3,562 matches
-
cu birocrația autorităților. Dar, Hans e tenace. Noroaiele, hârtoapele și câinii din Vișeul de Sus nu-l sperie, cum nu-l sperie nici noile prescripții și condiții impuse de Primărie, așa că ajutoarele sale - un scaun stomatologic, un pat medicinal, niște butoaie de plastic etc. etc. - ajung acolo unde trebuie. Un adevărat personaj de film acest Hans - pitoresc, încăpățânat și plin de viață - un bătrânel care, dacă n-ar fi existat ar fi trebuit inventat, pentru a ne învăța să fim omenoși
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
în Europa. Gheorghe Ceaușescu analizează sintetic modul în care, în ciuda tentativelor de refacere imperială a unității, Europa s-a transformat într-o "Europă a națiunilor", fracturată de interese divergente, supusă - datorită contradicțiilor din "interiorul cetății " - influenței ideologiilor totalitare, devenind un "butoi cu pulbere" al lumii, o sursă de războaie devastatoare, permanente. O Europă astfel slăbită nu putea să nu devină ținta aspirațiilor celei mai mari puteri asiatice a lumii moderne, Rusia sovietică, dornică să-și universalizeze modelul social, proiectul uman aberant
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
se ducea încetul cu încetul de rîpă. Repezit din fire, cu vederi înguste și foarte avar, își descuraja practic clientela. Apoi, la el marfa era din cale afară de proastă. Într-o bună zi, un șobolan s-a înecat într-un butoi cu ulei, iar pe proprietar nu l-a lăsat inima să arunce produsul infestat. Cum să împace totuși cinstea, de care trebuie să dea dovadă orice bun creștin, cu grija de a evita o pagubă considerabilă? Luminat de Cel de
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
totuși cinstea, de care trebuie să dea dovadă orice bun creștin, cu grija de a evita o pagubă considerabilă? Luminat de Cel de Sus, Pavel Egorovici a adus un preot, pe care l-a pus să citească rugăciuni purificatoare deasupra butoiului profanat. După așa o intervenție, putea, cu conștiința împăcată, să repună în vînzare produsul sfințit. Deși ceremonia a avut loc în cea mai strictă intimitate, vecinii au aflat destul de repede și s-au scandalizat. Uleiul exorcizat nu și-a găsit
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
a căror utilitate ne scapă la prima vedere: nu servesc pentru iluminarea orașului, ci pentru instalarea undițelor. Oameni tăcuți, cu undițele înfipte în poduri moderne, așteptând ca peștele să muște momeala. Un pește, o înghițitură de vin roșu dintr-un butoi ce trebuia deschis abia peste câțiva ani, vârful din turnul de 76 de metri din Igreja dos Clerigos văzut odinioară de departe de vasele ce voiau să intre în port, oceanul cu apă sărată care se întâlnește cu Douro, străduțele
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
că niciodată în ultimii cincisprezece ani niște intelectuali români n-au adunat atât de mulți oameni într-un singur loc. Și era vorba de teme serioase, chiar abstracte, și nu de vreun bairam cu mici pe gratis și bere la butoi. Nu. S-a vorbit despre scris și imaginație, despre tăcerile și capcanele filozofiei, despre îngeri, despre cosmologia lui Dante. Cu acele prilejuri s-au lansat cărți ce aveau să aibă un remarcabil succes de librărie (Despre îngeri, de Andrei Pleșu
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
zvârlit spre români, din balconul comitetului central, cadouri cu nemiluita, puterea " simbolic vorbind " a început să i se scurgă printre degete. Câțiva ani mai târziu, tot într-un balcon, al Universității, Emil Constantinescu rostogolea spre noi râuri de lapte și butoaie cu miere. Legătura noului președinte cu pământul s-a dovedit extrem de șubredă. Ca dovadă, în câteva luni praful și pulberea s-au ales de palavrele lui iscusit-mincinoase. Disperat și laș, înlocuind balconul în aer liber cu tribuna de la sediul partidului
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
m-am plimbat printre costume populare, păpuși și coșulețe din foi de porumb (pănușă) - Balint Iulia,Odorheiul Secuiesc.Un instrument muzical care înlocuiește cimpoiul intitulat tâlv, meșterit dintr-un fruct numit tot tâlv și folosit anterior la tras vin din butoi este prezentat de Toader Busnea. Are și de ce să fie mândru, fructele se mănâncă de obicei, mai rar vezi să se facă din ele instrumente muzicale. Ocarinele sunt oferite de alt meșteșugar împreună cu "metoda de învățare", alfabet muzical pe care
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
