137 matches
-
Bagă-le sub geaca mea că este îmblănită și imediat se încălzesc. Ah, ce bine este! —Mâinile tale au înghețat? Ca drept răspuns Matei i le pune pe obraz. —Vai, sunt sloi și roșii, roșii de frig. Bagă-le sub bundița mea. Abia a așteptat Matei invitația că s-a și conformat, ca să-i simtă sânii prin puloverul de lână, pe care îi ținea deja în cupa mâinilor sale. Au rămas așa o vreme unul în fața celuilalt privindu-și sufletele prin
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
lor într-un dulce sărut. —Ești atât de frumoasă! —Ești atât de bun! și-a retras mâinile deja calde și i le-a pus pe față ca să-l convingă că n-o mai usturau. Ei încă își ținea mâinile sub bundiță prelungindu-și această plăcere. —Ale tale nu s-au încălzit? — Nu cred. Ia să văd, i le prinde și i le scoate de sub bundiță. A! mincinosule, sunt calde, calde. Îl gâdilă fiindcă a mințit, iar el o ciupește de obraz
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
pe față ca să-l convingă că n-o mai usturau. Ei încă își ținea mâinile sub bundiță prelungindu-și această plăcere. —Ale tale nu s-au încălzit? — Nu cred. Ia să văd, i le prinde și i le scoate de sub bundiță. A! mincinosule, sunt calde, calde. Îl gâdilă fiindcă a mințit, iar el o ciupește de obraz, de nas, de urechi. După ce s-au săturat de hârjoneală, o pornesc spre hotel. Seara au luat cina la restaurantul hotelului, au închinat pentru
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
înfășurat în drapel, putrezește. Cine-a mințit că nimeni nu ne iubește Să fie decapitat; și capul lui pus în televizor, în cloroform sfințit, să zâmbească deznădăjduit în muzeul constipat Al imaginației noastre fără răsuflătoare. Europeni Cu cravate curate sub bundiță, Europence care-l așteaptă pe Gheorghiță Zis Ghiță.
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
eu pe mail și zic să vi le arăt și vouă, să vedeți care mai sunt ultimele tendințe în dizain interior, inculților! Mie cel mai mult mi-a plăcut sala tronului aia în care stă doamna cu fustă galbenă și bundiță (a treia poză) și dormitorul roz în care șade tolănită tânăra prințesă (ultima poză, adică). Vouă? UPDATE: Între timp, am aflat și numele autorului (Carlo Gianferro), și povestea acestor fotografii.
Hamenajări interioare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19419_a_20744]
-
Simona Tache Ceea ce vedeți e o țoală (bluză, helancă, maletă, sacou, mantou, parpalac, bundiță, spuneți-i cum vreți) imortalizată la o expoziție de modă din anii ’80, pe care am văzut-o la Paris. Spre rușinea mea, am uitat numele creatorului, așa că, dacă cumva citește blogul, îi prezint din toată inima, mii de scuze
Moda de criză sau cum ne îmbrăcăm fără nici un ban by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19471_a_20796]
-
număr total de cititori:cititori->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. ACOLO UNDE-I CERUL PUNTE, de Remus Strugar, publicat în Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017. A fost oadată o fetiță, C-era 'mbracată 'ntr-o bundița, Trăia într-un sătuc pe munte, Acolo unde-i cerul punte. Era copil fără părinți, De mult plecat-au printre sfinți, Când ea era un ghemotoc, Și nu stia vorbi deloc. Avea un păr blond-auriu, Și ochii albastru-azuriu, Pe chip
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
Când ea zâmbea, zâmbea și luna, Sub care s-a născut odat', Iar soarele-o veghea într-una, Stând cocoțat într-un înalt. Când ea pășea în urma ei, ... Citește mai mult A fost oadată o fetiță,C-era 'mbracată 'ntr-o bundița,Trăia într-un sătuc pe munte,Acolo unde-i cerul punte.Era copil fără părinți,De mult plecat-au printre sfinți, Când ea era un ghemotoc,Si nu stia vorbi deloc.Avea un păr blond-auriu,Și ochii albastru-azuriu,Pe chip
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
populației din zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate, alături de trăistuțe, botoșei sau semne de carte de diferite dimensiuni, împletite tot manual. Se mai pot admira bundițe sau pieptare cu multe ornamente ce definesc croiala, viu colorate cu motive vegetale, ștergare ori țesături din lână și in ce se atârnă pe perete sau cerga. Casa-muzeu, de numai două camere, este veche de peste 100 de ani, așa cum sunt
