659 matches
-
arhitectului-șef și chiar un nume: Light Box Gallery. La Timișoara, ca la New York. Oricât de straniu ar părea, Timișoara mai are astăzi străzi fără nume. Nu multe, nici mari, nici prea băgate-n seamă. Mici pete albe pe harta burgului mustind de istorie, gata să se lase descoperite, botezate, cucerite. Trei tineri arhitecți au pornit în explorare, cu un gând uluitor de frumos și de curajos, căruia i-au dat deja un nume: Light Box Gallery. Au identificat trei străzi
Agenda2004-27-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282597_a_283926]
-
despart Piața Libertății de Piața Sfântul Gheorghe. Clădirea dinspre „Libertății“ este sediu de partid, iar cea dinspre „Sf. Gheorghe“ adăpostește sediul unei bănci. Între ele se va construi Light Box Gallery. Un mic intrând pe jumătate înfundat, în chiar inima burgului, va deveni o uriașă cutie de lumină pentru evenimente artistice, atracție irezistibilă pentru orice trecător care descoperă cu ochii și cu inima Timișoara. Artă și bani Proiectul expozițional e o provocare pentru toți cei care vor să se exprime folosind
Agenda2004-27-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282597_a_283926]
-
Actorii Teatrului Național București Claudiu Bleonț, Magda Catone, Eugen Cristea, Alexandru Georgescu, Tomi Cristin, Dana Pocea și Daniel Nițoi vă invită la comedia de mare succes «O noapte furtunoasă», de I.L. Caragiale“, glăsuiesc cele mai noi afișe care au împânzit burgul. Regia artistică este semnată de Toma Enache. Capii de afiș, Claudiu Bleonț și Magda Catone, s-au mai aflat la Timișoara chiar la începutul acestei luni, cu spectacolul „Un bărbat și mai multe femei“. Spectacolul va avea loc pe scena
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
Olanda, Pakistan, Polonia, Portugalia, Rusia, România, Spania, Suedia, Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, S.U.A. , Turcia, Ungaria. Poate fi contactat la e-mail: criv cartoon@yahoo. com. În catare Criști(nel) Vecerdea a văzut lumina zilei pe 24 ianuarie 1959, la Sibiu. În același burg transilvan a absolvit în 1981 Școală Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu“. Actualmente este șeful Cercului Militar Lugoj. În calitate de caricaturist, a avut expoziții personale la Lipova, Timișoara, Craiova, Urziceni, Cluj-Napoca, Sibiu, Dej, Oradea, Lugoj, Vaslui, Siret, dar și peste hotare
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
întoarcem în epoca Imperiului și să ne amintim de baronul Haussmann. Însărcinat de Napoleon al III-lea cu stabilirea unui program de reformare arhitecturală a Parisului, George-Eugène Haussmann modifică aspectul orașului din temelii. Cu toate că munca sa distruge mare parte din burgul medieval (se estimează că el a transformat 60% din clădirile pariziene), realizările sunt de excepție. Haussmann ridică Bois de Boulogne, redesenează Place de L’ Étoile, creează un nou sistem de pompare cu apă, durează noi poduri, opera și „decupează” bulevardele
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
Gheorghe Grigurcu Vizitînd pentru prima dată Bistrița, în primăvara acestui an (1999) am pătruns, încîntat, într-un burg vechi, compus în bună parte din construcții începînd cu veacul al XIII-lea, pe zidurile cărora se pot încă desluși desenele fantaste ale vîntului medieval. Am constatat că între aceste ziduri venerabile pulsează, în actualitate, o viață a spiritului demnă
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
toate zilele, carte pe care o citisem pe nerăsuflate. Mă așteptam la o discuție literară, de cel mult o oră sau chiar două, dar... nu m-am mai despărțit de familia Ioanid vreme de trei zile, cît am poposit în burgul german. Regaseam, în casa lor, cu bucurie uimită, o lume de care abia îmi mai aminteam și pe care o crezusem definitiv dispărută. Ne descopeream cunoștințe comune, aveam păreri și sentimente asemănătoare, de parcă am fi fost o viață împreună. De-
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
dovedește nu doar felul în care-și alege invitații, ci și locurile pe unde-și preumblă kintalele de populism. El a sesizat că, între orășeni și săteni - categoriile pentru care se dau îndeobște bătăliile electorale - există o impresionantă cantitate de burguri, de târguri măricele de care nu-i pasă nimănui. Aduse la viață, dacă nu chiar create, în vremea comunismului, aceste aglomerări rur-urbane sunt, în ele însele, radiografia unei tragedii naționale. însetat de succesul ieftin, Păunescu a sesizat că în astfel
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
de poezie cîntată, cu acompaniament de instrumente muzicale, împrumutînd stihului vocea sa de-o armonie virilă, de un patetism dominat. Spectacole în care (am avut prilejul de-a asista la unul dintre ele, desfășurat în incinta catedralei medievale a unui burg transilvan) solemnitatea se împletește cu impulsul senzual, ambele sublimîndu-se în coloana sonoră a unei creații indisociabile. Acestui gen de reprezentație mixtă, ce reînvie o veche modalitate pierdută în Galaxia Gutenberg, îi corespunde următorul text galant-trubaduresc: "!Alba mea Soție/ Soare tămîiet
