209 matches
-
la internet. E destul să știu că ele (telefonul și conexiunea nelimitată) sunt acolo pentru mine dacă aș avea nevoie de ele. Dacă sunt într-un loc public și timpul trece mai greu decât mi-aș dori, mă apuc de butonat. Nu m-am gândit că aș putea intra în vorbă cu persoana de lângă mine, care întâmplător și ea butonează de zor. Am remarcat tendința asta de a da check-in oriunde are loc ceva (ne)interesant. Atunci când se întâmplă ceva bun
Dependent de tehnologie [Corola-blog/BlogPost/97313_a_98605]
-
nevoie de ele. Dacă sunt într-un loc public și timpul trece mai greu decât mi-aș dori, mă apuc de butonat. Nu m-am gândit că aș putea intra în vorbă cu persoana de lângă mine, care întâmplător și ea butonează de zor. Am remarcat tendința asta de a da check-in oriunde are loc ceva (ne)interesant. Atunci când se întâmplă ceva bun sau mai puțin bun, apare imediat un update al statusului de pe Facebook. Ești într-o relație sau te-ai
Dependent de tehnologie [Corola-blog/BlogPost/97313_a_98605]
-
noapte și-acum își flutură pe vânt jupele-i imaculate cu inocența unei noi marilyn monroe doi fluturi aurii în lumina solară se zbenguie până când pe sub copertina stației de-autobuz se strecoară unde revărsată peste bancă femeia - prea ocupată să butoneze tastele la telefon - nici să-i observe nu poate și-i ora treisprezece pe aproape copiii dau năvală cotropind trotuarele pictate în buline colorate - de gume mestecate și scuipate - și-alergă țipând și săltându-și ghiozdanele pline curând pentru mulți
ORA NISIPULUI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383679_a_385008]
-
să văd sufletele. --Apasă pe butoane și învârte rotițele! a spus calm vânzătorul. Am apăsat pe butoane și am învârtit rotițele, dar vânzătorul mi-a dat peste degete. --Vrei să-l strici? Așa se apasă? Este adevărat că nu mai butonasem un caleidoscop cu suflete. Am rămas cu gura căscată când l-am văzut pe vânzător cum îl butona. Ce delicat apăsa!.. Ce finețe, câtă eleganță! Atunci au apărut sufletele în caleidoscop. Veneau așa...în vârtejuri. Rotocoale, rotocoale. L-am întrebat
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
am învârtit rotițele, dar vânzătorul mi-a dat peste degete. --Vrei să-l strici? Așa se apasă? Este adevărat că nu mai butonasem un caleidoscop cu suflete. Am rămas cu gura căscată când l-am văzut pe vânzător cum îl butona. Ce delicat apăsa!.. Ce finețe, câtă eleganță! Atunci au apărut sufletele în caleidoscop. Veneau așa...în vârtejuri. Rotocoale, rotocoale. L-am întrebat, surprins: --Ce sunt alea? --Cicluri de suflete, mi-a răspuns calm, cu aere de savant. Apeși o dată, dai
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
răspuns calm, cu aere de savant. Apeși o dată, dai de un ciclu de suflete. Privești la ele cum se zvârcolesc, se răsucesc, cum explodează și umplu câmpul caleidoscopului cu formele și culorile lor. Te uimești, filosofezi, faci deducții și mai butonezi o dată...Dai peste alt ciclu, cu altă explozie de suflete, și iar... --Te uimești, zic eu, filosofezi... --Vezi că ai învățat? constată, zâmbind, vânzătorul. Asta ridică prețul. Training-ul costă. --Ce...costă? am bâiguit eu nedumerit. --De, mă tataie! Dacă
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
rafturi, răsuflând ușurat că m-am procopsit cu magica jucărie. În definitiv, eram foarte mulțumit de jucărica mea. Toată ziua priveam la suflete prin tubul ăsta fermecat, fericit că ceasul nu mă mai speria cu țârâiturile lui. Mă minunam și butonam...Alt vârtej, alt ciclu...(vorba vânzătorului savant), alte suflete colorate. Ca niște balonașe de săpun. Cum se mai zvârcoleau! Cum mai săreau în sus! Ca în mașinăria aia de la Loto. Zburau...zburau ca nebunele spre un câmp luminos...Când ajungeau
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
genul pe care și-l doresc majoritatea femeilor, adică să-și facă de lucru pe langă cratițe, oale și să știe să repare totul prin casă. El se află așezat pe un scaun lângă biroul din granit și, în timp ce vorbește, butonează la un telefon. Scaunul pe care stă este format din două țevi de inox pe sol, două țevi de inox paralele cu solul, situate la o înălțime de aproximativ un metru, peste care te poti așeza, si un dispozitiv între
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378121_a_379450]
-
