113 matches
-
3. Mănăstirea Moldovița ............................................80 §3.4. Marelbo - fabrica de încălțăminte .......................... 84 §3.5. Artă populară în comuna Marginea ........................88 §3.6. Cacica, în drumurile smereniei ..............................92 §3.7. Mănăstirea Putna ................................................101 §3.8. Mănăstirea Voroneț ..............................................118 §4. Meșteșuguri, meșteșugari, scriitori câmpulungeni ... 134 §4.1. Întâlnire cu scriitori câmpulungeni ........................ 138 §4.2. Tehnica împestrițării ouălor ...................................157 §4.3. Meșteșugul prelucrării lemnului ............................ 161 CAPITOLUL V. Lansare de carte la Câmpulung moldovenesc .......167 CAPITOLUL VI. La păstrăvărie, cu multă poezie ............. 192 CAPITOLUL VII. O
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
fabrica de încălțăminte .......................... 84 §3.5. Artă populară în comuna Marginea ........................88 §3.6. Cacica, în drumurile smereniei ..............................92 §3.7. Mănăstirea Putna ................................................101 §3.8. Mănăstirea Voroneț ..............................................118 §4. Meșteșuguri, meșteșugari, scriitori câmpulungeni ... 134 §4.1. Întâlnire cu scriitori câmpulungeni ........................ 138 §4.2. Tehnica împestrițării ouălor ...................................157 §4.3. Meșteșugul prelucrării lemnului ............................ 161 CAPITOLUL V. Lansare de carte la Câmpulung moldovenesc .......167 CAPITOLUL VI. La păstrăvărie, cu multă poezie ............. 192 CAPITOLUL VII. O zi la muzeul de etnografie „Ioan Grămadă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
în acest sens, o spune el foarte lămurit in hrisovul citat aici, când în partea de sfârșit a hrisovului precizează că "acestea au fost scrise și iscălite de domnia mea". Observăm că voievodul Nicolae Alexandru Basarab, care își zicea și Câmpulungeanul organizase la Câmpulung o școală domnească de curte spre a da învățături de carte fiilor săi. În acest scop a adus la Câmpulung ca dascăl pe starețul Hariton de la Sf. Munte, căruia Vladislav Voievod îi zice:"părintele nostru sufletesc și
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
într-un veritabil simpozion, întrucât invitaților- combatanți li s-au alăturat, odată cu numeroșii vămeni în frunte cu primarul Nicolae Baltag, alte prezențe din domeniul vieții culturale bucovinene, precum graficianul satiric Doru Ghiocel Olaș (ilustratorul volumului lui Sorin Cotlarciuc) și scriitorul câmpulungean Mihai Burduja. „La Vama s-au adunat așii umorului într-un careu” În aceste context în care, așa cum a remarcat epigramistul ieșean Eugen Deutsch (redactorul șef al revistei „BookLook”, publicație trimestrială a grupului de umor Academia Liberă „Păstorel”), „la Vama
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
să vâneze în pădurile domnești, fără restricții de vreun fel. În același timp, aveau libertatea să-și pască turmele de oi pe moșiile mănăstirești și boierești, fără plată. Aceste privilegii au fost extinse, în baza obiceiului pământului, astfel că locuitorii câmpulungeni erau scutiți de taxele vamale pentru comerț și de taxele de mortasipie, atunci când vindeau și cumpărau vite, ca și de contribuția în cai de poștă. Atât nașterea, cât și evoluția ori dezvoltarea în timp a așezării, au fost favorizate de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
de construcții. O parte din aceste produse erau trimise spre Liov, spre centrele tătărești și spre porturile Mării Negre, peste munți, pe la Mestecăniș, peste pasul Suhardului spre Bistrița și Rodna sau spre Maramureș, pe la Prislop. Se înțelege de la sine că țăranii câmpulungeni nu au fost niciodată iobagi. Ei s-au bucurat secole întregi de libertate. Erau mândri și purtau fruntea sus, conștienți de libertatea și de valoarea lor. Au fost țărani liberi, așa cum s-au declarat susținut în fața autorităților austriece de mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