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
el nu-i decît un fariseu. Răspunzător de execuția inofensivului D'Enghien, Primului Consul, Bonaparte, nu-i va fi dat nicicum prin minte să-l facă nume de oraș; aceasta, nu doar pentru faptul că exista, de multă vreme, un burg zis astfel, în Hainaut. Deși lăstar al Revoluției, el proceda tradițional, în numele unei străvechi (și silnice) "rațiuni de stat". Considerîndu-se pe sine un emisar al Providenței, nu acționa, cu toate astea (era să spun: cu toată oastea!), în numele "necesității istorice
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
datorită poliglotiei sale - la un Centru de Documentare Medicală. I se acrise de Cluj, unde i se părea că se sufocă la propriu, sperînd că imensitatea Bucureștiului îi va da mai largi posibilități de mișcare. Greșea. Matcă lui era în burgul Clujului, unde se găseau mai toți foștii membri ai Cercului literar de la Sibiu, printre care se prenumăra, și profesorii săi în frunte cu Blaga, pe care-l vizită în cămăruța de la Bibliotecă universitară (unde căpătase o slujbă), denumită de poet
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Siegfried de Wagner), Nürenberg (centru în Evul Mediu și în Renaștere al Miestersänger-ilor), Köln. Aceste amintiri și le deapănă V.T. în fața unui profesor al Fălticenilor, Vasile G.Popa (1912-1976), fost dascăl al lui Nicolae Labis și distins intelectual al amintitului burg, cu sinceră prețuire pentru aceia care i-au dat strălucire, între ei figurând și V.T., profesor acolo timp de două decenii și apreciat pentru diversă lui activitate de către N. Iorga și M.Sadoveanu.
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
cărora le este dedicat românul) a mai publicat nuvele an reviste australiene și românești, românul de față pare să fie inedit, chiar dacă scris inițial an engleză și tradus de Dana Lovinescu și Anamaria Beligan. Acțiunea se petrece an 1982 ăntr-un burg din Germania unde mai mulți est-europeni și alți defavorizați de istorie se află an lagăr. Autoarea s-a documentat de la sursă, pentru ca an același an 1982 ea ănsăsi a părăsit România și a petrecut șapte luni de lagăr an Germania
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
an Australia. Hotelul Arkadia unde se află cazați Asylbewerber-ii este populat cu figuri (poate prea) simbolice, iar atmosferă, si asa ăncărcată de frustrări și sărăcie, e mai ales complicată de felul an care sunt priviți azilanții de către populația legitimă a burgului, reprezentată de Herr Kowalski, un director nu prea onest, de Frâu Kohl, o asistență socială ineficientă și de Frâu Husserl, sexagenara gimnastă, fostă victima a soldaților ruși. Dincolo de aceste figuri individuale, mult mai apăsător e disprețul oamenilor respectabili an general
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
sunt nelipsite, dar și paiele aurii din capita unde o iubește pe Katariuka. Vasal din Zaporojie prevestește căderea comunismului prin soacra să Larissa Petrovna care adoarme și (iarăși prin vise) "găvăreste" viitorul. Bunica Persida hrănește cu mămăligă statuile din cimitirul burgului și așteaptă chemarea fiului Florentin Rege Leordeanu (numit așa din dragoste pentru regele surghiunit). Numai că Florentin, ămblânzitor de lei din vocație absolută, moare ăntr-o grădină zoologică an Australia, după care leii de acolo ăncep să răspândească cuvântul Domnului. Nae
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
libanez... Să fie această kebap-erie Opera lui Ciuhandu? În scurta escală prin orașul copilăriei nu am văzut marile realizări edilitare care îl țin pe Ciuhandu în post de 16 ani. Ici, colo, clădiri de birouri sparg în cioburi imaginea de burg medieval din centru. Fațadele clădirilor istorice nu prea sunt renovate. Nici măcar clădirea în care este sediul PNȚCD nu a vost văruită. Despre un proiect gen Sibiu, oraș european, care să rezolve situația, nu am auzit. Găuri în asfalt, parcări, ioc
Timişoara, needitată - Shaorma, găuri în asfalt, faţade căzute, istorie în mizerie - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/25236_a_26561]
-
o deschide acolo unde poposește, de responsabilitățile destinului eliberîndu-se cînd intriga îi va fi dezvăluit pe deplin caracterul de femeie tînără, lipsită de prejudecăți, care izbutește să schimbe cu totul rînduielile bizare ale unui orășel din Franța anilor '60. Un burg cu alură medievală, înghețat în mentalitățile epocii revolute, întreținute de bigotismul primarului conte, ce crede că-și va reconsolida astfel autoritatea de bărbat abandonat de soție (excelent Alfred Molina, caricaturizînd virilitatea ultragiată). Episodul în care acest personaj negativ e admonestat
