82 matches
-
eu ce să fac? - Caută-l și tu? - Bine, mă duc să-l caut în bucătărie! Oftând zgomotos, mama prinse a scoate toate cutiile din dulap, răscoli prin poșete, aruncând apoi pe jos hainele trase de pe umerașe, pe care le buzunărise bine. Când, în sfârșit apăru și bunica, mama plângea cu lacrimi uriașe, care îi spălau rimelul proaspăt întins pe gene. - Dumnezeule, ce s-a întâmplat? A îndrăznit Gigi să dea în tine? Mama începu să plângă și mai tare. Tata
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
acum ? O s-o întâlnească el și-o să-i povestească toată pățania...Mulțumi lui Dumnezeu că scăpă și de data asta de nenorocire și-l întreba pe Praporică: ,,mâine cine-ți va mai lua locul, domnule Praporică? Azi trec cioclii, te buzunăresc și te duc la morga, te-amestecă cu toți morții și te fac cenușă, praf și pulbere...” O lacrimă, apoi alta, căzură, lunecară pe obrajii lui încinși, după care îl apucă un tremurat, ce era cu el, îl trăsese curentul
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
aveți un an frumos și bun Cu bucurii și sănătate Că e mai bună decât toate. La anul și la mulți ani Și nu vă mai gândiți la bani Că n-am venit să fac urări Să vă scobiți la buzunări... Referință Bibliografică: Plugușorul ... pentru t(h)oți / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
are poetul călcând pe lumina ce vine/ sorbind mierea cuvântului din țâța unei albine.” „Poeții nu mor niciodată,” „ci se-torc în cuvinte” și se așează la „Cina cea fără de taină” sau se refugează în „Gara poeților; „când prin noapte buzunărită de scaieți/ trece un tren de cuvinte cu poeți.” Fiecare poem are o destinație precisă, este poleit de strălucirea cuvintelor care valsează fermecător, în ritm cadențat, cu pași de lumină, dăruind iubitorului de poezie un „Spectacol de dincolo de cortina cerului
COMOARA DE PE PUNTEA VIEŢII de DORA ALINA ROMANESCU în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343780_a_345109]
-
oameni bogați pe care le jefuiam de toată averea lor... -Hm! S-ar spune că ai stat cumva în ,,umbraˮ învățătorului... și ai profitat din plin! -El cu ale lui, Hasim, răspândind lumină, cum spuneau ei. Eu cu ale mele buzunărindu-i pe toți gură cască ăia. Trebuiau să dea cumva plată pentru lumina de care vorbeau ei, spuse Baraba cu ironie. Le mai ascultam uneori poveștile numai bune de spus copiilor. N-am nimic cu ei, nu mi-au făcut
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
fi bine ca onestul vistier, înainte de-a număra și vămui ouăle de aur ale Băncei, să mai domolească zelul agenților săi de toată mâna și să mai lase să răsufle biata lume muncitoare, într-un cuvânt să nu o buzunărească decât încet și regulat, căci așa este și mai înțelept pentru d-lor, orgia putând să ție ceva mai mult și deznodământul, pe care toți îl prevăd, va fi ceva mai întîrziat!... [ 17 iulie 1880] REVOLUȚIA ȘI REVOLUȚIONARII În anul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tarabă, îi încercau tăișul pe buricul degetului mare și terminau prin a-l cumpăra, că parcă cel vechi se cam știrbise. Târgoveți vânjoși cu haine groase și incomode de aba țesută în casă, prăfuite, decolorate și roase pe la mâneci și buzunări, își lăudau cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
tarabă, îi încercau tăișul pe buricul degetului mare și terminau prin a-l cumpăra, că parcă cel vechi se cam știrbise. Târgoveți vânjoși cu haine groase și incomode de aba țesută în casă, prăfuite, decolorate și roase pe la mâneci și buzunări, își lăudau cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
dacă nu am de ales. Nu Înțeleg Însă de ce zbierați la mine și de ce sunt acuzat fără probe evidente de vinovăție...? Dacă Întradevăr doriți să deschideți o anchetă, ei bine, persoana se află alături lângă dv. Maiorul Huzum m’a buzunărit, m’a discreditat În fața colegilor și muncitorilor provocând o nefavorabilă atmosferă. Împotriva lui sunt hotărât să depun plângere...!!” „Dumnezeii mamei tale, imbecilule. Las’ Îți arăt eu...!!”tună maiorul Huzum, ridicându-se În picioare. „Hai, dă la iveală pistolul...Ori chiamă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
