193 matches
-
s-a lăudat la Baden-Powell cu reușita sa. Incendiul alertase însă deja garnizoana din Mafeking, care a răspuns rapid la situația de criză. Poliția africană (din tribul Baralong) a rămas retrasă când grupul lui Eloff a trecut prin Stadt. Imediat ce burii au trecut mai departe, cei 109 de baralongi înarmați au tăiat calea de retragere a lui Eloff. Snyman, „cel mai greoi și mai încet dintre toți generalii buri din război”, nu a reușit să-l susțină pe Eloff. Între timp
Asediul Mafekingului () [Corola-website/Science/321909_a_323238]
-
a rămas retrasă când grupul lui Eloff a trecut prin Stadt. Imediat ce burii au trecut mai departe, cei 109 de baralongi înarmați au tăiat calea de retragere a lui Eloff. Snyman, „cel mai greoi și mai încet dintre toți generalii buri din război”, nu a reușit să-l susțină pe Eloff. Între timp, complicata rețea telefonică a lui Baden-Powell i-a oferit acestuia informații precise în timp util. De la cartierul său general, comandantul britanic le-a cerut maiorului Alick Godley și
Asediul Mafekingului () [Corola-website/Science/321909_a_323238]
-
de pe un kopje, iar aceștia au reușit să fugă. Toată ziua, Eloff și cel de al treilea grup au rezistat în cazărmile poliției, predându-se după lăsarea nopții. Britanicii au pierdut 12 morți și 8 răniți, în mare parte africani. Burii au pierdut 60 de morți și răniți, precum și 108 care au căzut prizonieri. Asediul a fost ridicat la 17 mai 1900, când forțele britanice în frunte cu colonelul B T Mahon din armata Lordului Roberts i-a atacat pe asediatori
Asediul Mafekingului () [Corola-website/Science/321909_a_323238]
-
două acțiuni anterioare. În septembrie 1904, Lord Roberts a dezvelit un obelisc în Mafeking pe care au fost inscripționate numele celor căzuți la apărarea orașului. În total, au murit 212 oameni în timpul asediului, și peste 600 au fost răniți. Pierderile burilor au fost și mai mari. Asediul a făcut din Baden-Powell o celebritate în Regatul Unit, faima sa contribuind la creșterea rapidă a Mișcării Cercetașilor înființată de el după câțiva ani.
Asediul Mafekingului () [Corola-website/Science/321909_a_323238]
-
a îndeplinit funcția de ministru de finanțe. Mama sa, Jenny Jerome, a fost o americancă care avea o poziție socială importantă. Ca tânăr ofițer de armată, a participat la bătălii din India Britanică, Sudan și la Al Doilea Război al Burilor. A fost corespondent de război și a scris cărți despre acestea. Fiind în prim planul politicii britanice pentru cincizeci de ani, a deținut mai multe funcții politice și ministeriale. Înainte de Primul Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de Președinte al Comisiei
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
de parlamentar când a fost invitat de Robert Ascroft să fie al doilea candidat din partea Partidului Conservator în Oldham. Nici unul din cei doi candidați conservatori nu au intrat în Parlament. Pe 12 octombrie 1899 a izbucnit Al Doilea Război al Burilor, avându-i ca combatanți pe Imperiul Britanic și Republicile Burilor. Churchill a fost trimis corespondent de război pentru Morning Post cu un salariu de 250 de lire sterline pe lună. A fost transportat acolo pe aceeași navă cu abia numitul
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
fie al doilea candidat din partea Partidului Conservator în Oldham. Nici unul din cei doi candidați conservatori nu au intrat în Parlament. Pe 12 octombrie 1899 a izbucnit Al Doilea Război al Burilor, avându-i ca combatanți pe Imperiul Britanic și Republicile Burilor. Churchill a fost trimis corespondent de război pentru Morning Post cu un salariu de 250 de lire sterline pe lună. A fost transportat acolo pe aceeași navă cu abia numitul comandant britanic Sir Redvers Buller. După câteva săptămâni în arii
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
1900, Churchill s-a întors în Anglia la bordul RMS "Dunottar Castle", aceeași navă cu care s-a dus în Africa de Sud în urmă cu opt luni. A publicat "London to Ladysmith" și un al doilea volum cu povestiri din războiul Burilor, "Ian Hamilton's March". Churchill a candidat din nou pentru un loc de parlamentar în colegiul Oldham la alegeri legislative din 1900 și a câștigat (în defavoarea colegului conservator Crisp, învins) unul din cele două locuri. A susținut mai multe discursuri
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
din 1904 a trecut în Partidul Liberal, continuând să militeze pentru comerțul liber. După ce liberalul Henry Campbell-Bannerman a fost ales ca prim-ministru, în decembrie 1905, Churchill a devenit subsecretar de stat pentru colonii, ocupându-se în principal, după Războiul Burilor, de Africa de Sud. Din 1903 până în 1905, Churchill a scris "Lord Randolph Churchill", o biografie despre tatăl său în două volume, care a fost publicată în 1906 și apreciată de critici. După pierderea locului din partea Oldhamului, Churchill a fost invitat să