vite renumit,/ Un bețivan îngrozitor,/ Salliver Tom, un pistolar./ Și tot ținutul tremura/ Și el trecea nepăsător,/ Călare pe un armăsar,/ Și jefuia și ucidea" (§ 29). Cum nelegiuitul ce terorizase împrejurimile adoarme într-un final răpus de băutură într-un butoi, Apolodor își ia inima-n dinți și îl dă pe mîna oamenilor legii. De aici i se trage ura tîlharului din Connecticut, cea mai cruntă aversiune de care are parte în întreg periplul său prin lume. Motivul i-l dezvăluie
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
sugerează să fie exterminați toți cei, profeți sau oameni politici, care nu pot respira decât pe o estradă. Dincolo - în Breviarul celor învinși - flagelează entuziasmul și convingerea ca tot atâtea droguri proprii vârstelor barbare. Noul Diogene, el nici măcar nu cere butoiul, într-atâta ghicește că, după un sfert de oră, n-ar putea să asiste fără nerăbdare, la disperarea celorlați. înaintea amplorii nefaste a civilizațiilor, el observă doar că muzica are, poate, câteva calități: începând cu cea care ne ajută să
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
o ureche de ac prin care brusc ajungînd pe malul din spatele gesturilor să putem legăna lumea pe-un fir de pai și am exersat atît pînă s-a frînt Acolo e seara s-a deslușit un glas stă într-un butoi la păstrare deasupra catargului dar noi împungem cu setea noastră marea vocea femeii mele se culca peste vocea mea și împreună într-un suspin de despărțire dacă seara în timp ce afară în vînt catargele zornăiau și butoaiele serii se hurducau rostogolindu
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
glas stă într-un butoi la păstrare deasupra catargului dar noi împungem cu setea noastră marea vocea femeii mele se culca peste vocea mea și împreună într-un suspin de despărțire dacă seara în timp ce afară în vînt catargele zornăiau și butoaiele serii se hurducau rostogolindu-se către casă Undeva foarte jos soarele lumina și eram atît de eu însumi încît puteam să citesc pe un cadran fără cifre și ace și puteam să-mi las gesturile și mișcările în grija unui
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
fapt pe care oricum l-am constatat mai tîrziu cînd mă instalasem de-acum în fotoliu și puteam să privesc totul în liniște învățasem cu puțin timp în urmă să pronunț vocabula eu * Și cel ce se rostogolise într-un butoi afară din lume își încredințase mai înainte viața științelor exacte potasiu natriu aluminiu fuseseră cu prisosință scoase la lumină cînd ei chiar în ajunul acelei zile se retrăseseră în vîrstă pîlpîind prin odăi cu perdelele trase clipeau către moarte și
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
tare. Coborî iute de pe masă și vru s-o șteargă din cort. - Niciodată prea multă judecată într-o zi, nici prea multă miere într-o floare - gîndi Opujiș și, ajungîndu-l din urmă, îl luă de guler, se așeză pe un butoi și pe el îl puse în genunchi. - Scoate limba! - îi ordonă, ceea ce magul și făcu imediat. - Plouă? Magul dădu din cap, deși nu ploua. - Minți! Tu chiar crezi că poți să te joci cu mine așa cum faci cu păsărica aia
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
aud picăturile cum cad. Se strîng, ca la țară, sau ca pe străduțele pustii ale orășelelor de provincie, în jumătăți de jgheaburi prăpădite - sisteme improvizate de colectare a apei de ploaie - care dau într-o găleată, și găleata într-un butoi... Cum doriți sau Noaptea de la spartul tîrgului de Shakespeare, o sumă de citate din atmosfera spectacolelor lui Silviu Purcărete de la Craiova, o poveste ireală despre gustul dulce-amar al iubirii. O privire întoarsă nostalgic spre trecut, un spectacol cu cei mai
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
posomorât popor din lume. Și cu toate acestea se opri lângă ei. Nu pentru că ar fi avut nevoie de ei, ci pentru că transmiteau o obișnuită căldură omenească. Aerul geros se topea sub respirația lor. Privea vânzătoarele înfofolite care scoteau din butoaiele înalte crapi grași, cenușii. Îi aruncau direct pe cântar. Peștii se zbăteau în ger. Vânzătoarele întrebau pe fiecare cumpărător: suna ca un refren, ca o mantra. Urechea profesorului Andrews prinse melodia acestui cântecel și acum îi suna în ureche: “Viu
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
