530 matches
-
a vedea mai bine calea lactee a visurilor și dorințelor risipite în neantul zădărniciei. Plouă cu gri prin aerul câlțos și fierbinte, care foșnește când corbii durerii trec în stoluri. Mă opresc din când în când și mă așez pe buturugile din pădurea arsă de vremea absurdă, prăvălită peste începuturile încolăcite ca niște liane pe aracii speranței, ce-au început să-nmugurească. Și nu mai știu unde sunt, nu mai știu ce caut. Plec mai departe, cu picioarele goale, prin cenușa
CRATER GHIOCEI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384197_a_385526]
-
XX. Coca este făcută din migdale, ouă, zahăr și secretul casei. După ce sunt coapte și garnisite, sînt lăsate 48 de ore înainte de a fi puse în vînzare. Bûche de Noël Nelipsită de pe masa de Crăciun la francezi, tradiționala prăjitură numită „Buturugă“ este o ruladă cu cremă de ciocolată sau cacao, decorată astfel încât să semene cu un buștean adus din pădure. Maison Ladurée își face un titlu de glorie din a prezenta o nouă variantă în fiecare an.
Tradiţie gourmet [Corola-blog/BlogPost/97144_a_98436]
-
în lagăre de concentrare, din ale căror coșuri ies nori în formă de €. Încrederea greco-germană s-a deteriorat. Mai grav, și Axa Berlin-Paris e în primejdie. Grecia cu 0,3% din economia mondială și 1,7 din cea europeană este buturuga mică care răstoarnă carul mare? Faptul că a falsificat statisticile la aderarea la UE/€ cu ajutorul băncii Goldman-Sachs și trăiește de ani buni pe banii altora, nu poate fi un model nici pentru celelalte țări balcanice, ortodoxe, nici pentru cele din
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
din partea criticii. Jaume Cabré se dovedește unul din marii autori ai Europei contemporane în ciuda faptului că scrie într-o limbă vorbită doar într-o regiune a Spaniei. Scriitori ca Jaume Cabré și Cinghiz Aitmatov demonstrează că literaturile mici, asemenea unor buturugi fermecate, răstoarnă carul mare, pentru că opresc în loc cititorul acaparat de belșugul marilor care ale literaturilor "imperiale" (adică scrise în limbile de circulație internațională și având privilegiul unor imperii, cum a fost cel britanic ori cel spaniol) ca să descopere cu totul
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
Vai / ce exactă măsură a morții / s-a strecurat la noi în casă / cîtă perfecțiune / în mersul tîrîș al calendarului / și cîte s-ar mai putea spune despre o închisoare vie / în care secundele își întind de bunăvoie gîtul / pe buturuga călăului / disperat / și trist / și foarte trist / și disperat" (6 octombrie). Presimțirea acestei agonii care domină viața ia uneori forma fulgurantă a unor viziuni ce mărturisesc o aceeași senzație de copleșire existențială, o "libertate" angoasantă, echivalată cel mai adesea cu
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
așa fel încât deasupra să fie un strat mai gros. Piureul rămas se ornează peste frișcă. Cu ajutorul unei lingurițe se formează o adâncitură deasupra tortului de rondele, în care, înainte de servire, se toarnă rom încălzit și se aprinde. Ș. I. Buturugă de Crăciun Igrediente: 6 ouă, 200 g făină, 150 g zahăr, o jumătate de pachet praf de copt. Pentru cremă: 250 g unt, 30 g cacao, 200 g zahăr pudră. Mod de preparare: Pentru pregătirea blatului, se amestecă gălbenușurile cu
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
cacaoa și zahărul pudră. Jumătate din cantitatea de cremă se folosește pentru umplerea blatului, după care se rulează din nou. Din rulada obținută se taie două bucăți mai mici, care se așază în lateralul ruladei, astfel încât să capete formă de buturugă, se îmbracă cu restul de cremă, după care, cu ajutorul unei furculițe, se trag niște dungi. Se ornează cu floricele de zahăr sau fructe confiate și se presară cu zahăr pudră. A. S. Cele mai neinspirate cadouri de Crăciun Revista „Choice” din
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
s-ar afla în țări și sub jurisdicții diferite. Ca și băncile, în urma crizei din 2008, rețelele de internet se văd tot mai des silite să renunțe la secretul „conturilor”, sub amenințarea unor uriașe amenzi sau chiar a închiderii lor. Buturuga mică răstoarnă carul mare. Au fost de ajuns o mână de nemernici...