de la începuturi să trăiască în libertate, stăpâni pe pământul, gospodăriile și roadele muncii lor. Așa cum am mai subliniat, constituirea județului Câmpulung, în limitele fostului Ocol, a impulsionat și a canalizat toate eforturile înspre o nouă afirmare a unității etno-culturale, iar câmpulungenii s-au dovedit dornici și uniți în a-și cunoaște rădăcinile și în a participa activ la făurirea istoriei. Oamenii acestor locuri au fost dintotdeauna animați de idealurile dreptății și unității, iar dorința lor de a trăi liberi și a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
1947-1989 sunt numeroase și importante pentru locuitorii urbei și ai comunelor subordonate. Nu voi reuși să le înfățișez pe toate ție, dragă cititorule, dar încerc să înscriu suficiente în lista ce urmează, fără a uita să mulțumesc unor oameni deosebiți, câmpulungeni iubitori ai istoriei reale și ai actului de cultură, care au înțeles să mă sprijine în demersul meu, între care domnul economist Ioan Grămadă, despre care voi vorbi mai mult într-un capitol special, ocupă primul loc. Fără a specifica
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
face vreodată. Ca atare, pentru cei interesați, recomand cu toată căldura, prețuirea și respectul ce-l port autorilor, cel puțin aceste titluri pe care, printre altele, spre marea mea satisfacție, le folosesc acum drept izvoare bibliografice: - Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni - Ioan Grămadă, Ed. Axa, Botoșani, 2010; - Secante prin cercuri concentrice - George Bodea, Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2008; - Teatrul, muzica și cinematografia în Câmpulung Moldovenesc - Vasile și Otilia Sfarghiu, Ed. Axa, Botoșani, 2011. În cele ce urmează, mai mult ori mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
analitico-sintetică”, ,,Repere pe drumul gândirii în compozițiile școlare”, ,,Rucăr - orizontul local și apropiat”, ,,Atributul”, ,,Chestiuni metodice și metodologice”, ,,Metodică și metodologie didactică”, ,,Îndrumător metodic. Are pe masa de lucru “Metodică și metodologie didactică”, cele dintâi fiind deja apărute la Editura câmpulungeană LARISA. (din Monografia Școlii generale "Nae a. Ghica" Rucăr-Argeș de Gheorghe Pârnuță și Gh. Nicolae Podișor, ed.II revăzută și adăugită în curs de definitivare) Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XXXVI) / George Nicolae Podișor : Confluențe
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359537_a_360866]
-
Hălăuceanu, eroul legendar care ar fi răpus un balaur ce hălăduia pe aceste locuri. Lucrarea de înviețuire în piatră s-a realizat la inițiativa și pe cheltuiala soților ing. Vasile și prof. Otilia Sfarghiu. Statuia a fost realizată de sculptorul câmpulungean Ion Maftei. Acesta este cunoscut prin execuția unor astfel de lucrări pe spațiul public, în țări ca: Franța, Italia, Israel, Finlanda Danemarca, Spania și Argentina. Opera artistică a fost cioplită în gresie de Vama, adusă de la 20 de Kilometri. În
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
de 5 metri. La această inițiativă s-a înhămat cu multă dăruire și edilul șef al municipiului, primarul Mihăiță Negură, și nu în ultimul rând, proaspătul Consiliu Local rezultat din ultimele alegeri. Monumentul se găsește amplasat la mijlocul scuarului dinspre Primăria câmpulungeană, și Colegiul Național „Dragoș Vodă”, pe strada ce poartă numele Ion Hălăuceanu. Festivitățile de dezvelire a acestui obiectiv cultural câmpulungean s-au desfășurat în cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei naționale a României, din 1 Decembrie 2012.” Acesta este textul care
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