relaxare, continuând În profunzime făcând un unghi de nouăzeci de grade. În momentul când ajunse la platforma intermediară, se pomeni cu un individ cocoțat În spinarea lui, În timp ce alții Îi puseră piedică, doborându-l...!! Simțind mâinile hoților Încercând să-l buzunărească, Tony Pavone se făcu covrig și cu ultim disperat efort de voință, se rostogoli cu asediatorii izbindu-se de grilajul de oțel ce marca linia de departajare a spațiului și unde se afla o ușă de metal rotativă. Tony Pavone
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
așteaptă pe mine... Trebuie să muncească... Gândurile ei, ce folos mi-aduc mie? Mama și fata îl priveau uimite. De mulți ani nu rostise Leiba Sanis atâtea cuvinte. El știa atâta: când se înturna acasă de la abator, scotea de prin buzunări și de prin turetci bucăți de carne și le arunca pe leasa care aștepta sub tingirile de aramă, pe urmă tropăia cu cizmele-i pline de sânge, se așeza la locul lui și nu zicea nimic, pânăce nu-l chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
judecătoria târgului. Privea pieziș spre țăranii care intrau sfioși în grefă, lăsându-și căciula lângă ușă; privea în dreapta și-n stânga la tovarășii de masă, apoi își țintea ochii asupra grefierului, care se răsturna pe speteaza scaunului, cu mânile în buzunări, cu țigara în gură, și întreba de sus, cu nepăsare: — Ce vrei, bade?... Omul începea o tânguire încâlcită, și „băieții“ își puneau penele după urechi și ascultau. Apoi începeau dăscălirile grefierului, câte timbre trebuiesc, câtă muncă este de făcut; omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să primească fără contramuncă. Vezi femei și fete, mai ales, vopsite, mască schimonosită până la degradarea chipului uman al lui Hristos și a Maicii Sale. Ele nu mai impun bunăcuviință și nu mai împart grații. La fel, pungași specializați, paraziți sociali, buzunăresc și trândăvesc. S-a ridicat o lume interlopă trândavă care acoperă pe cel virtuos. Simt o mare durere când aștern pe hârtie aceste desfrânări sinistre. Comunismul a îmbolnăvit atât de crud sufletul bietului român năucit încât ascuțimea minții lui parcă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
arăta cam tocit, iar dedesubt se zărea un maiou alb, fără mâneci, întocmai ca acela purtat de tata când se bărbierea dimineața, în baie. Pardesiul era prea strâmt pentru burta lui mare. „În America, așa umblăm îmbrăcați. Ca să nu ne buzunărească hoții”, a spus domnul Sanowsky, observând privirile noastre, și a izbucnit în râs, prin urmare fusese o glumă. „Ei, micuțule, how is life?” m-a întrebat și mie întrebarea mi s-a părut cunoscută. Mi-o pusese Paolo în italiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de la Tortugas), după care am luat niște gută și le-am legat bine de gleznele domnului Sing. După aia, cînd eram deja la vreo trei kilometri de mal, l-am rostogolit. A alunecat ușor pe rulou. Nici măcar nu l-am buzunărit. N-aveam chef să-mi mai pierd vremea cu el. Îi cursese ceva sînge din nas și din gură pe punte, așa c-am luat o găleată cu apă, de era să mă și răstorn la viteza cu care mergeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
amintirea unei nopți fără tutun de pipă, silit să fumez mahorcă lucrătorilor, mă înfiora). Nu intram niciodată în vorbă cu vecinii mei de compartiment, nu-mi plăceau acei hara-sahib cu studii mediocre la Oxford, nici tinerii cu romane polițiste în buzunări, nici indienii bogați, care învățaseră să călătorească în clasa I, dar încă nu învățaseră cum să-și poarte vestonul și cum să se scobească în dinți. Priveam pe fereastră dropiile Bengalului ― niciodată cântate, niciodată plânse ― și rămâneam apoi mut față de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
omori, un ditamai ghiuj? Și-l trântește, cât de tare poate, cu capul de betonul peretelui. Capul geamănului devine o puternică cișmea arteziană, de sânge. Se rostogolește, se zbate, puțin, după care, sucombă. Speriat, se precipită, criminalul, dulcele prim;îl buzunărește, rapid. Nu găsește nimic. Iese, pe scări. Afară căzuse un ger cumplit. Umiditatea de pe trepte se transformase într-un polei nemilos. Dulcele alunecă. Și se rostogolește, și se tot rostogolește, cu viteză de la fracțiune de secundă la fracțiunea de secundă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