Twitter în dificultate () [Corola-journal/Journalistic/3907_a_5232]
-
aspreală și cu interes mărit, vede o pată neagră, singura formă neacoperită de ninsoare, și, dacă își iuțește și mai mult uitătura, [...] descoperă, nu fără uimire, spatele și ceafa unui bărbat îmbrăcat în bundă și așezat la odihnă pe o buturugă. Nu-i poate vedea fața, dar simte că străinul îl așteaptă, acest simțământ îl străbate ca o fulgerare, făcându-l să se cutremure, da, totul se sfârșește aici, în acest stâlp de lumină, femeia și pruncii au rămas în urmă
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
și înstrăinarea. De la hărmăsăroaicele astea cu sângele fierbinte, care nu se gândesc decât la îmbucătura lor și la ambiția lor de-a te înlătura, încet, încet, sau dintr-o dată, și de-a te face uitată în inima copiilor, ca o buturugă putredă-n ploaie. Nu era însă proastă să se dea de gol. Își împietrea fața, încleșta fălcile și tăcea. Tăcea și-o lăsa să-și facă voile. Vedea bine cum o privesc toți cu ochii înfometați, dar se prefăcea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ea se feri, zvâcnind umărul, cu-o expresie de mirare încremenită pe chip și, fără să se uite la nimeni ca și cum s-ar fi strecurat printre bușteni, printr-un teren mlăștinos, atentă să nu alunece și să se strivească de buturugile ieșite în cale -, se rezemă de tejghea să-și tragă răsuflarea și așeză farfuria aburindă lângă teancul de ziare din fața Invalidului. Poftă bună! Mulțumesc! spuse Invalidul, adulmecând mirosurile de mărar și ouă topite-n ulei. E Toma-n oraș, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se pierdu repede printre copaci. Oftă, zgribulit în mantia lui de un roșu perfect. Cine știe câtă vreme va rămâne aici, nebăgat în seamă. - Bună dimineața! Cine te-a adus aici? Vântul cred. Tresări și privi în stânga, de unde venea vocea. De pe o buturugă îl privea curioasă o ...pară. Verde, aproape că ar fi confundat-o cu iarba din jur,dacă nu i-ar fi vorbit. - Da, vântul... De unde știi? - Ei, frumosule, am ceva vechime prin locurile astea. Au mai fost câțiva înaintea ta
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
el câțiva, cățărându-se în pomul lui. Unde să se rostogolească? Rămase nemișcat. Chiotul se auzea din ce în ce mai aproape, însoțit de zgomotul pașilor în fugă. Un ștrengar cu nas cârn, pantaloni scurți și cămașă în carouri, răsări ca din pământ, lângă buturugă. Nu, nu,nu!! O mușcătură zdravănă, câțiva stropi pe bărbie și amica de ocazie deveni istorie. Îl cuprinse o spaimă nemaivăzută, încercă să se miște, dar degeaba. În câteva secunde țâncul fu lângă el, apucându-l cu mâna stângă și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
un bou, iar pe celălalt l-a lăsat înjugat și a plecat să vadă ce este la stână. Aici se aflau Costache Cristescu, Ion Timofte și doi jandarmi. Toți patru se întreceau în trasul cu arma la țintă într-o buturugă de lemn. După mai multe astfel de încercări, printre care a luat parte și Dumitru, care din toate spusele era un trăgător bun, a avut loc o discuție contradictorie și Dumitru a fost împușcat cu un glonț de război, intrându
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aceeași stradă. Într-o zi m-a invitat la atelierul situat la demisolul clădirii, să-i văd sculpturile, propunându-mi să facem o selecție în vederea unei achiziții pentru muzeu. Avea multe lucrări de diferite dimensiuni, înșirate pe polițe suspendate, pe buturugi din lemn și chiar pe parchet. Siluete feminine realizate în teracota și ipsos patinat priveau de la înălțime. Mai jos pe un soclu se înalță un proiect de monument istoric, organizat că o adevarată cavalcada. Era o zi deosebit de tristă, momentul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
aceeași stradă. Într-o zi m-a invitat la atelierul situat la demisolul clădirii, să-i văd sculpturile, propunându-mi să facem o selecție în vederea unei achiziții pentru muzeu. Avea multe lucrări de diferite dimensiuni, înșirate pe polițe suspendate, pe buturugi din lemn și chiar pe parchet. Siluete feminine realizate în teracota și ipsos patinat priveau de la înălțime. Mai jos pe un soclu se înalță un proiect de monument istoric, organizat că o adevarată cavalcada. Era o zi deosebit de tristă, momentul
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
