Toate șogorițele”, orchestrate de Cristian Simionică, fiind apreciat în cel mai înalt grad în confruntarea cu formațiile venite de la Hîrlău, Pașcani, Tg. Frumos, Hălăucești.
Prospe?ime si talent by Xenia RADU () [Corola-other/Journalistic/83696_a_85021]
-
semnificative pentru civilizația românească și universală”. În anul 2012, la Galele Casei de discuri Electrecord i s-a decernat diploma pentru întreaga sa operă, înstelată de douăzeci și două de discuri vinil, o casetă și un CD. „Mi-am făcut bundiță nouă”, „Fata neichii”, „Sârba de la Deleni”, (Deleniul, acest așezământ ieșean căruia i se cuvine să revendice o boiereasă a cântecului folcloric moldovean, cu glas lin ca zefirul la streașina sufletului, ochi albaștri ca safirul, fluvii de gânduri și vulturi de
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435039170.html [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
a făcut colectiviști. Atunci le-au confiscat locurile, boii și plugurile și uneltele celor care, ocazional, tăbăceau pieile, croiau cojoacele sau aveau piuă de făcut pănură pentru sumane. Tata, când a venit după mama la Udești purta costum național, cu bundiță și pălărie sau căciulă brumărie. Întrebat de ce a renunțat la ițari, chimir și celelalte ne-a spus că nu se mai fabricau. Mama era din familia Camilarilor, cu oameni fruntași, veniți aici din Maramureș, O necăjeam că e abalfabetă, și
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1489051623.html [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
populației din zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate, alături de trăistuțe, botoșei sau semne de carte de diferite dimensiuni, împletite tot manual. Se mai pot admira bundițe sau pieptare cu multe ornamente ce definesc croiala, viu colorate cu motive vegetale, ștergare ori țesături din lână și in ce se atârnă pe perete sau cerga. Casa-muzeu, de numai două camere, este veche de peste 100 de ani, așa cum sunt
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
s-ar zice, un bucovinean nu e deloc un taciturn: vorbește mult și sfătos, rostind într-una cuvinte de laudă. Își laudă ce-i al lui, dar adesea și lucrul bun văzut la altul. Nimeni nu-și laudă însă propria bundiță înflorată, din blană de dihor. Nici casele arătoase, ca niște bijuterii. Nici caii semeți de la înaltele faetoane. Fiecare bucovinean însă se simte bine când este lăudat de altul! Unul de la munte laudă și suspină după coșarele pline cu știuleti de
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/Toamna_la_voronet_viorel_darie_1392108432.html [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
tot într-un desfrâu, că nu-i mai cuprinde brăcinaru-n brâu. Înzorzonați în uniforme roșii, galbene, violet, portocalii au ajuns la tribune gândacii colorați cu agramaticale platforme, din care nu ști să alegi, că au spurcat vestmintele neamului: ițari, zăvelci, bundițe, ii. Au sfâșiat societatea în bucăți; unele mai mici, altele mai mari, după cum au fost de puternici în teritoriu baronii locali. Uniformele lor de gândaci au fost colorate pe regiuni în tablouri abstracte, foarte dibaci, că numai la noi se
GÂNDACII COLORAŢI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1402034572.html [Corola-blog/BlogPost/370223_a_371552]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > ACOLO UNDE-I CERUL PUNTE Autor: Remus Strugar Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului A fost oadată o fetiță, C-era 'mbracată 'ntr-o bundița, Trăia într-un sătuc pe munte, Acolo unde-i cerul punte. Era copil fără părinți, De mult plecat-au printre sfinți, Când ea era un ghemotoc, Si nu stia vorbi deloc. Avea un păr blond-auriu, Și ochii albastru-azuriu, Pe chip
ACOLO UNDE-I CERUL PUNTE de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/remus_strugar_1492968397.html [Corola-blog/BlogPost/342703_a_344032]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PĂRĂLUȚELE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PĂRĂLUȚELE Au sosit, nu știu de unde, Niște părăluțe scunde, În grădini și pe câmpie, Cu fular și pălărie Fiecare, și bundiță, Cu bluziță și rochiță, Și-n picioare cu ghetuțe, Sunt teribil de drăguțe! Au venit așa-mbrăcate, Că-i tot frig, iar vântul bate Și mai vezi chiar prin ogradă Câte-o dungă de zăpadă. Peste codri și coline, Primăvara abia
PĂRĂLUŢELE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1424421913.html [Corola-blog/BlogPost/377279_a_378608]
-
și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă și ițari, bundiță și cojoc ori suman. Cămașa este lungă până la genunchi, cu ciupag și cu mânecă largă, confecționată dintr-o singură bucată de pânză de in sau din bumbac. Pentru asigurarea lejerității în mișcare, este lucrată cu doi clini laterali, ceea ce imprimă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Simona Tache Ceea ce vedeți e o țoală (bluză, helancă, maletă, sacou, mantou, parpalac, bundiță, spuneți-i cum vreți) imortalizată la o expoziție de modă din anii ’80, pe care am văzut-o la Paris. Spre rușinea mea, am uitat numele creatorului, așa că, dacă cumva citește blogul, îi prezint din toată inima, mii de scuze
Moda de criză sau cum ne îmbrăcăm fără nici un ban by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19471_a_20796]
-
eu pe mail și zic să vi le arăt și vouă, să vedeți care mai sunt ultimele tendințe în dizain interior, inculților! Mie cel mai mult mi-a plăcut sala tronului aia în care stă doamna cu fustă galbenă și bundiță (a treia poză) și dormitorul roz în care șade tolănită tânăra prințesă (ultima poză, adică). Vouă? UPDATE: Între timp, am aflat și numele autorului (Carlo Gianferro), și povestea acestor fotografii.
