55 matches
-
cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Antonești, raionul Cantemir. (921/2008) 67. Macari Ana, fiica lui Mihail și Alexandra (fiica lui Cațer Ion, născut la 7.01.1935 în localitatea Telenești), născută la data de 25 octombrie 1986 în localitatea Cîșla, raionul Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cîșla, raionul Telenești. (587/2006) 68. Maier Artur, fiul lui Vasile și Tamara (născută la 14.12.1938 în localitatea Chișinău), născut la data de 11 iunie 1976 în
ORDIN nr. 2.862/C din 7 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
Macari Ana, fiica lui Mihail și Alexandra (fiica lui Cațer Ion, născut la 7.01.1935 în localitatea Telenești), născută la data de 25 octombrie 1986 în localitatea Cîșla, raionul Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cîșla, raionul Telenești. (587/2006) 68. Maier Artur, fiul lui Vasile și Tamara (născută la 14.12.1938 în localitatea Chișinău), născut la data de 11 iunie 1976 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
ORDIN nr. 2.862/C din 7 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, str. Precup nr. 68, județul Chișinău. (3.344 bis/2003) 35. Guzun Vitalie, fiul lui Pavel și Tamara (fiica lui Macari Tudor, născut la 22.03.1910 în localitatea Cîșla, județul Bălți), născut la data de 12 iunie 1973 în localitatea Mîndrești, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grătiești, Str. Academică nr. 4, ap. 52, județul Chișinău. (573/2003) Copii minori: Guzun Daniela, născută la
ORDIN nr. 2.197/C din 6 august 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215901_a_217230]
-
Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 7, bl. 4, ap. 29. (8.832/2003) 120. Munteanu Nicolae, fiul lui Gheorghe și Maria, născut la data de 6 aprilie 1966 în localitatea Cîșla, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Telenești, satul Cîșla. (188/2004) Copii minori: Munteanu Lucreția, născută la data de 22.10.1994, și Munteanu Nicoleta, născută la data de 15.06.2001. 121. Nagrudnîi Zinaida, fiica lui
ORDIN nr. 2.856/C din 21 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216455_a_217784]
-
P. Zadnipru nr. 7, bl. 4, ap. 29. (8.832/2003) 120. Munteanu Nicolae, fiul lui Gheorghe și Maria, născut la data de 6 aprilie 1966 în localitatea Cîșla, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Telenești, satul Cîșla. (188/2004) Copii minori: Munteanu Lucreția, născută la data de 22.10.1994, și Munteanu Nicoleta, născută la data de 15.06.2001. 121. Nagrudnîi Zinaida, fiica lui Bodean Sergiu și Eugenia, născută la data de 24 august 1960 în
ORDIN nr. 2.856/C din 21 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216455_a_217784]
-
73. Macari Ion, fiul lui Constantin (fiul lui Ivan, născut la 6.09.1929 în localitatea Bălți) și Efrosinia, născut la data de 7 octombrie 1984 în localitatea Rădoiaia, județul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cîșla, raionul Telenești. (3.582/2005) 74. Magari Mihai, fiul lui Dumitru (fiul lui Elena, născută la 3.06.1922 în localitatea Chișinău) și Efimia, născut la data de 21 decembrie 1977 în localitatea Recea, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu
ORDIN nr. 741/C din 2 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209141_a_210470]
-
690/2006) 80. Spița Sergiu, fiul lui Ion (fiul lui Filip, născut la 6.07.1921 în localitatea Leușeni) și Anastasia, născut la data de 24 iunie 1981 în localitatea Mîndrești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cîșla, raionul Telenești. (3.226/2008) 81. Suceanu Sergiu, fiul lui Petru (fiul lui Mihail, născut la 6.05.1926 în localitatea Cîșlița-Prut) și Larisa, născut la data de 22 octombrie 1984 în localitatea Slobozia Mare, raionul Vulcănești, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 1.134/C din 7 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210163_a_211492]
-
aprilie 1988 în localitatea Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, Str. Haiducilor nr. 23, ap. 2. (14.022/2003) 38. Bragaru Liubovi, fiica lui Forostenco Timofei și Maria (născută la 15.05.1922 în localitatea Cîșla), născută la data de 9 decembrie 1957 în localitatea Cîșla, raionul Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, Str. Haiducilor nr. 23, ap. 2. (14.022/2003) 39. Bublițchi Alexandru, fiul lui Victor (fiul
ORDIN nr. 1.979/C din 16 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213776_a_215105]
-
actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, Str. Haiducilor nr. 23, ap. 2. (14.022/2003) 38. Bragaru Liubovi, fiica lui Forostenco Timofei și Maria (născută la 15.05.1922 în localitatea Cîșla), născută la data de 9 decembrie 1957 în localitatea Cîșla, raionul Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, Str. Haiducilor nr. 23, ap. 2. (14.022/2003) 39. Bublițchi Alexandru, fiul lui Victor (fiul lui Nicolae, născut în anul 1906 în localitatea Țaul, și
ORDIN nr. 1.979/C din 16 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213776_a_215105]
-
cel Mare nr. 18, raionul Călărași. (177/2008) 18. Stici Galina, fiica lui Nicolae și Tamara (fiica lui Maxim și Maria), născută la data de 5 octombrie 1984 în localitatea Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cîșla, raionul Telenești. (5.903/2004) 19. Talpă Ruslan, fiul lui Gheorghe și Galina (fiica lui Rohac Petru, născut la 11.08.1921 în localitatea Pelinia, raionul Rîșcani, și Olga), născută la data de 3 martie 1981 în localitatea Pelinia, raionul
ORDIN nr. 2.037/C din 29 iulie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201768_a_203097]
-
Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Dante nr. 9. (3.640/2006). Copii minori: Ponomarenco Irina, născută la 2.02.1999. 196. Popa Alexandra, fiica lui Munteanu Gheorghe (născut la 20.06.1939 în localitatea Cîșla, raionul Bălți) și Maria, născută la data de 25 mai 1964 în localitatea Ghiliceni, județul Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălășești, raionul Sîngerei. (1.238/2004) 197. Popescu Liuba, fiica lui Tudor și Evghenia (fiica
ORDIN nr. 1.635/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212607_a_213936]
-
în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Cioricești nr. 9. (1.144/2003) 98. Guzun Tudor, fiul lui Pavel și Tamara (fiica lui Macari Tudor, născut la 22.03.1910 în localitatea Cîșla, și Efimia), născut la data de 19 iulie 1980 în localitatea Mîndrești, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cîșla, raionul Telenești. (576/2003) 99. Haideu Inga, fiica lui Șutu Vitalie (fiul lui Șutu Tihon, născut
ORDIN nr. 2.451/C din 22 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
fiul lui Pavel și Tamara (fiica lui Macari Tudor, născut la 22.03.1910 în localitatea Cîșla, și Efimia), născut la data de 19 iulie 1980 în localitatea Mîndrești, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cîșla, raionul Telenești. (576/2003) 99. Haideu Inga, fiica lui Șutu Vitalie (fiul lui Șutu Tihon, născut la 2.04.1919 în localitatea Rezina) și Șutu Raisa, născută la data de 25 octombrie 1981 în localitatea Durlești, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean
ORDIN nr. 2.451/C din 22 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203211_a_204540]
-
o lățime de 50 m de la mal, în zona delimitată de 1 km de o parte și de alta a gurii de vărsare a gârlei 27. Lacurile Nuntași și Istria, pe o lățime de 50 m de la mal 28. Lacurile Câșla, Somova, Parcheș, Telincea și gârla Somova-Parcheș 29. Canalul Enisala, pe ambele maluri 30. Canalele Pardinel, Iacubova, Batac, Gotca, Ceamurlia și Ocolitor Pardina 31. Canalele Pardina și Iacub, din amenajarea agricolă Pardina, pe ambele maluri ---------
ORDIN nr. 159 din 24 iunie 2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/Sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/Sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/Sportiv în ariile naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233821_a_235150]
-
o lățime de 50 m de la mal, în zona delimitată de 1 km de o parte și de alta a gurii de vărsare a gârlei 27. Lacurile Nuntași și Istria, pe o lățime de 50 m de la mal 28. Lacurile Câșla, Somova, Parcheș, Telincea și gârla Somova-Parcheș 29. Canalul Enisala, pe ambele maluri 30. Canalele Pardinel, Iacubova, Batac, Gotca, Ceamurlia și Ocolitor Pardina 31. Canalele Pardina și Iacub, din amenajarea agricolă Pardina, pe ambele maluri ---------
ORDIN nr. 1.266 din 18 aprilie 2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/Sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/Sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/Sportiv în ariile naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233831_a_235160]
-
la granița cu Imperiul otoman a făcut ca zona actualei comune Bordei Verde să devină de multe ori scena disputelor și luptelor dintre țăranii de pe moșiile vecine, fugiți „la turci” pentru a scăpa de asuprirea stăpânilor și bostangii nazârului din Câșla Vizirului, plecați la pradă în Țară Românească, fapt care a făcut ca nici așezare omenească stabilă să se poată înființa aici timp de aproape 280 de ani. Formele de locuire și viață socială din Bărăganul Brăilei, constau în locuiri temporare