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
cîteodată cînd mă-ndrăgostesc de cine știe ce destrăbălată infantă pletele mi se albăstresc pînă la ultimul fir/ devin o dîră subțire de fum pe sub ferestrele mansardelor tainice din bucurești din tel-aviv din paris/ foișorul de foc străvechiul turn cu case din burgul de la dunăre eiffel-ul impozant ca penisul lui hercule/ visează tandru pe umerii mei siamezi pînă-n ultima firbă derbedei și-mpărați în aceleași secunde: (nicolae magnificul apollinaire bocancii lui mihai eminescu). Aparent încă anahoret al dreptei credințe a lui Breton, poetul
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
peisajul natural, ca fundal al desfășurării "actului liric și ca fundament al sensibilității poetice, poate fi definit ca impregnat de un decorativism pronunțat, ca o stilizare estetizantă, propriu fiecăruia: "atmosferă de mister, de ritualitate cvasi-magică, de butaforie și figurație de burg medieval, la Radu Stanca; orizont simbolic și comportament solemn, eroico-tragic, de inspirație antică, la Ștefan Aug. Doinaș; reflexe fruste, aproape elementare, de o anume bizarerie, în zariște de ciudățenii și simțire genuină de tip sătesc, la Ioanichie Olteanu. Ceea ce aduce
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
din sfera subiectelor antice (Doinaș), medievale (Radu Stanca) sau rustice (I. Olteanu), pentru a ancora în orizontul bine determinat al istoriei naționale, eroii baladelor sale, de pildă, nu mai sunt nici figurile mitologice ale Antichității, nici siluetele misterioase ale unor burguri din Evul de Mijloc, nici personajele de extracție socială modestă, ci chiar profilurile reprezentative ale unei societăți românești identificabilă istoricește. Prin lirica sa, Dominic Stanca face ca poezia "Cercului literar" să evadeze din ceea ce aș numi "rezervația lingvistică" a unui
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
împărțit în patru anotimpuri: primăveri parfumate, veri strălimpezi, toamne pictate de "fauve"-iști, ierni somptuoase. Trăiam într-un basm perpetuu, fiindu-mi frică de lupi, de vrăjitoare, dar și de misterioasele curți din dosul porților de lemn, eram într-un burg mirosind a poveste și a vechime... Și mă jucam. Nu cu păpuși, ci cu sunete, desene și cuvinte. Îi datorez tatălui meu (I. Cassian-Mătăsaru, cunoscut traducător, n. I.R.) pasiunea pentru muzică, poezie, pentru limba română. Mă jucam cântând la pian
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
Emilia David Drogoreanu Premiul "Giuseppe Acerbi" a revenit anul acesta literaturii române. Sîmbătă 5 martie, scriitorii Mircea Cărtărescu, Marin Mincu și Răsvan Popescu și-au prezentat la Castel Goffredo, vechi și elegant burg mantovan, operele traduse în limba italiană care intră în concurs, urmînd ca pe 2 iulie să fie desemnat un singur cîștigător, învingătorul premiului. Este vorba de un premiu internațional pentru proză, ajuns la a XIII-a ediție, care se acordă
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
fi violonista Alexandra Toader . Alexandra , la cei 24 de ani ai săi , fiind absloventa de Conservator , are un palmares de invidiat. A cântat pe marile scene ale lumii și a concertat alături de 2 nume mari ale scenei mondiale : Chris de Burg și Robbie Williams. În România a apărut pe scenă la Callatis , la festivalul ” Mamaia ” și de sute de ori a făcut parte din diverse orchestre , din afara sau din țară. De asemenea , Alexandra va apărea și pe noul album al lui
Lui Traistariu i-a slabit violonista by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19768_a_21093]
-
TV., cazarma gărzii elvețiene, cea jandarmeriei pontificale, altele sunt toate în interiorul Cetății Vaticane, cum știm. Piața Sân Pietro cu coloanele lui Bernini, la fel, dar cu acces liber. Însă așa numitele „borghi” din jurul Vaticanului ( de la „borgo”, citadela, după etimonul german, burg), zidiri vechi, biserici, fântâni, sunt zone extravaticane. Vorbim de străzile de la Castel Șanț’ Angelo la zidurile vaticane, ori de străzile de la Piazza Risorgimento spre Bazilica Sân Pietro, ori de cele de la Porta Sânto Spirito spre Coloane. Ele nu fac parte
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Spirito, fie pe Porta Viridaria, ajungeau la Bazilica. Efectul, scontat, era de uimire admirativa: după străzile strâmte, brusc, minunea Bazilicii mărețe, si, din secolul al XVI-lea, scenografia coloanelor uriașe. Obeliscul în mijlocul unei piețe rotunde, unde respiri universalitatea credinței creștine... „Burgurile” erau pasaje, ori vestibule, deci, ale Vaticanului, nu Vaticanul propriu-zis. Cei mai multi pelerini veneau dinspre nord, credincioși din toată Europa, călătorind cu lunile, țara după țară, pe vestită Via Francigena și ajungeau epuizați, dar fericiți, la Porta Sân Pellegrino (azi în interiorul
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]