113 matches
-
și nu în ultimul rând, proaspătul Consiliu Local rezultat din ultimele alegeri. Monumentul se găsește amplasat la mijlocul scuarului dinspre Primăria câmpulungeană, și Colegiul Național „Dragoș Vodă”, pe strada ce poartă numele Ion Hălăuceanu. Festivitățile de dezvelire a acestui obiectiv cultural câmpulungean s-au desfășurat în cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei naționale a României, din 1 Decembrie 2012.” Acesta este textul care a însoțit cele trei fotografii reprezentând monumentul în cauză, pe autorul acestuia - sculptorul Ion Maftei, pe soții Vasile și Otilia
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
desfășurat în cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei naționale a României, din 1 Decembrie 2012.” Acesta este textul care a însoțit cele trei fotografii reprezentând monumentul în cauză, pe autorul acestuia - sculptorul Ion Maftei, pe soții Vasile și Otilia Sfarghiu, scriitori câmpulungeni cărora le-am dedicat mai multe pagini în volumul „Dor de Bucovina”, lansat anul trecut în Biblioteca Orașului Avrig și în Casa de Cultură a Sindicatelor din Câmpulung Moldovenesc, la inițiativa și cu sprijinul direct al Asociației UNIVERSUL PRIETENIEI. În
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
analitico-sintetică”, ,,Repere pe drumul gândirii în compozițiile școlare”, ,,Rucăr - orizontul local și apropiat”, ,,Atributul”, ,,Chestiuni metodice și metodologice”, ,,Metodică și metodologie didactică”, ,,Îndrumător metodic. Are pe masa de lucru “Metodică și metodologie didactică”, cele dintâi fiind deja apărute la Editura câmpulungeană LARISA. (din Monografia Școlii generale "Nae a. Ghica" Rucăr-Argeș de Gheorghe Pârnuță și Gh. Nicolae Podișor, ed.II revăzută și adăugită în curs de definitivare) Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XXXVI) / George Nicolae Podișor : Confluențe
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/359537_a_360866]
-
să vâneze în pădurile domnești, fără restricții de vreun fel. În același timp, aveau libertatea să-și pască turmele de oi pe moșiile mănăstirești și boierești, fără plată. Aceste privilegii au fost extinse, în baza obiceiului pământului, astfel că locuitorii câmpulungeni erau scutiți de taxele vamale pentru comerț și de taxele de mortasipie, atunci când vindeau și cumpărau vite, ca și de contribuția în cai de poștă. Atât nașterea, cât și evoluția ori dezvoltarea în timp a așezării, au fost favorizate de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
de construcții. O parte din aceste produse erau trimise spre Liov, spre centrele tătărești și spre porturile Mării Negre, peste munți, pe la Mestecăniș, peste pasul Suhardului spre Bistrița și Rodna sau spre Maramureș, pe la Prislop. Se înțelege de la sine că țăranii câmpulungeni nu au fost niciodată iobagi. Ei s-au bucurat secole întregi de libertate. Erau mândri și purtau fruntea sus, conștienți de libertatea și de valoarea lor. Au fost țărani liberi, așa cum s-au declarat susținut în fața autorităților austriece de mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
de la începuturi să trăiască în libertate, stăpâni pe pământul, gospodăriile și roadele muncii lor. Așa cum am mai subliniat, constituirea județului Câmpulung, în limitele fostului Ocol, a impulsionat și a canalizat toate eforturile înspre o nouă afirmare a unității etno-culturale, iar câmpulungenii s-au dovedit dornici și uniți în a-și cunoaște rădăcinile și în a participa activ la făurirea istoriei. Oamenii acestor locuri au fost dintotdeauna animați de idealurile dreptății și unității, iar dorința lor de a trăi liberi și a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
1947-1989 sunt numeroase și importante pentru locuitorii urbei și ai comunelor subordonate. Nu voi reuși să le înfățișez pe toate ție, dragă cititorule, dar încerc să înscriu suficiente în lista ce urmează, fără a uita să mulțumesc unor oameni deosebiți, câmpulungeni iubitori ai istoriei reale și ai actului de cultură, care au înțeles să mă sprijine în demersul meu, între care domnul economist Ioan Grămadă, despre care voi vorbi mai mult într-un capitol special, ocupă primul loc. Fără a specifica
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
face vreodată. Ca atare, pentru cei interesați, recomand cu toată căldura, prețuirea și respectul ce-l port autorilor, cel puțin aceste titluri pe care, printre altele, spre marea mea satisfacție, le folosesc acum drept izvoare bibliografice: - Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni - Ioan Grămadă, Ed. Axa, Botoșani, 2010; - Secante prin cercuri concentrice - George Bodea, Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2008; - Teatrul, muzica și cinematografia în Câmpulung Moldovenesc - Vasile și Otilia Sfarghiu, Ed. Axa, Botoșani, 2011. În cele ce urmează, mai mult ori mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Neagu, Geo Bogza, Mihai Beniuc, Mircea Micu. Această bibliotecă ar impresiona pe oricine, dar nu și pe cei care știu că proprietarul ei a fost cucerit încă din pruncie de slova scrisă. Bunăoară, soții Sfarghiu subliniază, în „120 de autori câmpulungeni”: „foaia tipărită și tabla de șah îi sunt ca un adevărat paradis de raționalitate”. Deși colaborează de aproape 40 de ani, fără întrerupere, la Almanahul „Vânătorul și pescarul român” (fost „Vânătorul și pescarul sportiv” până în anul 1990) - fără să fie
