139 matches
-
pediculi vertebrali). Ambele formațiuni prezintă numeroase trasee lichidiene cu grosime de până la 2,2 mm. Examenul Doppler evidențiază pletoră de vase malformate, turbionare, turbulente, dispuse inegal, cu multiple comunicări cu vasele profunde și extensie în profunzime a vaselor malformate dorsale (burează spațiul perirenal și pararenal posterior, comunică cu plexurile venoase paravertebrale). Vasele malformate prezintă atât pattern venos, cât și arterial, cu velocități între 7-68 cm/sec. Prezența de semnal turbulent sugerează existența fistulelor arteriovenoase. Ultrasonografia abdominală și transfontanelară nu evidențiază leziuni
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
vă întoarceți, o să aflați ce o făcut Pâcu cu dracii lui... Bucuroși că au scăpat cu obraz curat, cei doi s-au dus să vadă cum îi vremea... Să știi, moș Dumitre, că cocoșul acela al matale îi năzdrăvan. Afară burează a ploaie. In rest, toate sunt la locul lor. Vă spuneam eu! s-a înfoiat în pene moș Dumitru. Cum îi cu dracii, moș Dumitre? Chiar ai fi pus mâna pe ei? a întrebat Mitruță. Să spuie Pâcu, pentru că el
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
rîu, un izvor de izvorel. Poți să-l treci". Ploaia de gheață nu mai contenește, Măriei îi plesnesc sînii de frig, ca ouăle din cuibar. "O să-ți fie bine, Mărie, îl aude pe zugrav, mai c-a stat vijelia, abia burează, vino, e senin". Vîntul sau dorul-dor o saltă deasupra apei și Măria ajunge. Știe ce-o așteaptă. Se lasă așezată pe zid: "Așa, stai așa, iubito, țină-te Cel de sus c-ai venit. Dă-mi mîna să mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cacealma. Trimiteți 5 poezii sau proze pe dischetă sau prin e-mail. Numai în situații speciale pe hîrtie. Proiectul e finanțat de Minister". Așadar: "Literatura s-a zis cu ea. Literatura e cacealma". Afară-i toamnă grea " Și-i frig, și burează". G. Bacovia duminică, 3 noiembrie 2002 Am visat (mă persecută visul ăsta) că plouă cu gheață peste mine. Numai că boabele de grindină se preschimbă-n ochi. Globi fără vedere, reci, seci. Ochi cu pupile rotunde, oarbe, rostogolindu-se ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
colegii noștri de la Budapesta. Noi, la medicină, ne gândim să înființăm un comitet de grevă, vesti calm și sigur de sine studentul medicinist, un tip înalt și zvelt, cu o meșă de păr albit prematur căzându-i peste frunte. Sandu Bura, se grăbi Tase să-l prezinte. Băiat fin și dintr-o bucată. Ar trebui să faceți și voi un comitet pe-aici, sugeră imperturbabil medicinistul, uitându-se în jur. Să le arătăm că suntem solidari. Ce tot vorbești, frate-meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
căsătoria. Într-una din zilele de la începutul lui noiembrie ultima lună de toamnă adusese cu ea o vreme rea, mohorâtă, cu brume și cu ploi reci Victor se pomeni din nou la el, la facultate, cu Tase și cu Sandu Bura, care, cu un aer conspirativ și fără multă vorbă, îl luară cu ei alături, la filologie, unde erau așteptați de Nelu Ianolide și de Călin Moraru, un student din anul al patrulea, cel cu doina de haiducie cântată din bojoci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
suduie destinul, îl sâcâie în permanență o jenă interioară, resimte sfâșieri metafizice, îi scârțâie articulațiile spiritului și e trist fără măsura sinchiselii. Altfel spus, când e un pic de soare, ar cam fi bună o ploicică. În schimb, dacă doar burează, e urgie, nu se mai satură Dumnezeu de-atâta apă. Și mai e ceva: el nu are plăceri grave sau extazuri fundamentale. Ci doar mici defulări (costelive, dar pasagere, precum Anastasia, când duios trecea...!). În capul lui, extremele sunt dubioase
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
a veni în întâmpinarea așteptărilor agenților economici din județul Timiș, Direcția de Formare și Perfecționare Profesională ( D.F.P.P. ) din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara propune și pentru luna septembrie o serie de cursuri. Potrivit precizărilor primite de la dna Steluța Bura, directorul D.F.P.P. , sunt avute în vedere următoarele: Întocmirea și implementarea proiectelor de finanțare; Inspector resurse umane; Inițiere pentru ocupația de contabil; Auditori interni pentru sistemul de management al calității; Operare calculator; limba engleză - nivel începător; Limba germană - nivel începător; Limba
Agenda2005-31-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284001_a_285330]
-
Crăciun Ana, 84 ani l Ion Laviniu, 59 ani l Angyal Mihai, 69 ani l Merca Ana, 81 ani l Căldăraș Persida, 58 ani l Crețu Floare, 83 ani l Keki Ludovic, 79 ani l Băluță Marcela, 56 ani l Burai Iulian, 82 ani l Doșa Rozalia, 70 ani l Neacșa Maria, 71 ani l Crișan Voicu-Gheorghe, 78 ani l Prepeliță Floarea, 81 ani l Lung Maria, 81 ani l Colompar Ioan, 51 ani l Sinitean Ioan, 75 ani l Stoica