Hamenajări interioare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19419_a_20744]
-
în octombrie 1902, moment în care a fost inaugurat și tunelul din Valea Putnei - Mestecăniș (1.621 m lungime) - un fir, al doilea fiind realizat și electrificat în epoca comunistă. Acest tunel este singurul din țară realizat în ""două ape"". Bundița cu blană de jder se remarcă ca etalon în portul popular din localitate.
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
-se numai pe scenă sau ca indicator al apartenenței etnice, acesta a dispărut complet din regiunile rurale. Costumul popular femeiesc din zona Moldova are o structură unitară, fiind format din cămașă tradițională (ie), poale, catrință, brâu și bârneață, pieptar sau bundiță, opinci, traistă, batic înflorat și podoabe. Costumul popular bărbătesc este mai sobru decât cel al femeilor. Conform bromania.ro, caracteristica principală constă în păstrarea formelor străvechi pentru toate componentele sale. Cămașa tradițională bărbătească este de două tipuri: cămeșoiul sau cămașa
Portul tradițional moldovenesc () [Corola-website/Science/325834_a_327163]
-
19 septembrie 1927, Chișinău, d. 13 octombrie 2013, București) a fost cântăreață română de muzică populară. A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precum "Mi-am făcut bundiță nouă", "Fata neichii", "Sârba de la Deleni", "Ia mai zi-i măi fluieraș", " Merge satul la cules", "Dorul mă cată pe-acasă". S-a născut la data de 19 septembrie 1927 la Chișinău, dar ulterior s-a mutat alături de familie la
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei și a Bucovinei. A mai lansat numeroase alte piese: "Cine stă posomorâtă", "Asta-i sârba mărunțică", " Mi-am pus dorul pe cântar", "Fata neichii" etc. A urmat " Mi-am făcut bundiță nouă", cântec pe care l-a învățat de la bunica sa din Basarabia, și care a devenit cel mai mare hit al artistei, fiind preluat și de alte colege de breaslă. Este cunoscută publicului larg și din apariția în filmul "Veronica
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
Mîrza și deputatul Cătălin Nechifor. La sfârșitul slujbei, cei doi preoți (Vasile Iulian Davidoaia și Gheorghe Davidoaia) au primit rangul de iconom stavrofor. Localnicii căjvăneni au participat în număr mare la acest eveniment, cei mai în vârstă purtând costume tradiționale, bundițe cu blănuri, broboade și căciuli din astrahan, în timp ce localnicii mai tineri s-au îmbrăcat cu haine moderne, dar elegante. Arhiepiscopul Pimen i-a lăudat cu acest prilej pe localnici, spunând că aceștia sunt darnici și vrednici. La această sărbătoare locală
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
Vulpe?! Raluca (care rămăsese puțin în urmă): Da, e o Vulpe moartă. Ana: Când este vorba de o Vulpe, niciodată să nu fii sigur că-i moartă. Raluca: O fi, dar uite ce blană frumoasă are, numai bună pentru o bundiță modernă, de moare tot liceul! Ana: Și dacă Vulpea ne păcălește, ca pe omul cu căruța de pește? Șiretenia Vulpii este proverbială... Raluca: Ana, Vulpea asta e moartă definitiv...(o înțeapă cu o nuia) Vezi, n-are nicio reacție de
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
ostenea. Afară se auzea viscolul ca acum, tatăl lui ieșea cu felinarul în mînă, să meargă în grajd, la vite, iar el, trezit din somn, fugea pînă în ușă, desculț, să facă pipi, dar cînd ajungea acolo, unde, pe o bundiță veche, dormea cîinele făcut covrig, termina. A doua zi cînd se trezea, maică-sa îl certa: Iar ai făcut în sală, ești mai rău ca un cățel, să vezi ce-ți fac!", și el se băga sub pat, printre lădița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lemnari, Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale Laurențiu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
horă în sat, dar cu trecerea timpului oamenii nu au mai respectat aceste tradiții și preferă să meară la discotecă. Îmbrăcămintea pe care aceștia o purtau era diferită de cea actuală: purtau costume naționale formate din ie, fustă, pestelcă și bundiță (femeile) și ie, ițari și opinci (barbații). Aceste cuvinte aparțin bătrânei Dobîrceanu Florea în vârstă de 89 de ani .A fost intervievata în data de 01-11-2008. Interviu: Istrate Ștefan,postul Sfintelor Paști îl tin tot, iar miercurea și vinerea țin
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
regulile un trunchi de brad care trebuia să aibă statura aproximativă a mortului. „În vârful bradului se punea o căciulă albă, ca simbol al purității, cu manșetă neagră. Pe două ramuri opuse se introduceau mâinicele unei cămăși și ale unei bundițe. Trunchiul bradului era petrecut pe trunchiul unui ițar alb. Trupul improvizat din brad era Încins cu un brâu roșu. Bradul astfel Înveșmântat era așezat În sicriu și pe presupusul piept al mortului se punea o icoană.” Un tânăr nelumit, care
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și punți peste pâraie și râpe. Multe și grele au fost încercările prin care au trecut cele câteva generații de clăcași. Despre originea de munteni (dorneni - de la munte) ai primilor locuitori vorbesc costumele naționale pe care le purtau: sumanele, cojoacele, bundițele înflorate, unele caracteristici ale locuințelor, acoperișul foarte înalt, unele particularități ale limbii (amu în loc de acum, muiere în loc de femeie, tăt în loc de tot, mânurile în loc de mâinile ș.a.). Au muncit pe moșia mănăstirii și dădeau numeroase zile clacă pentru pământul pășunat și alte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]