524 matches
-
o perioadă complet diferită activează Cezar din Arles. Viața sa ne este povestită într-o biografie scrisă de câțiva elevi și confidenți ai săi la puțini ani după moartea lui. Născut cam prin 470 în apropiere de Chalons, în ținutul burgunzilor, a intrat la douăzeci de ani în mănăstirea din Lérin și a fost, așadar, discipolul lui Iulian Pomerius la Arles, astfel încât formația sa culturală a fost de tip retoric și literar, așa cum se obișnuia în secolul al cincilea. Însă concepția
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
continuat să fie în tot secolul al V-lea, școlile de retorică care au încurajat cultivarea asiduă a poeziei, a omileticii, a narațiunii istorice. însă, o dată cu stabilirea definitivă în Gallia a invadatorilor franci, o populație mult mai puțin civilizată decît burgunzii și goții care avuseseră deja în trecut contacte cu Imperiul Roman, situația s-a schimbat radical, și decăderea a început să se facă simțită mai ales în a doua jumătate a secolului al VI-lea. în primele decenii, deosebit de importante
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
însuși, după o aleasă educație literară, a devenit episcop al orașului său cînd era încă tînăr, cam în perioada 490-494; în această privință ne informează Ennodius, care i-a fost prieten. Avitus devine așadar cel mai prestigios episcop din regatul burgunzilor, care erau încă arieni; a fost permanent în conflict cu Gundobald, regele acestora, și a reușit să-l convertească la catolicism pe urmașul la tron, Sigismund, menținînd tot timpul strînse raporturi cu papa. A condus un sinod local organizat în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în conflict cu Gundobald, regele acestora, și a reușit să-l convertească la catolicism pe urmașul la tron, Sigismund, menținînd tot timpul strînse raporturi cu papa. A condus un sinod local organizat în Gallia care, în 517, a consfințit convertirea burgunzilor. A murit la puțin timp după aceea, în 518. a) Epistolarul Așa cum era obiceiul în epoca precedentă, Avitus s-a dedicat genului epistolar și a scris 86 de scrisori pe care le-a trimis unor personaje ilustre din Gallia, principalilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și social, într-o perioadă complet diferită activează Cezar de Arles. Viața sa ne este povestită într-o biografie scrisă de cîțiva elevi și confidenți la puțini ani după moartea sa. Născut prin 470 în apropiere de Chalons, în ținutul burgunzilor, a intrat la douăzeci de ani în mănăstirea de la Lerin și a fost discipolul lui Iulian Pomerius la Arles, astfel încît formația sa culturală a fost de tip retoric și literar, așa cum se obișnuia în secolul al V-lea. însă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
printre ruine? Barbarii au detronat ultimul împărat apusean, au devastat Germania, Galia, Spania și Italia și au construit regate în aproape toate regiunile mediteraneene. Dar, odată așezați, s-au pomenit cufundați într-un ocean de civilizație și cultură greco-latină. Prinții burgunzi, vizigoți, ostrogoți și vandali din secolul al V-lea s-au contaminat repede. Unii erau deja mândri de relațiile lor cu romanitatea 11. Vizigoții, de exemplu, care se creștinaseră încă din secolul al IV-lea, se lăudau cu faptul că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu-și merită renumele sinistru. Ei au respectat instituțiile civilizației romane atât cât au stat în Spania; iar când, în 429, au trecut în Africa, au luat cu ei regulile de funcționare ale acestora 15. Și mai favorabili romanilor erau burgunzii, care se credeau înrudiți cu aceștia 16. 6.3. Restaurația curricularătc "6.3. Restaurația curriculară" Mai mult, devastatorii Imperiului au încercat să continue totul în cadrul de viață roman. Nimic mai semnificativ în acest sens decât marile reparații și restaurări ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dar se pare că, după o vreme, nu s-au mai găsit profesori, mai ales litterati 41, aceștia preferând să se alăture Bisericii, așa încât Școala din Arles s-a închis. O situație similară găsim și pe Valea Ronului, unde stăpâneau burgunzii. În secolul al V-lea existau grupuri de literați și un număr oarecare de profesori pe care i-a consemnat Avitus din Vienna. Acest cronicar, născut în 460, a mai apucat vremurile când în Burgundia existau școli și instruire publică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cucerit: H. Aubin, Vom Altertum zum Mittelalter. Absterben, Fortleben und Erneuerung, Münchener Verlag, München, 1949; K.F. Stroheker, „Um die Grenze zwischen Antike und abendländischem Mittelalter (Forschungsbericht)”, Saeculum, 1, 1950, pp. 433-465 (apud Riché, op. cit., p. 297). Despre așezarea goților și burgunzilor în Imperiu: L. Schmidt, Die Ostgermanen, München, 1934; și, de același autor, Geschichte der Wandalen, München, 1942. Erau, într-adevăr, cu toții „barbari”. Dar nu toți erau sălbatici, neciopliți și cruzi. Renumele sângeros se potrivea doar vandalilor și hunilor, însă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