Agenda2005-14-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283561_a_284890]
-
În data de 25 august a.c., la Centrul Regional de Afaceri din orașul de pe Bega, a avut loc festivitatea de înmânare a certificatelor de absolvire pentru cele două cursuri de antreprenori și de manageri. „Festivitatea, ne-a declarat dna Steluța Bura, managerul de proiect, s-a desfășurat în sistem de video conferință între cele trei centre: C.C.I.A.T. , Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Reșița și Camera de Comerț și Industrie Hunedoara. Proiectul prevedea pregătirea unui număr de 120 de
Agenda2005-36-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/284147_a_285476]
-
modul de desfășurare a activității de întreprinzător particular; bazele contabilității; înregistrări de operațiuni economico-finan- ciare; contabilitate aplicată; examen. Certificatele obținute la absolvirea cursului au recunoaștere națională și sunt emise de M.M.S.S.F. și M. E.C.T. Dosarul de înscriere, precizează dna Steluța Bura, directorul D.F.P.P. , trebuie să conțină următoarele documente: copie după actul de identitate, după certificatul de naștere, după certificatul de căsătorie, dacă este cazul, după diploma studii (minimum liceul), original adeverință medicală de la medicul de familie sau medicul instituției. Detalii se
Agenda2005-36-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284143_a_285472]
-
Prognoză. IOAN BÎTEA Pregătire profesională l Cursuri de inițiere și de perfecționare, prin C.C.I.A. Timișoara Direcția de formare și perfecționare profesională ( D.F.P.P. ) din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara organizează două noi cursuri, ne-a declarat dna Steluța Bura, directorul D.F.P.P. Unul dintre ele este de perfecționare și anume „Tehnici de vânzare“, și este programat să se desfășoare în perioada 7-11 noiembrie, la Centrul Regional de Afaceri al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara (Bd. Eroilor de la Tisa
Agenda2005-43-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284331_a_285660]
-
export-import“, organizat în colaborare cu „Terra International Invest“ din București. Vor fi prezentate documente specifice comerțului intraeuropean, modul de completare a acestora etc., toate putând fi obținute pentru prima dată în România prin acest curs, ne-a declarat dna Steluța Bura, directorul D.F.P.P. Pregătirea va avea loc în zilele de 27 și 28 noiembrie a.c. Cel de-al doilea curs are ca temă de studiu „Reglementările contabile conforme cu Directivele Europene“ și se va desfășura în perioada 28-30 noiembrie. Vor fi
Agenda2005-47-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284397_a_285726]
-
Tisa nr. 22, un seminar de informare cu privire la proiectul Centrului Regional pentru Instruire Antreprenorială ( C.R.I.A. ) din cadrul Programului de finanțare PHARE 2002 - Coeziune economică și socială, schema de finanțare nerambursabilă „Dezvoltarea resurselor umane“, câștigat la sfârșitul lui 2004. Dna Steluța Bura, directorul proiectului, precizează că grupul țintă îl constituie managerii de firme și angajații din societățile comerciale aflate în zonele defavorizate din județele Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara din cadrul Regiunii 5 Vest. Activitatea principală a Centrului Regional pentru Instruire Antreprenorială se va
Agenda2005-13-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283533_a_284862]
-
din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, în colaborare cu firma „Qualitarium“, organizează 18-20 mai a.c., în ciclul „Prin calitate intrăm în Europa“, un curs de auditori interni pentru sistemul de management al calității, ne-a declarat dna Steluța Bura, directorul D.F.P.P. Acesta se adresează personalului din firme care au implementat, sunt în curs de implementare sau intenționează să implementeze un sistem de management al calității conform ISO 9001: 2000 și conține prevederi ale standardului ISO 19011: 2002 privind procesul
Agenda2005-17-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283611_a_284940]
-
Vlad Gheorghe-Cristian, 51 ani l Ciologria Biserca, 76 ani l Fulda Ilona, 74 ani l Mândraș Ecaterina, 73 ani l Szücs Ana, 80 ani l Omachel Elena, 83 ani l Greavu Dan-Vasile, 25 ani l Kiss Demeter, 85 ani l Bura Marian, 76 ani l Ivașcu Răzvan-Ioan, o săptămână l Diringo Elena, 90 ani l Ristea Traian, 74 ani l Muntean Moisă, 73 ani l Schmnitz Maria, 75 ani l Farago Antoniu, 77 ani l Illes Sidonia, 86 ani l Borsandi
Agenda2005-22-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283749_a_285078]
-