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
haz” - Ed. Mușatinii, Suceava, 2006, carte ce s-a bucurat de o frumoasă apreciere din partea recenzenților și a publicului cititor. Pe lângă acestea, autorul are meritul de a fi scos de sub colbul uitării o parte din manuscrisele regretatului profesor și istoric câmpulungean Ionel Dârdală, îngrijindu-se de publicarea lor în volumul „Istoria Câmpulungului Moldovenesc, din cele mai vechi timpuri până la Marea Unire”. - Editura Fundației Culturale „Alexandru Bogza”, Câmpulung Moldovenesc, 2006. Mihail Burduja este o prezență activă la multe activități culturale, sportive și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
văzut și l-am ascultat în rol de moderator al evenimentului din 17 februarie 2012, desfășurat în sala Casei de Cultură din Câmpulung Moldovenesc. Era dublă lansare de carte: „Teatrul, muzica și cinematografia în Câmpulung Moldovenesc” și „120 de autori câmpulungeni”, autori Vasile și Otilia Sfarghiu. L-am ascultat cu deosebită plăcere, mai ales că, în această împrejurare, l-a invitat pe viceprimarul municipiului, ing. Mihăiță Negură, să-și expună opinia raportată la o anumită propunere, susținută de toți vorbitorii. Ei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Mai întâi, domnia sa ne-a prezentat două citate aparținând istoricului și savantului de renume mondial Nicolae Iorga și poetului național Mihai Eminescu: „... Câmpulungul este cea mai frumoasă vatră locuită de poporul român” (Nicolae Iorga, 1919, la prima întâlnire cu cetățenii câmpulungeni) și „Bucovina este partea cea mai veche și mai frumoasă a țării noastre. Raiul Moldovei!” (Mihai Eminescu). Imediat după acest moment, a apreciat călduros relația de prietenie și colaborare cu deținătoarea pensiunii „Dor de Bucovina” și apoi a vorbit despre
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
executați în 1959 numai din zona Nucsoara, inclusiv 3 preoți. Alți patru oameni executați din zona Câmpulungului și din Dâmbovița: studentul Traian Marinescu Geagu de la Izvoarele, executat demonstrativ în 1950, fără proces. 2 militari activi de la una din marile unități câmpulungene, în 1952. Iar ultimul, inițiatorul și conducătorul lor pentru scurt timp, capturat în 1960 și executat în 1962. Cu doar doi ani înaintea golirii închisorilor ce împânziseră România, devenită lagăr de concentrare. Evenimentul, organizat de AFDPR Muscel (preot Dinițoiu) cu
Inaugurare monument Haiducii Muscelului by http://uzp.org.ro/inaugurare-monument-haiducii-muscelului/ [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
Chița, autor care a făcut enorm pentru fostul județ Muscel, leagă această organizație strict de viața și faptele fraților TOMA și PETRE ARNĂUȚOIU din Nucșoara. Adevărurile parțiale nu reușesc decât să contribuie la menținerea confuziei, a neștiinței. În realitate, locotenent-colonelul câmpulungean GHEORGHE ARSENESCU este cel care, în februarie 1948, a înființat prima organizație în perimetrul Muntele Roșu- Dragoslavele Stoenești (paralizată de Securitate începând cu luna martie 1949, momentul arestării a doi partizani, Traian Marinescu-Geagu și Alexandru Alexandrescu, de la care, prin tortură
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” by http://uzp.org.ro/recompense-morale-tardive-pentru-dusmanii-poporului-nicolae-steinhardt-gheorghe-cotenescu-justin-parvu-dar-si-pentru-lt-col-gheorghe-arsenescu-si-haiducii-muscelului/ [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
zona Nucșoara și să se ascundă în împrejurimile Câmpulungului. Doar întâmplarea face ca ARSENESCU să fie arestat în 1960, fiind trădat de ruda ultimei sale gazde, fost lucrător al Siguranței. Întrebat, la lansare, de ce nu l-a menționat și pe câmpulungeanul GHEORGHE ARSENESCU în cadrul rubricii alocate străzii “HAIDUCII MUSCELULUI”, dl. Chița mi-a răspuns că n-a știut. În condițiile în care rezistența a început și s-a sfârșit, în Munții Muscelului, cu ARSENESCU. Aproape doi ani de trai în munți
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” by http://uzp.org.ro/recompense-morale-tardive-pentru-dusmanii-poporului-nicolae-steinhardt-gheorghe-cotenescu-justin-parvu-dar-si-pentru-lt-col-gheorghe-arsenescu-si-haiducii-muscelului/ [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
într-un veritabil simpozion, întrucât invitaților- combatanți li s-au alăturat, odată cu numeroșii vămeni în frunte cu primarul Nicolae Baltag, alte prezențe din domeniul vieții culturale bucovinene, precum graficianul satiric Doru Ghiocel Olaș (ilustratorul volumului lui Sorin Cotlarciuc) și scriitorul câmpulungean Mihai Burduja. „La Vama s-au adunat așii umorului într-un careu” În aceste context în care, așa cum a remarcat epigramistul ieșean Eugen Deutsch (redactorul șef al revistei „BookLook”, publicație trimestrială a grupului de umor Academia Liberă „Păstorel”), „la Vama