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă și ițari, bundiță și cojoc ori suman. Cămașa este lungă până la genunchi, cu ciupag și cu mânecă largă, confecționată dintr-o singură bucată de pânză de in sau din bumbac. Pentru asigurarea lejerității în mișcare, este lucrată cu doi clini laterali, ceea ce imprimă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
comună, a morilor de postav, numite „pive”, piua de sumani(e), dar, nu ne îndoim, că într-o perioadă mai îndepărtat trebuie să fi existat, deoarece principala „stofă” din care se confecționa îmbrăcămintea groasă, pe lângă cojoace și cojocele, bunzi și bundițe - toate din blana oilor - era pănura, abaua, care, pentru a putea fi folosită (să se împâslească, 212 să se îndesească, să capete rezistență și aspect) trebuia să fie dată la piua de sumane. Cu siguranță, au existat pive în Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
specializaseră unii dintre luncași a impusă și prelucrarea pieilor, atât a mieilor, cât și a oilor și caprelor. Multă vreme îmbrăcămintea bărbătească țărănească era făcută în casă, de femei, dar prelucrarea pieilor, de la dubit și pânăă la confecționat cojoace, cojocele, bundițe, pieptare, căciuli, chimire, unele înflorate, era făcută de meșteri specializați. După dubit, pieile erau uscate și curățate pânăă deveneau moi și de culoare albă. Cojocarul era croitor, el croia materialul și-l cosea cu mâna, dar folosea și mașina. Obiectele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
După dubit, pieile erau uscate și curățate pânăă deveneau moi și de culoare albă. Cojocarul era croitor, el croia materialul și-l cosea cu mâna, dar folosea și mașina. Obiectele de îmbrăcăminte ieșite din mâna cojocarilor erau destinate și femeilor: bundiță, cojoc, cațaveică. Numai în Lunca erau meșteri cojocari: Neculai Șorea (Rusu), Ion Știrbu, Vasile Foșlea, Toader Foșlea, Alexandru Gh. Cucu, Costică Rusu și alții. Altă categorie de croitori (cu mâna și cu acul) au fost sumanarii. Obiceiul de a purta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păstrate de la starea boierească, ca și felul de a se purta (apucăturile!); încălțămintea din piele, cizmele, apoi bocancii, în locul universalelor opinci, apoi, în locul ițarilor și „cioarecilor”, au purtat pantaloni din aba, stofă de lână dată la piuă, la fel, în loc de bundiță, un ilică din aceeași „stofă”. Răzeșul are „oroare” de opincă, de cojocă de oaie, de tot ce consideră că i-ar scădea prestigiul social. Foarte rar s-au văzut răzeși în opinci care să meargă la câmp, nu la biserică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea marginile cusute cu un model geometric. Se purta fustă alb din bumbac, peste care se purta un brâu lat țesut sau împletit de care atârnau niște franjuri lungi, unul lângă altul, acoperind fusta. Atât femeile, cât și bărbații purtau bundițe, având pe margini blană de miel, neagră sau brumărie. Hainele groase erau confecționate din stofă lucrată în casă, probabil că aveau aplicate „modele” din piele sau lână. în mod obișnuit, bărbații purtau în cap căciuli din blană de miel, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în casă, probabil că aveau aplicate „modele” din piele sau lână. în mod obișnuit, bărbații purtau în cap căciuli din blană de miel, iar vara pălării. În picioare, femeile și bărbații purtau cizme, ghete sau bocanci, nu purtau opinci. În locul bundiței se purta o vestă din pănură, cu buzunare în față, peste o cămașă albă care se strângea la gât cu două șnururi cu canafi. Femeile își acopereau capul cu un batică - și se spunea batistă - alb, din in sau bumbac
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
niște ciocane de lemn, pregătind-o pentru croit și cusut. Până la apariția și în sat a mașinii de cusut, toată îmbrăcămintea, și cea pentru femei și cea pentru bărbați, se făcea de mână. O specializare a presupusă confecționarea cojoacelor, sumanelor, bundițelor și căciulilor , care erau făcute de meșteri bărbați. Unii dintre ei aplicau și „decorații” artistice: aplice din piele la mâneci, un șnur împletit (sard) se aplica pe cele două părți din față ale sumanului, la poale și la mâneci. Dacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosită în sezonul rece, nu comporta, de regulă, o prelucrare artistică, cea mai aproape de corp, cămașa de zi (uneori și cămașa lungă de noapte, folosită în loc de arhicunoscuta pijama), atât cea femeiască cât și cea bărbătească, catrința, betele, chimirul bărbătesc, uneori bundița, avea un model cusut, aplicat cu acul la guler, mâneci, poale, la piept, de natură vegetală sau geometrică. Trandafirul se aplica în țesături, la covoare, modelul geometrică se aplica din țesătură pe macaturi (specialitatea femeilor din Fruntești, a fetelor popii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