invasions germaniques, Hachette, Paris, 1948, p. 9. 14. Schmidt, Die Ostgermanen, ed. cit., pp. 287-290. 15. C. Courtois, Les Vandales et l’Afrique, Arts et Métiers Graphiques, Paris, 1955, pp. 168-200. 16. Găsim la Ammianus Marcellinus această informație despre credința burgunzilor că ar fi de origine latină: Iam inde a temporibus priscis subolem se esse romanam Burgundii sciunt („Burgunzii știu din vremuri străvechi că sunt de neam roman”). Vezi Rerum Gestarum Libri qui supersunt, ed. C.U. Clark, Berlin, 1910, XXVII
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Les Vandales et l’Afrique, Arts et Métiers Graphiques, Paris, 1955, pp. 168-200. 16. Găsim la Ammianus Marcellinus această informație despre credința burgunzilor că ar fi de origine latină: Iam inde a temporibus priscis subolem se esse romanam Burgundii sciunt („Burgunzii știu din vremuri străvechi că sunt de neam roman”). Vezi Rerum Gestarum Libri qui supersunt, ed. C.U. Clark, Berlin, 1910, XXVII, 5 (trad. rom.: Istorie romană, traducere de D. Popescu, Editura Științifică, București, 1982). Pentru detalii despre burgunzi, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
60-89; cf. Riché, op. cit., p. 302). Acesta citează o mențiune care apare în patru manuscrise ale lucrării Notitia Gallorum: Civitas Gennavensium, quae nunc Geneva, a Gundebado Rege Burgundionum restaurata („Cetatea genevezilor care este acum Geneva a fost restaurată de regele burgunzilor Gundebad”). Se vede că „cetatea educației” lui J.-J. Rousseau, Pestalozzi, Claparède și Piaget își datorează existența acestui rege „barbar”. Despre restaurările lui Euric la Merida atestă un manuscris din anul 483 găsit de J. Vives (vezi Revista del Centro
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Euric, care a dus regatul vizigot la apogeu, i-a trecut coroana fiului său, Alaric al II-lea, în 484 în chip pașnic. Dar impresia cea mai puternică de pace a dat-o unificarea în 485 a celor două regate burgunde - Geneva și Lyon - de către Gundebad și fratele său Gundesil. Pacea a luat însă sfârșit în 535, când francii au anexat statul burgund și au ocupat Provența. În același mod Iustinian a recucerit Africa vandală și a atacat Italia cu gândul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pașnic. Dar impresia cea mai puternică de pace a dat-o unificarea în 485 a celor două regate burgunde - Geneva și Lyon - de către Gundebad și fratele său Gundesil. Pacea a luat însă sfârșit în 535, când francii au anexat statul burgund și au ocupat Provența. În același mod Iustinian a recucerit Africa vandală și a atacat Italia cu gândul de a restaura Imperiul de Apus. Așadar a existat o pax romana, benignă pentru școli și educație, între 480 și 533; adică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apare în 1967. Cărțile lui O. ilustrează, în epoca în care apar, genul literaturii de consum. Funcția lor principală este divertismentul, literarul ocupând o poziție colaterală. Ținând de codul narațiunii polițiste (Îngerul negru, 1969, Egreta violetă, 1972) sau istorice (Masca burgundă, 1971, Spada de Toledo, 1976, Eroul necunoscut, 1977), romanele duc la capăt, cu mijloace modeste, relatarea unor enigme. Date fiind personajele principale (milițieni, securiști, personaje istorice), ale căror acțiuni sunt consemnate sub inventarul pozitivului, literatura lui O. este în același
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
peisajul prozei polițiste românești, romanul Îngerul negru, prin aceea că asasinul nu acționează direct, ci prin interpuși manipulați sub hipnoză. În romanul istoric O. este stimulat de figura lui Vlad Țepeș, care apare în narațiunile de spionaj și aventuri Masca burgundă și Spada de Toledo. În schimb, personajul principal din Eroul necunoscut evoluează în decorul anilor 1876-1877, înainte de începutul Războiului de Independență. Căpitanul Anton Vidrașcu, patriot român care luptase și sub comanda lui Garibaldi, organizează, la sfatul lui C.A. Rosetti
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