granturi. Merge la rugăciunea de la micul dejun cu membri ai Congresului. Este un savant care crede în Dumnezeu. E foarte iubit pe Colină. Nu a fost acuzat niciodată de conduită neprofesională. N-ar fi acuzat nici dacă l-am prinde buzunărind un asistent de laborator. — Așa că o lăsăm baltă? — Lumea-n care trăim nu e perfectă, spuse Charlie. Iar noi avem multe de făcut. Treci peste. Capitolul 11 Barry Sindler era plictisit. Femeia din fața lui trăncănea fără întrerupere. Era un tipar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
se evapore conținutul buzunarelor și poșetelor publicului. Portofelele, banii, cărțile de credit, actele de identitate, PDA-urile, mobilele, pagerele și cheile, toate dispărute. Toți se simt mai ușori. Se foiesc pe scaune, fără să-și dea seama că au fost buzunăriți. Voci din mulțime: „Dar valoarea artei este atît de evidentă?“, „ Dar cum rămîne cu poezia?“, „Despre banii cui vorbești? Sper că nu despre ai mei!“ I-a prins: confuzia domnește, neliniștea este reală. — Ajung și acolo. Singurul lucru mai inutil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
foaia, am mers la gară și am mers spre Timișoara. Buzunărit, luat calculator Sharp. Prins. Nici în tren nu m-am liniștit, am luat trenul și am intrat într-un compartiment, era un om singur, era citit, am intrat să buzunăresc. I-am luat o pereche de mănuși de piele și un calculator Sharp. Uite, nu știu cum au aflat că am fost eu, că eu m-am întors la tovarășul meu, la compartiment, și după cinci minute m-am trezit cu tefeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ați râs... HAMALUL: Nu, domnule... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ați hohotit, ați hohotit ca niște porci, v-am auzit prin somn... V-ați apropiat de câteva ori de mine, în timpul somnului, v-am simțit... M-ați căutat prin buzunare, m-ați buzunărit... Știu tot... Mi-ați ridicat pleoapele, în timp ce dormeam și v-ați uitat în ochiul meu... Da, da, cu mâna ta murdară, mi-ai ridicat pleoapa și te-ai uitat sub ea... Ce-ai văzut acolo, nemernicele, de ce ai făcut asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și ne-a luat căișorii!... tu-i dumnezeul mamii lor!" I-a potolit el, starostele, nu le mai trebuie, și doar asta nu voiam, să fie cu vărsare de sânge, dar ce să le faci? A trebuit să le dăm buzunări la burți. Mi-a dilit unul o labă peste muie de nu mai vedeam. -Lam împuns nițel, da tu veniși de mult? - Să fie un ceas, două. - Te-a ginit careva? - Nici dracu nu era pe drum. Bătrânul înconjură caii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scăldîndu-și oasele de lemn mucegăit în apa albită de spume a râului, și sasul, gras și cu fața cât o lună plină și roșie, sub o pălărie largă ca o streșină se primbla cu șorț alb dinainte și cu mînile-n buzunări prin mulțimea de oameni ce veneau cu sacii la mîcinat, aducând totodată fiecare din ei câte - o comoară de istorii, de povești, de noutăți, astfel încît podul moarei era mai mult o piață de târg decât streșina unei case. Adeseori
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și ia-o mai ușor cu gânditul. Eliberat astfel de o povară, Iadeș se așeză, ghemuindu-și genunchii la piept. — Oare în ce zi suntem astăzi ? întrebă, dovedind că doar ședea. Calu, din ce în ce mai prietenos, mai ales după ce pusese să-i buzunărească, râse, dezvelindu-și dinții. — Să mor io, Marchiză, dacă am auzit vreodată o întrebare mai tâmpită ca asta ! Ce importanță are dacă e joi sau duminică ? Pentru noi săptămâna are șapte mii de zile și în fiecare zi e duminică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
găzduiți la Liceul „Gheorghe Chițu", am plecat acolo. A fost o adevărată aventură. Trenurile supraaglomerate, cu călători pe scări, pe tampoane și pe acoperișuri, circulau haotic. Mi am găsit cu greu un loc pe acoperișul unui vagon, unde am fost buzunărit și jefuit de puținul bagaj pe care îl aveam, ajungând la destinație după vreo două zile. După multe căutări am găsit, liceul „Gheorghe Chițu", unde normaliștii de la Șendriceni erau cazați într-o mansardă și făceau cursuri după-amiază la Liceul Clasic
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]