brâu tot din lână, vopsit, în general, roșu; cămașa din cânepă, lung până la genunchi; ițari tot din cânepă. Cam acesta era porul luncașilor.” Costumul de sărbătoare, de la horă, cuprindea „cămașa înflorită, bete lucrate cu strămătură în casă; ițari albi și bundiță lucrată toată în strămătură, iar la pălărie flori. Fetele aveau cămașă cu altiță, bătută cu flori, fuste crețe, părul împletit în cozi și floare la ureche.” Era costumul adusă din Bucovina. Cei care au răspunsă la chestionarul întocmit de Olimpia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Căținaș Mihai (secretarul Consiliului Popular), Maricica Căținaș, Aurica Dumitru Romedea; rândul de jos, de la stânga la dreapta: Teleagă Vasile (cântărețul din fluier), Lupchian Vasile, Romedea Vasile, Ignătescu Mircea și Boca Alex. Gheorghe. Fotografia ne dezvăluie „alcătuirea” costumului popular, în special bundița la femei și bărbați (modelul, cruciulițele „răsturnate”, în formă de „x”), iile și cămășile bărbătești, căciulile brumării și negre, cu „fundul” plat. 2.1 - Alte forme și mijloace de manifestare a spiritului popular: Sânzienele, Crșciunul, Anul Nou și Paștele, Hramul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-ar zice, un bucovinean nu e deloc un taciturn: vorbește mult și sfătos, rostind într-una cuvinte de laudă. Își laudă ce-i al lui, dar adesea și lucrul bun văzut la altul. Nimeni nu-și laudă însă propria bundiță înflorată, din blană de dihor. Nici casele arătoase, ca niște bijuterii. Nici caii semeți de la înaltele faetoane. Fiecare bucovinean însă se simte bine când este lăudat de altul! Unul de la munte laudă și suspină după coșarele pline cu știuleti de
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
află manechini îmbrăcați în costume tradiționale de bărbat și de femeie. Costumul bărbătesc este alcătuit din: calpac „căciulă” neagră de oaie, riza „cămașă” din pânză albă, țesută în casă, încheiată în nasturi, guler pe gât, mânecă lungă cu manșetă, elek „bundiță” de miel de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav, bufanți, poias „brâu” negru de postav din lână, cu dungi colorate, verticale, „calțuni” „ciorapi” din lână albă, până la genunchi, prinși peste pantaloni cu șnur
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
mătușa să umple desagii cu zahăr, ulei, gris sau orez. După-ndelungi tratative purtate până-n miez de noapte, mătușa câștigă și mama abdică. Plecăm a doua zi cu trenul de ora două, pentru prima dată departe de mama. Eu am bundiță nouă, cumpărată pentru Crăciun, dar cu ocazia plecării-primită înainte, iar fratele meu are un fâș bleumarin îmblănit, primit în aceleași condiții. Mama ne spune că dacă o să fim cuminți ”moșul” o să ne aducă și cizmulițe. Nu mi-aduc aminte nimic
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
Ajungem cu bine și producem mare surpriză în familia mătușii prin sosirea noastră. Suntem vedetele casei; Dani fiindcă-i lipicios, docil și peltic, eu fiindcă intru în război, pe viață și pe moarte, cu un curcan căruia nu-i place bundița mea roșie și fiindcă o bat pe ”frumoasa satului”, Liliana, o fată de vârsta mea care are proasta inspirație să-mi spună că e mai frumoasă decât mine. Mătușa are doi copii, un băiat și o fată, amândoi căsătoriți, amândoi
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
se spune că fiind iarnă, în pădure umblă lupii și el trebuie să aibă pușca pentru a se apăra și a ne apăra. Imediat se aprinde un beculeț care-mi spune că sunt ca Scufița Roșie. Păi n-aveam eu bundiță roșie? Și-avea și glugă! Ce mai!! Mă simțeam ca-ntr-o poveste și eram sigură că pe Liliana o vor mânca lupii fiindcă n-are cine s-o apere cu pușca. La vreo câteva zile a început să ningă
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]