pseudonimul Ion Dragomir, a fost jucată în 1959. Piesa pentru copii Acțiunea Codalbul a fost pusă în scenă în 1977, la Teatrul „Ion Creangă” din București. SCRIERI: Răzbunarea Ofeliei, București, 1967; Îngerul negru, București, 1969; Acasă, fugarule!, București, 1970; Masca burgundă, București, 1971; Egreta violetă, București, 1972; Nopțile colonelului Bârsan, București, 1973; O noapte în „Venus”, București, 1974; Spada de Toledo, București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia de nuntă, București, 1981; Norocul era șchiop, București, 1982; Capcana din Bulevardul Primăverii
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
barbare ce se așezaseră pe teritoriul roman aveau conducere proprie, însă doar cele mai puternice - cum era cazul vizigoților așezați în Aquitania - erau capabile să-și sustragă cu totul teritoriile ocupate puterii romane. O situație mai aparte au avut-o burgunzii: acest popor, de origine scandinavă, se așezase pe malul stâng al Rinului în secolul al IV-lea, lărgindu-și teritoriul în dauna alemanilor; mai târziu, în 413, ei au trecut fluviul deodată cu alte neamuri barbare. Stabiliți în Renania de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
popor, de origine scandinavă, se așezase pe malul stâng al Rinului în secolul al IV-lea, lărgindu-și teritoriul în dauna alemanilor; mai târziu, în 413, ei au trecut fluviul deodată cu alte neamuri barbare. Stabiliți în Renania de azi, burgunzii au încercat, în 434, să se extindă spre Belgica, dar au fost înfrânți de către Magister militum Flavius Etius, ce profita din belșug de serviciile mercenarilor huni. Odată pacea încheiată, ei s-au întors la teritoriul lor, dar au fost atacați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
creștinism îconvertire produsă, de altfel, în varianta arianăă și al angajamentului lor de a guverna, în interesul Ravenei, acea zonă de mare importanță strategică. în anii ce au urmat, în vreme ce puterea hunilor creștea și amenința tot mai vădit linia Rinului, burgunzii stabiliră relații dintre cele mai bune cu populațiile pe care le guvernau și deveniră aliați prețioși ai romanilor, ajungând să joace un rol important în cumplitul război pe care Atila l-a dezlănțuit în 451. întâmplările înfățișate în acest roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Important e că își face bine treburile și nu mă sâcâie. Dacă vrei, în seara asta ți-o trimit să-ți încălzească așternutul. — Balamber surâse: — Cunosc ospitalitatea ta și îți mulțumesc. Știi, și lui Atila îi plac tare mult femeile burgunde. Se întrerupse pe neașteptate și râse scurt. Apoi, scuturând din cap, observă: — Nu e numai un mare conducător, știi, e și un bărbat adevărat. în casa lui mare, din Panonia, are câteva zeci de concubine. E trecut de cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nu înțelegi absolut nimic. Fapt e că povestea asta e prea lungă, așa că mai bine ne întoarcem la ce ne interesează pe noi. Și ce ne interesează e asta: dacă e să fie un război, Atila i-ar vrea pe burgunzii lui Gundovek mai degrabă aliați, sau măcar neutri, decât dușmani. Din păcate, însă, acest Gundovek, cel puțin până acum, a refuzat orice propunere de prietenie: în urmă cu șase luni, chiar a respins solia lui Atila, gonind cu răutate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
șuturi și urmăriți o bună bucată de drum de către femei și copilași, care îi bombardaseră cu pietre și bulgări de bălegar. Preferă, însă, să nu-i amintească de asta interlocutorului său. Spuse, în schimb: — Cred că am înțeles unde bați. Burgunzii controlează drumurile ce duc spre punctele de intrare în Italia. — Ai zis bine: burgunzii sunt problema; și cine dintre ei e cel mai mare și cel mai experimentat războinic? — Waldomar! Toți știu asta! răspunse Audbert, îndreptându-se pe banca lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
bombardaseră cu pietre și bulgări de bălegar. Preferă, însă, să nu-i amintească de asta interlocutorului său. Spuse, în schimb: — Cred că am înțeles unde bați. Burgunzii controlează drumurile ce duc spre punctele de intrare în Italia. — Ai zis bine: burgunzii sunt problema; și cine dintre ei e cel mai mare și cel mai experimentat războinic? — Waldomar! Toți știu asta! răspunse Audbert, îndreptându-se pe banca lui. — Bravo! Marele Waldomar, Invincibiul; așa i se spune, nu? — Da, și pe bună dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
da, tocmai aici e problema. De asta nu ne ducem direct la Genava. Misiunea noastră e secretă, sau va rămâne așa pentru o bună bucată din drum. Trebuie să ajungem mai întâi de toate la lacul Leman, la un nobil burgund care e deja în cunoștință de cauză și... cum să spun... pregătește terenul pentru noi, înțelegi? Dacă totul merge cum trebuie să meargă, el va fi cel care ne însoțește după aceea la Gundovek cu toate onorurile Audbert se încruntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]