ei. Eu am venit În America obligată fiind să am grijă de nepoți. Da, eu să fiu mexican, chinez, sudamerican aș lua o lună de concediu neplătit să-i văd pe Jhonii și Bilii și Samii cu fundul lor de butoi de 20 de vedre tăindu-și iarbă, spălându-și ceștile de cafea de import, paharele de cristale. O-la-laa!” Ambasada a acceptat să ne transporte sicriul peste o săptămână. Suma pe care trebuie s-o plăteasc..fără persoană Însoțitoare este de
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
adâncește, frecușul crește, revoluția se coace în ceaunele țăranilor și mai ales în halele muncitorești. Inocenții sunt luați drept idioți. Ca prințul Mîșkin. Și peste tot se aud leneșe carii în coaja mestecenilor. Să faci baie în mijlocul Siberiei într-un butoi de lemn poate fi un lux sau un blestem, plăcere nobilă sau Gulagul. În curând Oblomov și cei de teapa lui vor fi trimiși să moară în Siberia" (p. 60). Despre New York scrie lucid și, în același timp, liric. Spania
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
m-a alungat ploaia - Prin crucea ferestrei sparte am fotografiat vijelia Ce răscolea nucul bătrîn și zguduia scrînciobul Legat de o creangă uscată. Instinctul meu a găsit adăpost într-o odaie Fără sobă și fără peretele către celarul Cu două butoaie din care exală Damf de podgorie. Cu straturi de var fără număr. Busuioc uitat în grindă Pipăit de mine cu fereală, mirosit cu evlavie Cînd ploaia fu să mă prindă În cătunul Săliște - ca un manuscris sfînt Sub doasca de
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
gustate! O feliuță de salam ori de afumătură, o fărâmă de manchego, brânză de capră și de oaie, o îmbucătură de pită, ca prin Ardeal, și un păhărel cât degetul din vinurile de pe ambii versanți ai Pirineilor. Pe trei pereți, butoaie mari, pe suporturi înalte, cu canea metalică și etichetă cu litere de-o șchioapă: Malaga, Muscat, Porto, Madeira și alte, neștiute de noi, vinuri tari. E toamnă târzie, afară s-a întunecat și, deodată, ciulim urechea: vorbă românească! Un bărbat
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
ori. Dar Carol, neamțul nostru bănățean, devenit bavarez fără voie, povestește de una, întreabă de alta, cu voluptatea regăsită a șuetei, și nu se mai poate despărți de reșițenii lui, care, din vorbă-n vorbă, au ajuns la al șaselea butoi. Carol, din tată-n fiu trăitor la Anina, fost tehnician la Reșița, are o nepoțică, bavareză get-beget, pe care o cheamă Anina.
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
gândul și de duhul lui, pe care-l pregătești și-l pitrocești Întocmai așa cum l-a pregătit tata, bunicul și cu străbunicul tău, fără abatere și fără greș de cind e lumea lume. Acuma e aproape gata! Așezi licoarea În butoi cu doaga veche și groasă ce stă de când se știe la răcoarea pivniței castelului În umbra bolților ce multe au văzut și de multe s-au cutremurat și aștepți. Aștepți Încă vreo trei, patru anișori și atunci chiar că e
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
obosită, am adormit. Prima mea noapte de somn În iad! M-am trezit spre dimineață, În aceeași poziție. Nu se luminase. Amorțită, am Întins mâinile, instinctiv, spre cer, tocmai În momentul În care a intrat pe ușă Îngrijitorul. Mirosea a butoi. Te-ntinzi, curvă mică, ai!? Mă-ta unde-i, fă? Fi-ți-ar mă-ta a...! Deșteptarea! a țipat el cât l-au ținut puterile. ... Că v-a luat mama dracu! Cei mai vechi dintre cei adunați acolo au sărit
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
tinerii alegeau o casă și un colcer ce avea responsabilitatea de a conduce și a organiza cât mai bine petrecerea. La casa aleasă, colcerul avea grijă să pregătească un vas mare cu apă (un ciubăr), nuiaua pentru „vergeluit”, precum și un butoi cu băutură. În noaptea din ajunul Anului Nou, la un semnal sonor dat prin bucium sau prin împușcături, tinerii se adunau la casa stabilită și anunțată din timp. Aici, după o mică petrecere, începea Vergelul propriu-zis. Fetele și băieții își
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
an sau, în unele cazuri, se dansau suite de câte patru jocuri pentru fiecare anotimp. În pauza jocului, tinerii se înfruptau din bunătățile culinare aduse de fete și din băutură special pregătită. Uneori, dacă timpul permitea, se aducea și un butoi cu bere. „Berea” era un prilej de apreciere a comportamentului fiecărui flăcău, motiv pentru care tinerii se fereau să facă abuz de băutură și să aibă un comportament necivilizat, dar era și ocazia în care se apreciau calitățile de gospodina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]