un alt om sau pe mai mulți, dar cum omul are posibilitatea să hrănească în interiorul lui doi lupi, unul rău și unul bun, Creatorul i-a dat posibilitatea să-i bucure pe amândoi. "Secretarul" se apropie de biroul său și butonează o tastatură care inițiază un dialog vizibil doar pe un ecran încorporat în suprafață suport de deasupra mesei de granit. În scurt timp, ușa care permite trecerea în biroul directorului se deschide rotindu-se în jurul laturii verticale din dreapta. Prin golul
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378121_a_379450]
-
Micii școlari au nevoie de ajutorul părinților pentru a intra în rutină”, continuă specialistul. Psiholog: “Stimulați-l să-și facă singur temele și lăudați-l” Mulți copii nu înțeleg sarcinile școlare, alții doresc să facă altceva, să se joace, să butoneze telefonul, tabletă, etc. Psihologul recomandă părintelui să stabilească, împreună cu copilul, regulile de bază, de exemplu: “te poți uita la TV sau te poți juca pe Internet, după ce termini temele”. “Reamintiți copilului mereu regulile de bază. Încurajați-l când își face
De ce temele pentru acasă sunt o povară pentru elevi? [Corola-blog/BlogPost/93702_a_94994]
-
subtil i-a-ntins o cursă. Nu-i comuniune, sentiment, îmbrățișări, iubire, Îndrăgostiții sunt absenți la prima întâlnire, Un el și-o ea ce-ar trebui romanță ca să fie, O aplicație au ajuns, pe lângă alte-o mie. Tastăm, tastăm și butonăm fără să ținem seamă, Că viața noastră a ajuns un compromis, o dramă, Nu auzim, nu mai vedem iubirea ce se stinge, Apoteoticul smartphone trăirea noastră-nvinge. E mai ceva decât un zeu, e o preocupare, O rană sângerând mereu
VREI SĂ VORBIM? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377240_a_378569]
-
bucățică de plastic fermecată care-i șoptea parola: „Sesam deschide-te”! Numai gospodarii blocului aveau plasticul fermecat, botezat cu banalul nume de...”cartelă”. Dacă nu aveai cartela cu parola, nu intrai în bloc. Cei care nu o aveau trebuia să butoneze misterioasa cutiuță a ușii care-i întreba : „Cine-i acolo?” Nu era suficient să spui cutiuței cum te cheamă, că ești „om bun” sau „om cinstit”. Trebuia să știe și cutiuța că ești așa. Și dacă nu știa...nu intrai
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
complicate cu ușa și cutiuța ei fermecată, Floricica nu le știa. Ușa de la blocul lor nu era închisă, nu avea cutiuță. Intra cine vrea. Când vrea și cum vrea. Dar aici, la gospodarii cumsecade...Ce să facă? Nu știa să butoneze și chiar dacă ar fi știut, n-ar fi ajuns cu mânuța până la butoanele cerberului. A plecat înciudată. Poate că alt bloc nu mai are astfel de ușă. Da’ de unde? Și blocul acesta are ușa încuiată. Măi, da’ încuiați sunt gospodarii
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
cântăm „Steaua sus răsare”, vestim Nașterea Domnului! Ar trebui să lase ușile larg deschise.” Cam așa gândea Floricica, foarte supărată și contrariată că ușa blocului era încuiată. Între timp o ceată de colindători mai mari încercau să intre în bloc. Butonară cutiuța fermecată, care bineînțeles, s-a răstit la ei: -Cine-i acolo? -Colindătorii, au răspuns copiii. -Plecați imediat că vă iau la bătaie! Unul dintre colindători a spus înciudat : -Haideți, mă, că aici sunt numai chirnogi. Îi cunosc eu. Bogați și
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
Unul dintre colindători a spus înciudat : -Haideți, mă, că aici sunt numai chirnogi. Îi cunosc eu. Bogați și calici. Așa plecară colindătorii bombănind sudalme la adresa locatarilor cumsecade. Dar Floricica nu se descurajă. Se minună când i-a văzut pe copii butonând cutiuța misterioasă. Acum știa ce are de făcut și tot sărea în sus ca să ajungă la butoane... Credea că ei îi vor deschide gospodarii, când vor auzi vocea ei cristalină și le va spune că ea este...asta mică. Dar
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
făcut și tot sărea în sus ca să ajungă la butoane... Credea că ei îi vor deschide gospodarii, când vor auzi vocea ei cristalină și le va spune că ea este...asta mică. Dar degeaba. S-a convins că nu poate butona misterioasa cutie. Se agăță înciudată de mânerul nemiloasei uși, tot în speranța că, dacă insistă, îi va înmuia balamalele. Renunță. Nu însă de a spera că trebuie să mai fie alt mijloc de a deschide ușa asta rea. Nici nu
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
Marco, Anca și Dan, tatăl gemenilor. L-am văzut pe Bruno care poate să pășească numai susținut, rostește doar cuvântul “mama”, și nu trebuie scăpat nesupravegheat. “A făcut o pasiune pentru mașina de spălat și pentru aspirator, vrea să le butoneze, dorește să ajungă acolo unde nu are voie”, ne explică Anca, căreia Bruno îi coboară ochelarii de pe cap, îi așează pe o parte de față, apoi îi fixează papucii bine în picioare. Face toate astea pentru a o ruga în
