137 matches
-
să nu-și scape pe gură ceva dușmănos, potrivnic; dimpotrivă să lauzi și să preamărești regimul. Trebuia să faci școală cu copii flămânzi, dezbrăcați și desculți; erau multe greutăți, venise foametea din 1946, mureau oamenii de foame pe câmp, mâncau buruiene și se umflau picioarele din cauza unui lichid galben-verzui. Cantinele colare șiau prelungit activitatea, salvând multe vieți de copii de la moarte prin înfometare. Copiii primeau o bucată de pâine, niște margarină și untură de pește, grețoasă, dar foarte hrănitoare. Atunci sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
leacul de la Dumnezeu.” Tot Aristița lui Driță (Drițuleasa) ne spune că duminica nu se descântă. Descântecele se facă cu precădere atunci când se pișcă luna, nu la lună nouă, ci când se gătește. De asemenea, ne-a lăsat niște leacuri din buruiene (așa se zise la țară, toată vegetația mică este denumită cu acest termen. Nu se zice „borș de zarzavat”, ci borș de buruiene), cu care lecuim suferinzii de „cel pierit” - bube mărunte pe piele care mănâncă și ustură. La Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luna, nu la lună nouă, ci când se gătește. De asemenea, ne-a lăsat niște leacuri din buruiene (așa se zise la țară, toată vegetația mică este denumită cu acest termen. Nu se zice „borș de zarzavat”, ci borș de buruiene), cu care lecuim suferinzii de „cel pierit” - bube mărunte pe piele care mănâncă și ustură. La Slobozia, mama Boghioaia, mătușa Vasilca a lui Costănoiu (cea care spunea bărbatului ei „românul meu”, „omul meu”), mătușa Paraschiva (moașa) știau că „cel pierit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai uscat, coarne (fructele roșii în formă de bastonașe) ale arbustului numit corn, un lemn foarte rezistent, scrijele din mere, pere, prune uscate sau afumate și se obține un compot neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se adaugă la fiert
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de bastonașe) ale arbustului numit corn, un lemn foarte rezistent, scrijele din mere, pere, prune uscate sau afumate și se obține un compot neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se adaugă la fiert, cartofi. Mâncare rece. Este de fapt o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru caii clienților. Străvechiul mozaic de pe pardoseală, o corabie Înconjurată de delfini, continua să se ruineze sub copitele animalelor, Într-un naufragiu fără sfârșit. De acum, doar umbra formelor de odinioară mai apărea ici și colo, printre porțiunile desfundate, unde buruienele creșteau În voia lor. Aproape că ajunseseră la scara din partea opusă, când un glas batjocoritor Îi răsună În urechi. - Oh, priorule, acum vii să Îmi aduci femei, În loc să le cauți aici? Ori micuța Pietra nu Îți mai este de ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
tihnă și una de prăpăd; C-a venit tata acasă cu bani și cu griji S-a pomenit de datorii și faliment, De industrii cu risc, de avantaje ... De-abia aștept să mă trimită c-un coș S-aduc mâine buruiene la porci, Apoi înc-o dată s-aduc să repare pereții Lut dintr-un mal povârnit (Pe unde ne jucam noi, băieții) A trebuit să stau la rând,ce să vedeți: O obște de călugări și una de poeți ... Ceva mai
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
așa încât uneori cu greu le mai găseam. Acum însă rezolvasem problema: era suficient să fluier după Bulfei și dincotro apărea el - acolo gă- seam și vacile. Dar, iată că pe la începutul lui iulie, întor-cându-mă de Pe Pod unde fusesem trimis după buruian pentru porci, ia-l pe Bulfei de unde nu-i. - Unde e, bă, Bulfei? - l-am întrebat atunci cu teamă pe taică-meu. - Bă, uite ce: ț-amintești când ai ve’nt cu iel acas’ că te-am întrebat de unde-l
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
de lucru, nu putea tace hă- luia din gură? - Șî tale de ce i l-ai dat? - Da’, ce, vreai să mă bat cu iel? Atunci am izbucnit în plâns... Mi-am revenit însă repede, am aruncat cât colo telteul cu buruian și am luat-o la fugă pe drum în sus. - Un’te duci, bă, primitule? - a apucat să-mi strige taică-meu în urma mea, dar n-a mai primit niciun răspuns... Am alergat cât am putut de repede la Zbârț
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