și nu în ultimul rând, proaspătul Consiliu Local rezultat din ultimele alegeri. Monumentul se găsește amplasat la mijlocul scuarului dinspre Primăria câmpulungeană, și Colegiul Național „Dragoș Vodă”, pe strada ce poartă numele Ion Hălăuceanu. Festivitățile de dezvelire a acestui obiectiv cultural câmpulungean s-au desfășurat în cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei naționale a României, din 1 Decembrie 2012.” Acesta este textul care a însoțit cele trei fotografii reprezentând monumentul în cauză, pe autorul acestuia - sculptorul Ion Maftei, pe soții Vasile și Otilia
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
desfășurat în cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei naționale a României, din 1 Decembrie 2012.” Acesta este textul care a însoțit cele trei fotografii reprezentând monumentul în cauză, pe autorul acestuia - sculptorul Ion Maftei, pe soții Vasile și Otilia Sfarghiu, scriitori câmpulungeni cărora le-am dedicat mai multe pagini în volumul „Dor de Bucovina”, lansat anul trecut în Biblioteca Orașului Avrig și în Casa de Cultură a Sindicatelor din Câmpulung Moldovenesc, la inițiativa și cu sprijinul direct al Asociației UNIVERSUL PRIETENIEI. În
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
media Neamț, Mesagerul de Neamț, Rucăreanul ro., revistele postedecembriste de cultură Agora tomitană din Constanța, Asachi din Piatra Neamț, Amurg Sentimental, România Mare din București, Armonii culturale din Adjud-Focșani, revista electronică Confluențe românești, Agora literară din Cluj etc.), redactor la ziarul câmpulungean „Gazeta de Muscel” (1995-1996) și la revista bucureșteană de literatură, informare și divertisment „Amurg sentimental” din 2010, coautor și autor al unor cărți de poezie, publicistică și însemnări, monografii istorice: „ Antologie de poezie”, editată de C.P.C.A.A.M. Pitești, 1983
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345074_a_346403]
-
Hristos, am citit: „Am ridicat și sfințit această troiță întru slavă și mulțumire lui Dumnezeu și pentru cinstirea eroilor. Familia Ioan și Didina Grămadă”. Aveam să aflu, mult mai târziu, din confesiunile domnului Ioan Grămadă în „Pelerini prin zestrea străbunilor câmpulungeni” (Editura AXA, Botoșani, 2010), că troița este opera sculptorului Vasile Bârgovan, artist remarcat și prin alte lucrări deosebite despre care autorul înscrie în cartea sa „construcția și înălțarea, împreună cu câțiva tineri bucovineni, a unei frumoase biserici pentru o comunitate românească
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Este vorba de „Bucovineancă cu cofițe”, operă de artă realizată de renumitul sculptor prof. Ion Maftei și donată colecției Muzeului de etnografie prin bunăvoința și înțelegerea prof. Ioan Catargiu, director al Clubului Copiilor din Câmpulung Moldovenesc. Ea reprezintă simbolul ospitalității câmpulungenilor. Acestei lucrări deosebite i s-a adăugat placa ce „vorbește” privitorului despre destinația incintei: ”MUZEU”, cu înscrisul pe verticală. Firesc, este confecționată tot din lemn, cu motive ornamentale specifice zonei, operă a aceluiași sculptor. Materialul lemnos - larice - a fost procurat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
dar nu știam că locuitorii acestei urbe sunt atât de atrași de asemenea acte de cultură. Oricum, nu puteam crede că au venit toți cei prezenți acolo numai pentru domnul Ioan Grămadă. Mi se părea absurdă și jignitoare ideea la adresa câmpulungenilor. Mult mai târziu m-am dumirit că ei sunt obișnuiți cu variate genuri de activități culturale, artistice și educative în tot cursul unui an, fie vară, fie iarnă. Aici nu este un simplu centru cultural al Bucovinei. Este chiar acela
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