Sfătuită să-şi abandoneze gemenii, o mamă refuză () [Corola-journal/Journalistic/81289_a_82614]
-
dar n-a auzit nimic, e atentă la ce se cântă. Ies să-mi verific mobilul, holul e singurul loc cu conexiune. Din senin aud o melodie cunoscută și o voce incredibilă. Cred că e Azzuro, a lui Celentano. Mai butonez nehotărâtă până la primul refren și o zbughesc înapoi înăuntru. Michele e pe scenă, Francesco bate entuziasmat ritmul în fața scenei. Sunt din nou în lumea și limba lor. Restul populației îi privește neinteresată. Totuși, pentru câteva minute, locul a prins viață
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
creierii împușcați, fie posteritatea operei lui William Shakespeare nu-mi spunea nimic la acea oră. Oricât de convingător era scenariul ăsta, nu mă împiedica să număr în gând kilometrii rămași. În cele din urmă, m-am plictisit. Am început să butonez radioul. Nimerisem un post care transmitea non stop muzică country. Mai aveam o arun că tură de băț până la poarta azilului. Juju a tras jointului un ultim bobârnac. Marcel Manea Maree E trei după-masa. Nu mai pot să dorm. Mă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Revoluționarul" Argatu, deputatul Argatu , doctorul în științe juridice Argatu, marele proprietar Argatu... Pentru ce l-am mai omorât pe Ceaușescu? Pentru ce au murit atâția oameni, pentru ce, pentru ce? Există Dumnezeu, dreptate, pedeapsă? Ana stătea lângă mine și tot butona radioul în căutarea unei muzici la modă, oprindu-se, în final, la o melodie ce mi se părea tâmpită, bâțâită, cântată aiurea de o voce ce nu-ți dădeai seama dacă e de băiat sau de fată și cu niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Își zicea că de la Caragiale nu se schimbase mai nimic în România, din contră, ce la Conu' Iancu era comic, acum era tragic. Dimineața citea, de pe internet. două-trei ziare. Aceleași știri, de care se sătura repede și începea apoi să butoneze pe Google, căutând articole despre inițiative economice în mediul rural, finanțări, târguri de mobilă, fructe de pădure... Când găsea câte ceva interesant își nota într-un carnet și copia pasajele de reținut în memoria calculatorului. Seara, când cerul era senin, urca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
interviul acordat lui Igor Mocanu de Ion Manolescu: "ș-Cum ar arăta o zi de scris la Derapaj ?ț În felul următor: un individ nebărbierit, în pantaloni de trening și cu o bluză cu mâneci lungi răsturnat pe tastatura computerului, butonând între 6 și 10 ore, trezit din când în când din transă de intervențiile prietenei sale, când cu o îmbiere la o cafea, când cu o invitație la film, când cu o sugestie de canastă. E greu să le ții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9829_a_11154]
-
totemic sau cam așa ceva. — Dacă te gândești din perspectiva unei plante indigene, zice Stridie, Johnny Appleseed a fost un terorist biologic de cea mai joasă speță. Johnny Appleseed, zice, ar fi putut la fel de bine să răspândească vărsatul de vânt. Stridie butonează alt număr la telefon. Lovește în spătarul banchetei din față și zice: — Mami, tati, știți vreun restaurant de mari pretenții în Reno? Și Helen ridică din umeri și-mi aruncă o privire. Zice: — Desert Sky Supper Club din Tahoe e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mă supăr dacă lumea nu-mi mai restituie cărțile, oricum rafturile se-ndoaie, praful se-adună, păianjenii își țes pânze groase pe după ele. Calculatorul? L-aș da dacă n-ar trebui să mai câștig niște bani stând în fața tastaturii și butonând. Bani care, invariabil, se duc pe alte obiecte ce mă vor încurca, îmi vor ocupa apartamentul și viața. Alunec pe gresie, încerc să mă sprijin de mașina de spălat, dar tot dau cu tâmpla stângă de colțul dulăpiorului, ssss, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-ți facă sirenele respirație gură la gură... cum zice Milo, făcând pe adolescentul întârziat. Uneori durează mai mult, alteori te schimbi dintr-odată, nu-ți mai place nimic, chiar nimic, vezi lumea ca printr-un pahar de ceai de mușețel, butonezi telecomanda, îi ții pumnii crocodilului s-ajungă barca din urmă, hai, mai cu energie, îi admiri dinții, îl încurajezi când a-nceput să mestece o bucată de cârmă, așa, tu lasă picioarele în jos, mai aproape, mai trebuie cam jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]