picioare, ne ascundem sub pat, sau ne proptim cu mâinile și picioarele în pervazul ușii. Vichentie, Tuzik și cu mine cutreeram toate râpile și coclaurile din preajma Vărzăreștiului, satul meu de baștină și Vichentie mă învăța numele la toate bălăriile și buruienele și la ce sunt ele bune, dar din păcate el îmi spunea în rusește și eu le-am uitat de mult. O dată, țin minte că acum, era vară, mama avea la spălat niște țigănci ce puseseră în ograda niște pirostrii
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
dialoghează cu primarul Andrei Gorașco („Aveam pe atunci șapte ani. Nu țin minte, zice acesta”), cu Maria Lupan, ruda lui Nicolae Lupan (când Cârlan spune minciuna: „Autorul principal e Dabija”, ea zice: „N-am auzit de asta”), cu o Maria Buruian, directoarea Gimnaziului „V. Teleucă” (V. Teleucă participase și el la acea emisiune), care fusese președinte al sovietului sătesc pe atunci. Cârlan întreabă: „Ați participat?” „Da. Nicolae Lupan a fost învinuit că a părăsit țara, dar, cu toate acestea, satul a
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
mă vadă în negru, am cu toții o relație normală. - În ce relație sunteți cu mama? - Într-o relație de cea mai mare dragoste. Pentru mine, mama a fost și este dragostea întruchipată. Când eram mic, tata mă trimitea să aduc buruian la porc sau să fac alte treburi, nu grele, dar obligatorii. De multe ori, fugeam la joacă cu băieții, la furat cai sau la scăldat și veneam tocmai noaptea. Mama făcea treaba în locul meu și zicea că eu am făcut
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
am veșteji și am muri în... tăcere. Cuvintele sunt precum semințele... ele sunt... semănate și acolo unde ”terenul” este prielnic, acolo încolțesc și nasc vlăstare. Totul ar fi foarte frumos dacă printre aceste vlăstare nu s-ar ascunde și multe... ”buruiene”... Cuvântul posedă o putere uriașă în cadrul unui dialog. Dacă privim scurt spre știrile actuale care inundă emisiunile de radio și televiziune, vedem ce importanță uriașă au cuvintele în politică... Atunci când sunt folosite fără a fi bine gândite... pot duce foarte
ULTIMUL MEU... CUVÂNT de DOINA THEISS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353852_a_355181]
-
primar, c-o făcuse cu Pușkin. Fascinat de portretul de pe coperta celui ce scrisese Lumina de august (lecturile mele erau diversificate), începusem să pufăi din pipa aceea adevărată, probabil din mahon, castanie, lustruită, cu care mă ascundeam în spatele casei, printre buruienele înalte, umplând-o cu tutunul agățat la streașina casei, pus la uscat de Moromete, așa cum îl poreclisem pe tatăl meu, ce-și ducea calvarul colectivizării cu dinții scrâșnind, alături de ceilalți frați ai săi, cu originea lor sănătoasă, cărând-o în
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
doi ani mai tarziu Fundația Phoenix a scos pe piată albumul "Din Darul Magilor", pe care ascultătorii pot regăsi piese celebre ale lui Valeriu Sterian, reorchestrate și interpretate de artiști precum Mircea Baniciu, Alexandru Andrieș,Cristian Paturca, Narcisa Suciu, Marcela Buruian, Mircea Bodolan, Bambi. Cântând la tobe de la o vârstă fragedă, dar studiind muzică și în mod organizat,și-a format primul grup "mai serios" pe când se află în clasa a X-a, făcându-și apariția pe la diferite evenimente alături de trei
FESTIVALUL DE FOLK ´´ VALI STERIAN´´ -RAMNICU SARAT 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359327_a_360656]
-
pildă Nu tot cei verde e STEJAR. Atunci cînd roșul ne apare Suntem asemeni unui BOU, Ne aruncăm la căni cu lapte Dar, nu uităm că sîntem goi. Și cum ar fi o guvernare De prostu-i gust, cu mîl și buruian; Ne tot apucă o mirare Al cui e oare acest NEAM?! Referință Bibliografică: Sunt chinuit de vremuri / Alexandru Topolenco : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1378, Anul IV, 09 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Alexandru Topolenco : Toate Drepturile
SUNT CHINUIT DE VREMURI de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360194_a_361523]
-
și-n Cel de Sus, și-n povața frățâne-su! În amândoi! Cu astfel de gânduri atinse amurgul. Lăsă racla lângă un bătrân paznic al pădurii, cum îi zicea bunu-său teiului pentru că pomul ăsta ferea codrul de năpada răuvoitoare a buruianului mai mic, mai mare. Și găsitul ăsta își lăsase bejenite prin jur îndestule frunze dup-o bănuită ploaie de curând căzută. Erau, pesemne, din cele mai plăpânde, lipsite de vigoarea păstrării legăturii cu pomul. C-un braț de foi fragede