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
familiei Marlborough și Lady Randolph Churchill (născută Jennie Jerome), fiica milionarului american Leonard Jerome. a fost corespondent de presă în Cuba în timpul campaniei spaniole din 1895. De asemeni, a participat la campaniile militare din India, Egipt, Sudan, și la războiul burilor. A fost membru al parlamentului din 1900; ministru în diferite guverne între 1908 - 1929; lord al amiralității între 1911 - 1915; lider al partidului conservator între 1940 - 1955; prim ministru între 1940 - 1945 și 1951 - 1955. Pe lângă prestigioasa sa activitate politică
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]
-
și cu agricultura având o organizare tribală. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea a avut loc un război între tribul Shona, locuitori ai Batswanei și Ndebele, trib migrator venit din deșertul Kalahari. Deasemenea au mai avut loc și conflicte cu burii, coloniști din Transvaal. După ce conducătorii Botswanei Khama al III-lea, Bathoen și Sebele au cerut ajutor guvernului britanic, la data de 31 martie 1885, acesta din urmă a pus Bechuanaland sub protecția sa. Partea de nord a rămas sub administrare
Botswana () [Corola-website/Science/297717_a_299046]
-
atât „fata”, cât și „fată”: "čåsta fęta če s-av asęra facut" „fata asta care s-a născut aseară” vs. "ali fęta ali fečor" „sau fată, sau băiat”. Sub influența croatei, unele adjective au și formă de neutru, cu desinența "-o" ("bur", "burę", "buro" „bun, bună”), altele nu: "tirer", "tirerę" „tânăr, tânără”. Exemplu cu adjectiv la neutru: "i̭åle buro cuhęi̭t-a si muŋcåt-a" „ele au gătit și au mâncat ceva bun”. O particularitate a istroromânei este aplicarea terminației
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
Žei̯ân sunt și forme de genitiv-dativ: "carvę" „cărui(a)”, "carlʼę" „cărei(a)”, "carorę" „căror(a)”. Exemple în sintagme: "cârstii̭ånu cåre vire" „omul (literal „creștinul”) care vine”, "žensca cåra virit-a" „femeia care a venit”, "våčile cåri dåvu bur låpte" „vacile care dau lapte bun”. Numeralul "ur", "urę"/"ura", "uro" (neutru) este și pronume nehotărât („unul, una”) : "ur lu åt" „unul altuia”. Alte cuvinte nehotărâte sunt: Cu particula "nușt″u" (provenind de la "nu știvu" „nu știu”) + pronume interogative, se
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
personal corespunzător, sensul unei asemenea propoziții depinde de scoaterea în evidență a uneia sau alteia din părțile de propoziție prin accentuare și intonație. La citire, următoarele propoziții pot însemna: Exemplu de propoziție mai complexă: "De cârbur lemnu i̭e bur sakile" „Pentru cărbuni e bun orice lemn”. Sub influența limbii croate, instroromâna preferă construcția cu complement exprimat prin verb la infinitiv față de cea cu propoziție subordonată, atunci când ambele acțiuni au același subiect: "vreț âl ântrebå?" „vreți să-l întrebați?”, "mę
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
separat de situația politică de la momentul scrierii sale - 1917, al treilea an al teribilului război, când șovinismul și ura față de nemți s-au răspândit în literatura britanică. Conan Doyle a fost implicat în propaganda de razboi încă din timpul Războiului Burilor. Actuala povestire este în mare măsură o operă literară de propagandă a războiului, acest aspect fiind evident mai ales în detaliul deschiderii seifului de către Von Bork la începutul povestirii și lăudând persoana pe care el o consideră a fi agentul
Ultima reverență (povestire) () [Corola-website/Science/325509_a_326838]
-
Sud-Vest, care, datorită faptului că 82,4% din teritoriul ei este alcătuit din această regiune istorică, poartă și denumirea de "Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia". Pe teritoriul Olteniei locuiau, înainte de cucerirea romană, mai multe triburi geto-dace: pelii (Pelendava), sucii (Sucidava), burii (Buridava), la cazanele Dunării era un alt trib și este posibil să fi fost și alte triburi sau reprezentanți ai altor triburi în regiune. De asemenea au existat mai multe așezări celtice. În secolul I î.Hr. acest teritoriu a aparținut
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Phitsanulok, Phrae, Sukhothai, Tak, Uthai Thani, Uttaradit Est Chachoengsao, Chanthaburi, Chon Buri, Prachin Buri, Rayong, Sa Kaeo, Trat Sud Chumphon, Krabi, Nakhon Si Thammarat, Narathiwat, Pattani, Phang Nga, Phatthalung, Phuket, Ranong, Satun, Songkhla, Surat Thani, Trang, Yala Nord-est Amnat Charoen, Buri Ram, Chaiyaphum, Kalasin, Khon Kaen, Loei, Maha Sarakham, Mukdahan, Nakhon Phanom, Nakhon Ratchasima, Nong Bua Lamphu, Nong Khai, Roi Et, Sakon Nakhon, Si Sa Ket, Surin, Ubon Ratchathani, Udon Thani, Yasothon Centru Ang Thong, Phra Nakhon Si Ayutthaya, Bangkok (Krung
