40 matches
-
se poate abate nici În momentele de răscruce ale vieții, precum alegerea soțului (soției) și felul morții. Aceeași vastă problematică a destinului revine În alte contribuții monografice, consacrate unor chestiuni folclorice specifice, dar unde ideea de destin survine obligatoriu. Valer Butură, În Cultura spirituală românească, definește cultura spirituală prin raportare la cultura materială și ajunge la concluzia că există Între cele două o strânsă interdependență. Un exemplu În acest sens ar fi credințele În sacralitatea inițială a pământului, care s-au
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
et Documents Balkaniques et Mediterranéens, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, vol. 15, 1990, pp. 104-112 ; și Andrei Oișteanu, Mythos & Logos, Editura Nemira, București, 1998, pp. 35-108, capi tolul „Narcotice și halucinogene la geto-daci și români”. 353. Valer Butură, Enciclopedie de etnobotanică românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. 354. Valer Butură, „Enciclopedie de etnobotanică românească. Credințe și obiceiuri despre plante”, vol. II, În Sociétés européennes, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, vol. 4, 1988. 355. Petre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vol. 15, 1990, pp. 104-112 ; și Andrei Oișteanu, Mythos & Logos, Editura Nemira, București, 1998, pp. 35-108, capi tolul „Narcotice și halucinogene la geto-daci și români”. 353. Valer Butură, Enciclopedie de etnobotanică românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. 354. Valer Butură, „Enciclopedie de etnobotanică românească. Credințe și obiceiuri despre plante”, vol. II, În Sociétés européennes, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, vol. 4, 1988. 355. Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984 (prima ediție, 1882). 356
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
îngr. și pref. Adrian Anghelescu, București, 1976; Zilele și umbra mea, îngr. și pref. Corneliu Popescu, Iași, 1976; Poezii în vers alb, îngr. și postfață Corneliu Popescu, Iași, 1983; În căutarea Atantidei, îngr. Doina Florea și Corneliu Popescu, pref. Adrian Butură, Cluj-Napoca, 1989; Strada Lebedei nr. 8. Pagini de jurnal, pref. Mircea A. Diaconu, București, 2002; În căutarea Atlantidei (fragmente noi), îngr. și pref. Mircea A. Diaconu, Iași, 2003. Traduceri: Suflet nipon, Cernăuți, 1937. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 907
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
Diculescu care vorbește, în lucrările sale despre elementele vechi germane din română (a. 1921) și despre gepizi (1922), de elemente „numaidecât gepide” care însă după Philippide „ar putea fi tot atât de bine gote” (I, 350): bâtcă, beucă, boare, bulz, burduf, burtă, butură, cotângan, élele, gâldău, grind, harnic, iazmă, a îmburda, măgură, mârțoagă, picui, pisc, plug, rofie, smetie, stărnut, strugure, tureatcă, a se uita, vorbă, a zburda, a zgudui. El citează ademenitoarea afirmație a lui Diculescu cum că „numărul elementelor vechi germane din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
noi, ne stau și pețitorii sau cloștile pe ouă! Și mâncând noi, și bucurânduăne pe măsură, însemna că le era bine și morților. Mai a les că cei în vârstă nu uitau niciodată ca atunci când dădeau paharul peste cap, consumând butura, să zică „Dumn ezeu să-i ierte”, după ce mai întâi răsturnau ceva pe podea dinăuntrul paharului. Nu știu dacă acum, după încetarea cultivării cânep ei - ca aducătoare - de halucinații - se mai respectă obiceiul de care am amintit doar, că variante
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Ploaia de foc cade - O stinge mlaștina, fumegând, de turbă * Acolo e măgura, mai jos o prelucă Urc prin pădure după ciuperci. Oi înfundate una în alta, berbecii, vigilenți - Cicadele scârțâie pe o vioară nedată cu sacâz Mai încolo e butura, înspăimântătoare, Buhai de baltă în mătasea broaștei, Bunica spune: nu vă apropiați, Este fără fund, iar apa spurcată... Cerul mă urmează. Câte dintre cele care m-au inspirat știu asta? Iar celelalte au vreun câștig? Poate timpul va spune, îngânându