persoanelor interesate de proiectarea, implementarea și certificarea unui sistem de management al securității și sănătății în muncă conform specificației OHSAS 18001: 1999, persoanelor care-și desfășoară activitatea în cadrul Biroului de SSM din cadrul unei organizații, consultanților, ne-a declarat dna Steluța Bura, directorul Centrului. Abordarea acestui domeniu în contextul apariției noilor norme generale de protecție a muncii va contribui la conștientizarea importanței respectării prevederilor legislative și a dezvoltării unei culturi organizaționale în domeniul securității și sănătății în muncă. Pregătirea se va desfășura
Agenda2005-22-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283746_a_285075]
-
omul oacheș venit din Valahai; Cu ochi pe jumătate, căci nu țineai să-l măsuri, Întâia mea cucoană de voaluri și mătăsuri! Pe crengi de vis, doi umezi de muguri: ochii tăi Se deschideau în floare, când lampe din odăi Burau lumină scumpă la geamul de trăsură, Cu foarte mare frică te-am sărutat pe gură. Și te-am rugat cu ciudă, de mila mea plângând, Să uiți de stângăcia băiatului ce sânt Că eu visez... cum pruncul flămând la sân
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
doage. Și tu, întunecat flăcău Măsea-de-Fier, nene Dulău Te roagă lângă hodoroage! - Hai dați din bețe, spargeți doage. Să plângă lemnul ca la strung Când hohotit, când mai prelung Din bețe, doage și Nimica Ieși, cântec pentru Răsturnica. Vii lumânări, burați polen! E cimitirul un desen Cu linii supte, slăbănoage Frânturi de bețe și de doage... Oh, nu-mi clintiți Regina Mab Să nu se surpe trupu-i slab Și dați vin galben la miloage Nu din păhar, din scob de doage
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cântăreață de concurs. Orice piesă de concurs încredințată ei, cum erau piesele acelea ample, festivaliere, cultivate și la San Remo, ea o conducea către premii!”. Să fi fost prin anul 1970 când am văzut-o pe regretata artistă, la Buhuși. Burase, într-un început de toamnă și odată cu înserarea, bulevardul era lucios sub felinarele aprinse. Se sfârșise un spectacol în care Doina Badea a susținut un recital ce mi-l aduc aminte, asistându-l din primele rânduri ale Sălii de spectacole
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
a poeziei de mai târziu, într-o continuă revelație a limbajului, aici își va fi aflat începutul: „Și-mi pare că, adânco,lumina mă botează/ într-o răpire mută în vin și în pocale,/ căci uite trandafirul în sânge cum burează/ fără să muște, lacom vestindu-mă-n petale ... ” Limbajul purificat, grațios și meditativ, cu vagi ecouri din vitalismul blagian, mărturisește jubilația simțurilor tinere și caste. Deși poezia începuturilor stă sub semnul clasicismului/ tradiționalismului, ea ne dă șansa vederii umbrei regelui
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
birjar? - Că-mi faci capul calendar; Iar dacă nu-nchizi gurița... Îți înroșesc muzicuța! - Omule, uită-te-n în coastă! Printre pruni, vezi fata noastră? - Bine, o văd, dar ce-i cu ea? De-aia îmi bocești, mata! - Mărine, 'ncepe-a bura, Iar pe cap n-are basma, Și-o pătrunde pân-la piele; Vai de păcatele mele! Dacă-mi răcește fătuca, Cine-o să mai pască curca? - Las-o dracului de curcă! Am s-o tai, am terminat, ... o să-mi stea lungită
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
pântecele. Epiderma-i era pielița de prună, dar încă mai emana parfum scump, și nu de floare de munte. Era înghețată bocnă și mușchii, și oasele poate ar fi trebuit să-i fie casante ca sticla de lampă. Avea și bură de gheață pe gură, iar sângele i se mai zvârcolea doar dintr-un tipar din memorie. Se lupta cum știa, dansa cât putea, apoi ... iar se prăbușea în convulsii; se zbătea, lăsând pe omăt forme contorsionate de heruvimi jalnici. Dacia
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
după talent fără omenie. Este aproape dușman cu cei și fără una, și fără alta! Ce cuvinte ar fi acelea scrise degeaba despre acest interpret, dacă nu vorbesc în primul rând despre vocea lui care dacă ar fi norul, ar bura peste țara Maramureșului o pânză sonoră fascinantă, dacă ar fi vântul l-ar tăia sus Carpații îmbrădiți și-ar răsuna ca un iureș de alămuri, dacă ar fi râul, ar avea talazurile mării de la Bosfor, la Constanța ... Dar e glas
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
umbra morții; natura. Bacovia este poetul toamnei, o toamnă ploioasă, cu noroaie, sub melancolia tuberculoșilor. În poezia Nervi de toamnă: „E toamnă, e foșnet, e somn / Copacii pe stradă oftează, / E tuse, e plânset, e gol / Și-i frig, și burează”. Bacovia este, în același timp, poate cel mai mare poet al poeziilor dominate de apă, și, în acest sens, ilustrativă este Lacustră, pe care Călinescu o aprecia „suprema condensare a teroarei de umed”; tema morții. Moartea este o realitate absolută
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]