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
11 martie 1631 într-o carte de întăritură lui Gheorghe Moțoc și rudelor sale pentru satele Mîndîc, Șura și Volosca. În 1772-73 moșia satului era stăpînită de Bașotă și avea 23 case, 19 moldoveni, 2 fețe bisericești, iar la 1817, Cîșla Șurile avea 34 gospodării, 68 bărbați care aparțineau Mănăstirii „Sf.Spiridon” de la Iași. În 1882 a foat construită din piatră biserica Adormirea Maicii Domnului. În 1894 zemstva soroceană alocă 3500 ruble pentru construcția școlii la Șuri, lucrările de construcție începînd
Șuri, Drochia () [Corola-website/Science/305162_a_306491]
-
trecere a frontierei Podvirivca - Lipcani, doar pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în raioanele administrative de frontieră. Localitatea Chișla-Zamjieva a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla Jamjiului. Satul este amintit pentru prima dată la data de 17 iunie 1429. Denumirea localității își are originea în ocuparea acestui teritoriu moldovenesc de către armata otomană, de la trei frați turci Nedjim, Zamji și Salah, care au dat denumirile a trei
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
Zamji și Salah, care au dat denumirile a trei sate. Pe teritoriul satului a staționat o garnizoană otomană, care a folosit locuitorii din satele învecinate ca mână de lucru. Detașamentul turcesc dădea ordine localnicilor prin anumiți zapcii. Cuvântul chișla (românizat câșlă) înseamnă tabără în limba turcă, adică podvirya în limba ucraineană. Denumirea satului s-ar traduce în limba română prin Tabăra zapciului. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Chișla-Zamjieva (denumirea rusificată a satului Câșla Jamjiului) făcea parte din Ocolul Mijlocului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Chișla-Zamjieva a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, începând din anul 1812 autoritățile țariste au alungat din Bugeac Tătarii musulmani (care denumeau această cîșlă „Șekerlî-Kitay”, adică „Chitaiul Dulce” prin deosebire de rîul vecin : „Chitaiul Sărat”) spre Dobrogea, apoi au sprijinit stabilirea în locul lor a familiilor de imigranți bulgari dobrogeni, care erau ortodocși, aceștia primind terenurile tătarilor. Satul Șichirlichitaii-Noi a fost întemeiat în anul 1811
Șichirlichitai-Noi, Ismail () [Corola-website/Science/318356_a_319685]
-
metri, în partea de vest a raionului Chelmenți, pe malul râului Nistru. De această comună depinde administrativ satul Crocva. Localitatea Chișla-Nedjimeni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla lui Nedjim. Denumirea localității își are originea în ocuparea acestui teritoriu moldovenesc de către armata otomană. Câșla (care în limba rusă ar fi chișla) este un termen care se traduce prin tabără militară, denumirea satului traducându-se astfel ca Tabăra lui
Chișla-Nedjimeni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315909_a_317238]
-
administrativ satul Crocva. Localitatea Chișla-Nedjimeni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla lui Nedjim. Denumirea localității își are originea în ocuparea acestui teritoriu moldovenesc de către armata otomană. Câșla (care în limba rusă ar fi chișla) este un termen care se traduce prin tabără militară, denumirea satului traducându-se astfel ca Tabăra lui Nedjim. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus
Chișla-Nedjimeni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315909_a_317238]
-
ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Chișla-Nedjimeni (denumirea rusificată a satului Câșla lui Nedjim) făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Chișla-Nedjimeni a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era
Chișla-Nedjimeni, Chelmenți () [Corola-website/Science/315909_a_317238]
-
altitudine de 168 metri, în partea de est a raionului Nouă Sulița, în apropiere de frontieră cu Republică Moldova. Localitatea Chișla-Salieva a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla lui Săli. Denumirea localității își are originea în ocuparea acestui teritoriu moldovenesc de către armata otomană. Câșla (care în limba rusă ar fi chișla) este un termen care se traduce prin tabăra militară, denumirea satului traducându-se astfel că Tabăra lui
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]