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă, Să-i curme agonia, să poat- a se sfârși. Erai pierdută-n gânduri, de-acest așezământ, Pe drumu-ngust de țară, spre micul țintirim. Și crucea de rușine intrase în pământ, Ascunsă-n buruiene să n-o descoperim. Ai plâns la vechea cruce, din margine de sat, Un nume sfânt odată, ce doar îl intuim, Un nume șters de ploaie și greu de descifrat, Un nume dat uitării, pe care o hrănim. Se șterg
ACASĂ... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381067_a_382396]
-
așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă, Să-i curme agonia, să poat- a se sfârși. Erai pierdută-n gânduri, de-acest așezământ, Pe drumu-ngust de țară, spre micul țintirim. Și crucea de rușine intrase în pământ, Ascunsă-n buruiene să n-o descoperim. Ai plâns la vechea cruce, din margine de sat, Un nume sfânt odată, ce doar îl intuim, Un nume șters de ploaie și greu ... Citește mai mult Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitateși retrăiam alături
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă,Să-i curme agonia, să poat- a se sfârși.Erai pierdută-n gânduri, de-acest așezământ,Pe drumu-ngust de țară, spre micul țintirim.Și crucea de rușine intrase în pământ,Ascunsă-n buruiene să n-o descoperim.Ai plâns la vechea cruce, din margine de sat,Un nume sfânt odată, ce doar îl intuim,Un nume șters de ploaie și greu ... XI. TE-AM IUBIT FRUMOASĂ DOAMNĂ, de Nicolae Stancu, publicat în Ediția
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
seri la rând a venit alinătorul de dureri! De fiecare dată, Leu era legat în spatele pivniței, ca să nu se mai producă larmă. Era săturat de mâncare și stătea cuminte, fiind dezlegat numai după plecarea lui Bebe. Cuțu se aciuia în buruienele din șanț, așteptându-și cu răbdare stăpânul. În fiecare zi, nea Dumitru păzea vacile Tomiții și la întoarcere cu ele, cu burțile pline, își primea cota din șteofâlc pentru care, după ce se ștergea la gură, încheia cu un „Bogdaproste și
PARTEA A PATRA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372061_a_373390]
-
în pagini vrăjitoarele gale, festivaluri, recitaluri, „în fruntea unor diverse formule de orchestră”, va revedea scenele de la Filarmonică, Sala RTV din Iași, Casa Tineretului, Teatrul Național, Operă, pe celebrele stele ale muzicii românești, Anca Parghel, Octavian Ocu, Teodora Popa-Enache, Marcela Buruian..., îl va regăsi pe maestru ca profesor la Școala populară de arte din Iași, clasa de muzică ușoară la care a colaborat cu Aurora Broșteanu și a călăuzit pe drumul începutului pe Aurel Neamțu, Constantin Florescu, Octavian Huianu, Carmen Rădulescu
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346017_a_347346]
-
pe drumul începutului pe Aurel Neamțu, Constantin Florescu, Octavian Huianu, Carmen Rădulescu, Diana Speranța Spânu, Alina Mavrodin, Zâna Roman, Irina Scafaru, Teodora Popa-Enache, Nina Radu, Nina Doroftei, Claudia Ionescu, Angela Caraiman, Gabriela Bânzar, Adriana Dospinescu, Brândușa Acsânte, Anca Parghel, Marcel Buruian, Trio-ul vocal „Ritmic ’85”, Mihail Călin, sextetul vocal „Cromatic”... Ceea ce e mai puțin știut din viața lui Titel Popovici, și e dezvăluit în carte, e faptul că a avut și abilități sportive, activând ca sportiv de performanță pe postul
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346017_a_347346]
-
de Arte din Iași: Carmen Rădulescu, Aurel Neamțu, Constantin Florescu, Anca Parghel, Octavian Huianu, sextetul vocal „Cromatic”, Dorin Alexandru Păruș, Nina Radu, Alina Mavrodin, Iolanda Grecu, Doina Moroșanu, Trio-ul vocal „Ritmic ’85”, Angela Caraiman, Zâna Roman, Adrian Dospinescu, Marcela Buruian... „Nu întâmplător”, spune Octavian Ursulescu în cartea sa, „am scris că Titel Popovici a fost un port-drapel al Iașilor, oraș pe care l-a iubit și unde dorea cu pasiune «să se întâmple ceva», mai ales că Școala de arte
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
dezbate în această ședință, cu un citat din Emil Cioran: “ Istoria este un rezultat al verticalei, precum neantul- al orizontalei“. În cadrul acestei ședințe a avut loc medalionul literar “Eroii nu mor niciodată “, în cadrul căruia s-a lansat cartea doamnei Maria Buruian “Eroii se răsucesc în mormânt “, apărută cu sprijinul ”Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț .“ La început a vorbit despre carte Î.P.S.Andrei Andreicuț, după care a analizat volumul Mariei Buruian, Iulian Patca, președintele Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor
LA CENACLUL LITERAR ARTUR SILVESTRI AL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345454_a_346783]