48 matches
-
de un sol umed? Da, are nevoie de un sol cu umiditate normală. Înălțime: 6 m Tip de plantă: arbust Tip de vegetație: plantă perenă Tip de frunziș: persistent Când îl plantăm, când îl răsădim? Toamna. Metodă de înmulțire: semințe, butășire la sfârșitul lui august Dafinul poate fi folosit pentru garduri vii în regiunile în care clima este blândă. Este apreciat pentru frunzele persistente și frunzișul dens. Menta Familia: labiacee Când înflorește? Vara. Culoarea florilor: albe, roz, violete Are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
sol umed? Da, are nevoie de un sol cu umiditate normală. Înălțime: între 20 și 40 cm Tip de vegetație: plantă anuală sau perenă Tip de frunziș: persistent Când îl plantăm, când îl răsădim? Primăvara. Metodă de înmulțire: semănat primăvara, butășire vara Puteți semăna cimbrul la începutul lunii mai și îl puteți recolta între lunile iunie și octombrie. În timpul iernii, tulpina trebuie protejată, dacă locuiți în nordul Franței. Dacă cimbrul din grădina dumneavoastră crește sub formă de arbust, îl puteți tăia
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
sol obișnuit Aciditatea solului: neutru Are nevoie de un sol umed? Necesită un sol mai degrabă uscat. Înălțime: 20 cm Tip de vegetație: plantă perenă Tip de frunziș: persistent Când îl plantăm, când îl răsădim? Primăvara. Metodă de multiplicare: semințe, butășire între noduri vara, diviziunea tufei Când tufa devine prea golașă, tăiați-o reducând-o la jumătate, pentru a stimula noi creșteri pe vechea tulpină. În luna martie, puteți trece la diviziunea tufelor sau puteți semăna în interior. Apoi, veți răsădi
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
nevoie de un sol cu umiditate normală. Înălțime: 4 m pentru varietățile cățărătoare și 30 cm pentru varietățile pitice Tip de vegetație: plantă anuală Tip de frunziș: caduc Metodă de înmulțire: semințe direct în pământ în aprilie sau în mai, butășire primăvara. Boli și insecte dăunătoare: păduchii negri, omizile Condurul-doamnei este o plantă despre care se știe că atrage numeroase insecte - și mai ales păduchii. Atenție, deci, să nu o plantați prea aproape de legumele care de obicei sunt infestate de păduchi
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
sol umed? Nu, nu în mod deosebit, îi plac solurile uscate. Înălțime: între 30 și 100 cm, în funcție de soi Tip de vegetație: plantă perenă Tip de frunziș: persistent Când o plantăm, când o răsădim? Primăvara. Metodă de multiplicare: semințe primăvara, butășire în iulie-august prelevând crenguțe care urmează a fi plantate într-o mini-seră Boli și insecte dăunătoare: Botrytis Levănțica pe balcon Puteți foarte bine să cultivați levănțica în ghiveci, pe balcon. Există astăzi numeroase varietăți pitice care dau excelente rezultate în
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
lavanda? Începeți, de preferință, în iulie-august, cu butași de 5 centimetri lungime. Plantați tinerele plante într-o mini-seră, folosind un amestec în părți egale de nisip de râu și mraniță. Înrădăcinarea se produce peste aproximativ două luni. Folosirea hormonilor de butășire este călduros recomandată. Filimica Familia: asteracee Când înflorește? Din aprilie până dă înghețul. Culoarea florilor: galbene, portocalii, cafenii Are nevoie de soare? Are nevoie de soare, dar apreciază și penumbra. Tipul de sol potrivit: un sol obișnuit Aciditatea solului: neutru
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
diferită de una anuală dar din nou timpul disponibil pentru control în acest stadiu este relativ scurt. Tulpinile târâtoare Controlul plantelor perene cu tulpini târâtoare (rizomi și stoloni), spre exemplu ciulinii, feriga, potbalul și coada șoricelului, prin pliviri sau tăieri (butășiri) poate fi eficientă în stadiile incipiente. Prin tăierea lăstarilor aerieni rezultă lăstari mai mulți și mai mici iar în arături crește numărul de plante prin fragmentarea și prin îndepărtarea mugurelui terminal. Punctul slab este numărul limitat de muguri, așa că prin
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și postumele, reconstituind ordinea cronologică a acestora din urmă și întrețesându-le, la locul potrivit, cu antumele. Cititorul are astfel posibilitatea de a cunoaște evoluția operei poetice în întregul ei, caracterul său organic, comunicarea între antume și postume, fenomenele de „butășire”, cum le va numi Alain Guillermou ș.a.m.d. Fără a concura ediția lui Perpessicius, M. aduce importante corectări și precizări de structură și lecțiune (de exemplu, la antume ca Împărat și proletar, Pe lângă plopii fără soț... sau la postume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