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]
-
Speranțe de către Bartolomeu Diaz, Compania Indiilor Olandeze de Est a înființat un punct de reaprovizionare pe locul a ceea ce urma să devină Cape Town. Cape Town a devenit o colonie britanică în 1806. Colonizarea europeană a luat avânt în anii 1820, când burii (la origine olandezi, francezi și germani) și britanicii au colonizat nord-estul țării. La această dată, au apărut conflicte pentru teritoriu între coloniști și xhosa și zulu. Descoperirea diamantelor și, mai târziu, a aurului a declanșat conflictul cunoscut sub numele de
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
francezi și germani) și britanicii au colonizat nord-estul țării. La această dată, au apărut conflicte pentru teritoriu între coloniști și xhosa și zulu. Descoperirea diamantelor și, mai târziu, a aurului a declanșat conflictul cunoscut sub numele de Primul Război al Burilor, burii și britanicii au luptat pentru controlul minereurilor din Africa de Sud. Deși burii au fost învinși în Al Doilea Război al Burilor, britanicii au acordat o autonomie limitată Africii de Sud în 1910 când a devenit dominion al coroanei. De-a lungul anilor
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
și germani) și britanicii au colonizat nord-estul țării. La această dată, au apărut conflicte pentru teritoriu între coloniști și xhosa și zulu. Descoperirea diamantelor și, mai târziu, a aurului a declanșat conflictul cunoscut sub numele de Primul Război al Burilor, burii și britanicii au luptat pentru controlul minereurilor din Africa de Sud. Deși burii au fost învinși în Al Doilea Război al Burilor, britanicii au acordat o autonomie limitată Africii de Sud în 1910 când a devenit dominion al coroanei. De-a lungul anilor, burii
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
au apărut conflicte pentru teritoriu între coloniști și xhosa și zulu. Descoperirea diamantelor și, mai târziu, a aurului a declanșat conflictul cunoscut sub numele de Primul Război al Burilor, burii și britanicii au luptat pentru controlul minereurilor din Africa de Sud. Deși burii au fost învinși în Al Doilea Război al Burilor, britanicii au acordat o autonomie limitată Africii de Sud în 1910 când a devenit dominion al coroanei. De-a lungul anilor, burii și britanici au instituit segregația rasială, aceasta a fost în cea
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
și zulu. Descoperirea diamantelor și, mai târziu, a aurului a declanșat conflictul cunoscut sub numele de Primul Război al Burilor, burii și britanicii au luptat pentru controlul minereurilor din Africa de Sud. Deși burii au fost învinși în Al Doilea Război al Burilor, britanicii au acordat o autonomie limitată Africii de Sud în 1910 când a devenit dominion al coroanei. De-a lungul anilor, burii și britanici au instituit segregația rasială, aceasta a fost în cea mai mare parte informală, deși existau unele legi care
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
burii și britanicii au luptat pentru controlul minereurilor din Africa de Sud. Deși burii au fost învinși în Al Doilea Război al Burilor, britanicii au acordat o autonomie limitată Africii de Sud în 1910 când a devenit dominion al coroanei. De-a lungul anilor, burii și britanici au instituit segregația rasială, aceasta a fost în cea mai mare parte informală, deși existau unele legi care au fost adoptate pentru a controla circulația populației de culoare. În republicile burilor, începând cu Convenția de la Pretoria (capitolul XXVI
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
dominion al coroanei. De-a lungul anilor, burii și britanici au instituit segregația rasială, aceasta a fost în cea mai mare parte informală, deși existau unele legi care au fost adoptate pentru a controla circulația populației de culoare. În republicile burilor, începând cu Convenția de la Pretoria (capitolul XXVI), și, mai apoi, datorită guvernului Africii de Sud, sistemul s-a transformat în segregare instituționalizată, cunoscută mai târziu sub nmele de apartheid, aceste legi au stabilit trei clase de stratificare rasială. Africa de Sud a obținut independența
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
dat faliment, a dispărut în cele din urmă și influența comercianților din Țările de Jos. Prin războaie împotriva cafrilor, purtate în secolele 18-19 de buri și de englezi, aceștia și-au lărgit considerabil posesiunile. În deceniul 4 al secolului 19, burii întemeiază republica Natal (proclamată colonie engleză în 1843), iar din deceniul 6 al secolului 19 republicile Transvaal și Orange, ocupate de Anglia în urma războiului anglo-bur (1899-1902). În 1910 a fost creată Uniunea Sud-Africană, ca dominion britanic, prin unirea Coloniei Capului
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]