și aplaudat de întreaga sală. Au fost mai mulți vorbitori. Firesc, au avut cuvinte de apreciere la adresa versurilor și a întregii activității desfășurate de prietenul nostru, Ioan Grămadă, foarte cunoscut de locuitorii urbei, pe linia păstrării și promovării valorilor culturale câmpulungene. Dorința lor de a vorbi, de a-și exprima mulțumirea că au fost prezenți la evenimentul lansării de carte, de a evoca amintiri legate de viața culturală a municipiului și a oamenilor locului, deși timpul se scurgea și marca deja
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
Neagu, Geo Bogza, Mihai Beniuc, Mircea Micu. Această bibliotecă ar impresiona pe oricine, dar nu și pe cei care știu că proprietarul ei a fost cucerit încă din pruncie de slova scrisă. Bunăoară, soții Sfarghiu subliniază, în „120 de autori câmpulungeni”: „foaia tipărită și tabla de șah îi sunt ca un adevărat paradis de raționalitate”. Deși colaborează de aproape 40 de ani, fără întrerupere, la Almanahul „Vânătorul și pescarul român” (fost „Vânătorul și pescarul sportiv” până în anul 1990) - fără să fie
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
haz” - Ed. Mușatinii, Suceava, 2006, carte ce s-a bucurat de o frumoasă apreciere din partea recenzenților și a publicului cititor. Pe lângă acestea, autorul are meritul de a fi scos de sub colbul uitării o parte din manuscrisele regretatului profesor și istoric câmpulungean Ionel Dârdală, îngrijindu-se de publicarea lor în volumul „Istoria Câmpulungului Moldovenesc, din cele mai vechi timpuri până la Marea Unire”. - Editura Fundației Culturale „Alexandru Bogza”, Câmpulung Moldovenesc, 2006. Mihail Burduja este o prezență activă la multe activități culturale, sportive și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
văzut și l-am ascultat în rol de moderator al evenimentului din 17 februarie 2012, desfășurat în sala Casei de Cultură din Câmpulung Moldovenesc. Era dublă lansare de carte: „Teatrul, muzica și cinematografia în Câmpulung Moldovenesc” și „120 de autori câmpulungeni”, autori Vasile și Otilia Sfarghiu. L-am ascultat cu deosebită plăcere, mai ales că, în această împrejurare, l-a invitat pe viceprimarul municipiului, ing. Mihăiță Negură, să-și expună opinia raportată la o anumită propunere, susținută de toți vorbitorii. Ei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Mai întâi, domnia sa ne-a prezentat două citate aparținând istoricului și savantului de renume mondial Nicolae Iorga și poetului național Mihai Eminescu: „... Câmpulungul este cea mai frumoasă vatră locuită de poporul român” (Nicolae Iorga, 1919, la prima întâlnire cu cetățenii câmpulungeni) și „Bucovina este partea cea mai veche și mai frumoasă a țării noastre. Raiul Moldovei!” (Mihai Eminescu). Imediat după acest moment, a apreciat călduros relația de prietenie și colaborare cu deținătoarea pensiunii „Dor de Bucovina” și apoi a vorbit despre
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
XIII-lea, în împrejurări obscure, capătă consistență acțiunea de unificare și neatârnare statală, în aria voievodatului lui Seneslau, nucleul statului muntean. Această obscuritate, de fapt, penuria documentelor istorice, a reprezentat temeiul (osatura) tradiției istorice endogene, în principal muntenească, de coloratură câmpulungeană, prin care nașterea Țării Românești era pusă pe seama unui "ctitor" de stat, numit Negru Vodă, apoi Radu Negru. Gh. Brătianu, în Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești (1945), arată cum s-a ajuns la "un îndoit proces de confuzie între
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cei mici pe care-i scoți la soare. Îmi venea să zburd, să sar și totuși cîtă durere și amărăciune mi-a adus ziua de ieri. D-rul Tanner Leopold a devenit medicul raionului Șargorod și a venit ieri În inspecție. CÎmpulungean cum e, ne-a adus vești de la cîmpulungenii noștri din Șargorod. Nu pot concepe, nu pot Înțelege cum pot muri atît de ușor oamenii. Și dacă mor atît de ușor, cum de nu mă impresionează mai mult moartea acelora pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]