solului. • Pentru a evita formarea de buruieni între dalele de pe terasă sau de pe alee, amestecați sare grunjoasă cu puțină apă călduță și vărsați acest amestec peste dale; de asemenea, atunci când fierbeți legume în apă sărată, vărsați această apă peste dale. Butășirea • Butășirea este operațiunea care constă în prelevarea unui fragment dintr-o plantă în scopul de a face din acesta o plantă autonomă. Este metoda cea mai economică pentru a vă înmulți plantele. De altfel, butășirea permite recuperarea unei plante care
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Pentru a evita formarea de buruieni între dalele de pe terasă sau de pe alee, amestecați sare grunjoasă cu puțină apă călduță și vărsați acest amestec peste dale; de asemenea, atunci când fierbeți legume în apă sărată, vărsați această apă peste dale. Butășirea • Butășirea este operațiunea care constă în prelevarea unui fragment dintr-o plantă în scopul de a face din acesta o plantă autonomă. Este metoda cea mai economică pentru a vă înmulți plantele. De altfel, butășirea permite recuperarea unei plante care a
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
vărsați această apă peste dale. Butășirea • Butășirea este operațiunea care constă în prelevarea unui fragment dintr-o plantă în scopul de a face din acesta o plantă autonomă. Este metoda cea mai economică pentru a vă înmulți plantele. De altfel, butășirea permite recuperarea unei plante care a îmbătrânit sau s-a exfoliat de-a lungul timpului. • Multe plante se pot butăși de la tulpină, frunze, rădăcini sau chiar lemn. De altfel, anumite plante se butășesc doar prin punerea tulpinei în apă, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
anumite plante se butășesc doar prin punerea tulpinei în apă, cum este cazul dafinului sau al papirusului, iar exemplele pot continua. Pentru a preveni murdărirea apei acestor butași, puneți o bucățică de cărbune de lemn pe fundul vasului. • Perioada de butășire, metoda, precum și porțiunea de plantă folosită sunt hotărâte în funcție de soiul plantei. Totuși, anumite plante pot fi butășite mai multe perioade ale anului și în diverse moduri, așa că alegerea vă aparține și depinde de preferințele dumneavoastră. • Există patru perioade de butășire
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
butășire, metoda, precum și porțiunea de plantă folosită sunt hotărâte în funcție de soiul plantei. Totuși, anumite plante pot fi butășite mai multe perioade ale anului și în diverse moduri, așa că alegerea vă aparține și depinde de preferințele dumneavoastră. • Există patru perioade de butășire: în luna mai se fac butași erbacei, prelevați din tulpini verzi, moi; în iulie este rândul plantelor semilemnoase să fie butășite: fragmentele sunt tăiate din tulpini lemnoase la bază, dar încă erbacee la extremități; în august și în septembrie se
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
extremități; în august și în septembrie se fac butașii de august luați de pe o plantă lemnoasă care are deja un sezon de creștere; în sfârșit, în noiembrie se fac butașii lemnificați. Vă propunem, în contiunare, pașii care trebuie urmați pentru butășirea plantelor erbacee prelevate din tulpină, acesta fiind tipul de butășire cel mai des folosit. Pentru celelalte tipuri, consultați lucrări de specialitate în domeniu. Butașii Pentru a reuși butășirea aveți nevoie de următoarele lucruri: un foarfece de grădinar bine ascuțit (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
august luați de pe o plantă lemnoasă care are deja un sezon de creștere; în sfârșit, în noiembrie se fac butașii lemnificați. Vă propunem, în contiunare, pașii care trebuie urmați pentru butășirea plantelor erbacee prelevate din tulpină, acesta fiind tipul de butășire cel mai des folosit. Pentru celelalte tipuri, consultați lucrări de specialitate în domeniu. Butașii Pentru a reuși butășirea aveți nevoie de următoarele lucruri: un foarfece de grădinar bine ascuțit (pentru a nu strivi butașulă, hormoni de înrădăcinare, pământ de răsadniță
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