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/_fata_nevazuta_a_lumii_la_vama.html [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
tradiție, legat de sobrietatea vieții agricole, pastorale și forestiere desfășurată în secolele trecute, de tăcuta austeritate a oamenilor din regiunile montane și deluroase ale Țării de Sus, a persistat multă vreme. Portul popular era confecționat la origini chiar de țăranii câmpulungeni, din ceea ce oferea gospodăria. Aplicarea unei singure culori pe fondul alb al cămășilor și poalelor a fost frecventă până acum două secole. Alăturarea altei culori s-a făcut treptat, ceea ce a adăugat nuanțări delicate, discrete. În costumul popular bucovinean de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
motive reliefate în decorul geometric realizat alb pe alb, iar pe timpul iernii foloseau broboadele mari, care completau cojocul ori sumanul. În acest fel, întregul costum, avea o notă de distincție aparte. Foarte importantă pentru costumul autentic bucovinean feminin, deci și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă și ițari, bundiță și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Sumanul se încheie cu fire de lână răsucite bine ori împletite, având și rolul de ornament al acestuia. Ne-am convins „pe viu” că portul popular autentic nu a dispărut de pe aceste meleaguri, ci a devenit o emblemă a lor. Câmpulungenii îl poartă pretutindeni, cu mândrie, în zilele de sărbătoare, așa cum am observat chiar și în acele zile ale Festivalului bucovinean. CAPITOLUL IV ACTIVITĂȚI DIN PROGRAMUL TABEREI După ce am parcurs mai puțin de două sute de metri, am intrat în zona cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
În partea superioară se află capul scutului, dințat, de argint, încărcat cu trei securi roșii. Semnificația elementelor însumate: Elementul principal al stemei îl constituie bradul, preluat din vechea stemă a localității. Capul dințat al scutului simbolizează vechea frontieră pe care câmpulungenii au apărat-o de-a lungul timpului. Cele trei securi simbolizează îndeletnicirea locuitorilor așezării - paza hotarului. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu. ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159489_a_160818]
-
a fost unul dintre cei doi vornici ai Câmpulungului. Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
Constantin Logofătul, Ianache Preotul. Marile evenimente ale istoriei moderne s-au facut simțite și la Câmpulung, astfel că, izbucnirea revoluției de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, și măsurile luate de către acesta în favoarea maselor populare s-au bucurat și de adeziunea câmpulungenilor. Arestat de către eteriști la Golești, Tudor Vladimirescu este dus la Târgoviște prin Câmpulung, unde în noaptea de 22-23 mai 1821 este găzduit în casa boierului Constantin Chiliașu, bunicul istoricului Constantin D. Aricescu. În acest timp, orașul este ocupat de cei
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
casa boierului Constantin Chiliașu, bunicul istoricului Constantin D. Aricescu. În acest timp, orașul este ocupat de cei doi frați ai lui Alexandru Ipsilanti, Nicolae și Iorgu, cu un detașament de ostași. Și ideile revoluției de la 1848 au pătruns în rândul câmpulungenilor. Aici au activat în perioada de pregătire a revoluției de la 1848, câteva figuri remarcabile ale culturii naționale: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La turnul-clopotniță al mănăstirii Negru-Vodă se află o placă cu textul jurământului revoluționarilor câmpulungeni de la 1848. La
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
pătruns în rândul câmpulungenilor. Aici au activat în perioada de pregătire a revoluției de la 1848, câteva figuri remarcabile ale culturii naționale: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La turnul-clopotniță al mănăstirii Negru-Vodă se află o placă cu textul jurământului revoluționarilor câmpulungeni de la 1848. La Câmpulung și în împrejurimi, ostașii români au dus, în 1916, în primul război mondial, lupte grele împotriva trupelor germane. Mausoleul de la Mateiaș a rămas să amintească vitejia ostașilor căzuți în luptele din zona Rucăr, Dragoslavele, Valea Mare-Pravăț
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
României nu au lipsit din evoluția orașului Câmpulung și a împrejurimilor sale. Urmărind istoria acestui oraș constatăm că nu există aproape nici un moment important din istoria neamului nostru, angajare social-politică, acte culturale de anvergură națională, mișcări de idei, la care câmpulungenii să nu-și fi adus partea lor de contribuție. Municipiul este format din 8 cartiere: Muzeul orășenesc A cunoaște un oraș sau o anume zonă dincolo de stabilirea unui contact intim cu muzeele acestora, nuclee de concentrare, conservare și popularizare a
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]