moș Zamfir o hârtie. Mult mai era cum era, dar de ce și bine nu prea înțelesese nimeni, însă nici nu întrebaseră. Moș Zgârci stătea în curte, cioplea un lemn și pufăia din lulea. Ținea pușca lângă el, sprijinită de-o buturugă, o privea din când în când și ofta neauzit. Luase hârtia, o citise și o pusese în buzunarul de la pantaloni. Cioplise mai departe în lemnul acela, ca și cum trebuia să respecte un plan numai de el știut, în timp de rotocoalele
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
te obligau să intri în acțiune ca printr-o ușă deschisă provocator de mâna autorului și să regreți atunci când se apropia finalul, uneori previzibil, alteori năpustit asupra cititorului cu viteza unui topor bine ascuțit care se înfige nemilos într o buturugă uscată. Apăsă pedala de accelerație, motorul mârâi nervos, ca și cum i-ar fi atras atenția că ar trebui să se potolească - ce naiba, de viteză îți arde acum, ce te faci dacă ajungi jos, cine te mai scoate de acolo, înainte de a
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ne agățăm de lumină. Coji de cochilie se lipeau de tălpi, trosnind ca niște cruste crocante; membranele se zbăteau un pic și-apoi se eliberau. Dintr-o parte sau din alta, păsările ondulau în curbe lungi, adunându-se în jurul unei buturugi negre. Vântul sâsâia printre smocurile de iarbă - puțin mai încolo, pământul își fixa polii printr-un vârtej ce ulterior se desfăcea macroscopic bucată cu bucată - Hușști! Hușști! Aerul se îndepărta în explozii cu nisip. Un cerc cădea pe sine, grămăjoare
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
la cele mioritice. Ca să recunoaștem (după atâția ani) că nu avem încă o clasă politică, că nu înțelegem separația puterilor într-un stat de drept era firesc să ajungem cu nedumeririle inclusiv până la Constituție! în politică nu este recomandată ignorarea "buturugilor mici". Instrumentarul socio-dema-gogie ruginit a rămas intact: diversiunea, delațiunea, mistificarea și înscenarea, cu aceleași inepte rezultate dintotdeauna, Zvonistica însă pretinde un masterat separat! După atâția ani încă "vorbim" despre "legea lustrației" (punctul 8 din Proclamația Timișoara) când ar fi putut
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
pe care partidele politice o vor face asupra președintelui", "nu trebuie să se înregimenteze în niciun partid", "are nevoie de un grup de sprijin format din figuri publice cu notorietate, neînregimentate politic", "campania ar trebui să stea sub semnul zicalei 'buturuga mică răstoarnă carul mare'".
Sebastian Lăzăroiu a descoperit cine va lua voturile electoratului băsist by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81916_a_83241]
-
In rest, măsuțe joase, lângă care hodineau scăunele din lemn cu trei picioare, potrivite cu înălțimea meselor. Ca să poți apuca scăunelele, meșterul le-a făcut câte o gaură potrivită cu mâna omului. Lângă unele din măsuțe se vedeau chiar și buturugi, care la nevoie țineau loc de scaune. De bagdadie atârnau lămpile și felinarele trebuitoare la vreme de seară...Alături de hornoaică se găseau câteva legături de usturoi, de ceapă și un șirag de chipăruși roșii ca stacojul, din care crâșmărița punea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
la spartul iarmarocului, când s-au săturat oamenii să se tot tocmească și plătesc mult și dintr-odată. Ia hai! (pleacă) Tabloul 4 (Luminiș de pădure. În fund, capătul unui lac, de unde va ieși Codârlic.) DĂNILĂ (stă așezat pe-o buturugă): Mândre locuri și mândre drumuri, nimic de zis! Când cobori, crezi că de-acu' te prăvălești în bârlogu' tartorului. Apoi când apuci a urca, mai lipsește o palmă să dai cu capul de creasta norilor. Pe urmă iar vale, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
eu i-s popa! E-he, da' așa merge treaba? (se opresc) Buuun, l-am astâmpărat. Aici-i oleacă de drum drept. Ia, ia stai colea, măi creștine, ia așază-te o minută și mai răsuflă. (Se așază amândoi pe buturugă) Da' cine ești și de unde vii? ONOFREI: Cine să fiu? Ia un gospodar de peste celălalt deal, de la Șipotul Soltanei, și vin de la iarmaroc. DĂNILĂ: I-auzi! ONOFREI: Da. Și-mi zice Onofrei Bârliba. Aveam mare trebuință de-un car, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să-l încâlcim de cap, cum arătam. Aista-i omul nostru, pe el! Hai, prindeți-vă de scurmace și roata-mprejur! (Muzică aiurită, balet grotesc) Bun așa! Acuma, huștiuliuc în baltă, că acuși se luminează de ziuă. (Dispar după o buturugă de lângă iaz. Crește ușor lumina.) DĂNILĂ (se scoală în capul oaselor): Iaca na! S-a făcut dimineață. Bun somn am tras! După trebușoara asta, cred că n-oi mai avea pricină cu carul. Sus ai noștri! (Se dă jos din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]