fac butașii lemnificați. Vă propunem, în contiunare, pașii care trebuie urmați pentru butășirea plantelor erbacee prelevate din tulpină, acesta fiind tipul de butășire cel mai des folosit. Pentru celelalte tipuri, consultați lucrări de specialitate în domeniu. Butașii Pentru a reuși butășirea aveți nevoie de următoarele lucruri: un foarfece de grădinar bine ascuțit (pentru a nu strivi butașulă, hormoni de înrădăcinare, pământ de răsadniță, precum și diverse recipiente umplute în prealabil cu un pământ umezit. Toate uneltele, accesoriile și butașii trebuie neapărat dezinfectați
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
să se evapore. Pentru ca un butaș să devină autonom trebuie să mențineți gradul de umiditate între 80% și 90%, dând la o parte din când în când plasticul pentru a împrospăta aerul, până când rădăcinile sunt bine dezvoltate. Temperatura ideală pentru butășire este între 18˚C și 20˚ C. Înarmați-vă cu răbdare. În funcție de plantă, înrădăcinarea completă poate dura o lună sau două, uneori chiar mai mult. La încheierea acestui proces, transplantați butașul într-un vas de aproximativ 10 centimetri. Un vas
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
și puneți-le un îngrășământ bogat în fosfor. Este normal însă ca înflorirea să se mai și oprească din când în când; nu vă neliniștiți, este doar o perioadă de repaos necesară plantei. • Pentru a diminua riscul de putrezire la butășirea mușcatelor, rupeți frunzele mici (stipeleă de la baza frunzelor mai mari. Muștele și tânțarii • Plantați lămâiță pentru a îndepărta muștele și tânțarii de pe terasa sau terenul dumneavoastră. • Imediat ce muștele încep să apară în livadă, agățați de ramurile arborilor un vas cu
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
dar într-o formă subterană. Bulbul poartă în el toate organele care formează planta. Distingem două tipuri de bulb: înfrunzit și solid. Butaș: Partea unei plante care se prelevează în scopul de a face din ea o plantă autonomă (vezi „Butășirea”Ă. Caduc: Se spune despre o plantă care își pierde frunzele în fiecare an, toamna, generând altele noi, primăvara. Este opusul lui persistent. Cadru: Se spune despre un adăpost cu o structură neîncălzită care protejează totuși plantele de frig și
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
în acid oleic (23) pentru fibră (24) pentru ulei (25) fără acid erucic (26) ssp. rubra (27) ssp. commutata (28) ssp. trichophylla (29) ardei gogoșar (30) ardei gras (31) ardei iute (32) ardei lung (33) înmulțire prin altoire, marcotaj și butășire (34) înmulțire prin altoire și butășire (35) pentru halva SOIURI ÎNSCRISE ÎN CATALOGUL OFICIAL I. CEREALE GRÂU - Triticum aestivum L. emend. Fiori et Paol. ─────────────────────────────────────���──────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Obser- înregistrării reînscrierii vații (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Albota 1019 1986 2001 (8) Alex
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
24) pentru ulei (25) fără acid erucic (26) ssp. rubra (27) ssp. commutata (28) ssp. trichophylla (29) ardei gogoșar (30) ardei gras (31) ardei iute (32) ardei lung (33) înmulțire prin altoire, marcotaj și butășire (34) înmulțire prin altoire și butășire (35) pentru halva SOIURI ÎNSCRISE ÎN CATALOGUL OFICIAL I. CEREALE GRÂU - Triticum aestivum L. emend. Fiori et Paol. ─────────────────────────────────────���──────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Obser- înregistrării reînscrierii vații (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Albota 1019 1986 2001 (8) Alex 1002 1994 (8), b Aniversar 1003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
albă L. Înmulțirea prin altoire Calafat 1070 1970 1999 Coca 1070 2000 (34) Corus 1070 2000 Dana 1070 2000 (34) Eforie 1070 1970 1999 Ucraina 9 1070 1962 1999 (33) Ucraina 107 1070 1962 1999 (33) Înmulțirea prin marcotaj și butășire Doina 1070 2000 Ichinose 1070 1972 1999 Kayrio Nezumigaeshi 1070 1972 1999 Olva 1070 2000 Morus multicaulis Perr. Înmulțirea prin altoire Chină 7 (Hu - Sang 7) 1070 1975 1999 Chină 32 (Hu - Sang 32) 1070 1975 1999 (33) Chină 199
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
filoxerei (Filoxera vastatrix) în Europa, care a afectat toate podgoriile continentului, s-a făcut resimțită în perioada anilor 1884-1910 și pe teritoriul țării noastre. Lupta împotriva filoxerei a însemnat în final lupta pentru apariția viticulturii moderne în România, întrucât locul butășirii ca metodă simplă și ieftină îl ia altoirea, iar pepinierele de viță și industrializarea producerii materialului săditor devine o necesitate în practica viticolă. În ultimii 25-30 de ani viticultura țării noastre a înregistrat un proces de transformare radicală, cunoscând în
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]