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și Sunătoarea. Dintre afluenții cu scurgere temporară menționăm: Valea Bradului, Valea Fiarelor, Valea lui Marinică, Valea lui Butură și Valea lui Sărăcilă, toți pe partea stângă. Până la confluența cu pârâul Belia, Prahova are un 20 profil longitudinal cu o pantă medie de 13, 5 m/Km, iar pe cei 11 Km pe care îi străbate de-a lungul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
tones bu turns were glad Sweatly, solemn, wildly sad. Longfellow (The slave singing at midnight)1 PĂUNUL Se ploconea răsăritean și moale, Mălai din mâna ta să ciugulească. Albastru pâlpâia și cald, în poale Ca pânzele alcoolului, în ceașcă. Pe butură, nebunul tău cu scufă Ochi inegali grozav de triști rotea, Și mâna ți-a sucit, cum storci o rufă, Și-a rupt și gâtul păsării, care bătea. PARALEL ROMANTIC Numisem nunții noastre-un burg, Slăvit cu ape-abia de curg - Ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
se poate abate nici în momentele de răscruce ale vieții, precum alegerea soțului (soției) și felul morții. Aceeași vastă problematică a destinului revine în alte contribuții monografice, consacrate unor chestiuni folclorice specifice, dar unde ideea de destin survine obligatoriu. Valer Butură, în Cultura spirituală românească, definește cultura spirituală prin raportare la cultura materială și ajunge la concluzia că există între cele două o strânsă interdependență. Un exemplu în acest sens ar fi credințele în sacralitatea inițială a pământului, care s-au
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu sine o puternică încărcătură negativă. Tocmai de aceea, atunci când aerul se transformă în obiect al divinației, transmite numai mesaje negative. Nu oricui îi este dat să "vadă vântul" și să priceapă ce spune el. În Cultură spirituală românească, Valer Butură 238 insistă asupra calităților pe care trebuie să le posede cel ce are acest dar. În cazul aerului s-a valorizat în special vântul și vârtejul ca instrument sau semn sugestiv care se pretează interpretării. "Volbură se face atunci când vrea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la gauche et la science", în rev. Le Monde Diplomatique, august 2001, p. 22. BROCH, Henri, Au cour de l'extraordinaire, l'horizon chimerique, Bordeaux, 1991. BUDIȘ, Monica, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, Ed. Paideia, 1998. BUTURĂ, Valer, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva, 1992. CAILLOIS, Roger, Les jeux et les hommes, Paris, Gallimard, 1958. CAMUS, Dominique, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, traducere de Muguraș Constantinescu, prefață de Louis-Vincent Thomas, Iași, Ed.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
I, pp. 300-301). 236 Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ed. cit. 237 Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, adunate și așezate în ordine mitologică, ed. cit., vol. I. Vezi în acest sens pp. 883-884. 238 Valer Butură, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva, 1992. Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate" (p. 173). Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit., menționează foarte inspirat faptul că în Bucovina, unele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
multe amănunte despre unele ipostaze ale pomului în ritualurile de înmormântare în S. Florea Marian, Înmormântarea la români, ed. cit. 251 Mai multe amănunte despre prezența căiței la naștere în S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. 252 Valer Butură, apud Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit.,. " Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate. Pentru aceea își ridică capul vitele când suflă vântul" (p. 350). 253 Lucia Berdan, op. cit. Autoarea dezvoltă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
VĂDUVA-POENARU, Ion (15.XI.1934, Poienarii de Muscel, j. Argeș), poet, prozator și eseist. Este fiul Mariei (n. Butură) și al lui Bucur Văduva, maistru miner. Urmează școala primară în comuna natală (1940-1944), Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung (cu intermitențe), în 1949 trecând la Școala Medie de Marină Comercială din Constanța. După doi ani, din motive politice, se vede
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]