358 matches
-
prevăzute în anexa nr. 2 Articolul 5 Activul și pasivul stabilite pe baza bilanțului încheiat la data de 31 ianuarie 1988 împreună cu indicatorii de plan economico-financiari și cu contractele încheiate trec de la Trustul inului și cînepii București la Trustul inului, cînepii și bumbacului București. Personalul care trece de la Trustul inului și cînepii București la Trustul inului, cînepii și bumbacului București se considera transferat în interesul serviciului. Articolul 6 Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate, în funcții cu
DECRET nr. 25 din 3 februarie 1988 privind reorganizarea activităţii Trustului inului şi cînepii Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106722_a_108051]
-
pe baza bilanțului încheiat la data de 31 ianuarie 1988 împreună cu indicatorii de plan economico-financiari și cu contractele încheiate trec de la Trustul inului și cînepii București la Trustul inului, cînepii și bumbacului București. Personalul care trece de la Trustul inului și cînepii București la Trustul inului, cînepii și bumbacului București se considera transferat în interesul serviciului. Articolul 6 Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate, în funcții cu niveluri de retribuire mai mici, precum și personalul devenit disponibil, ca urmare
DECRET nr. 25 din 3 februarie 1988 privind reorganizarea activităţii Trustului inului şi cînepii Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106722_a_108051]
-
data de 31 ianuarie 1988 împreună cu indicatorii de plan economico-financiari și cu contractele încheiate trec de la Trustul inului și cînepii București la Trustul inului, cînepii și bumbacului București. Personalul care trece de la Trustul inului și cînepii București la Trustul inului, cînepii și bumbacului București se considera transferat în interesul serviciului. Articolul 6 Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate, în funcții cu niveluri de retribuire mai mici, precum și personalul devenit disponibil, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret
DECRET nr. 25 din 3 februarie 1988 privind reorganizarea activităţii Trustului inului şi cînepii Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106722_a_108051]
-
stat, pe anul 1988, aprobați pentru Ministerul Industriei Ușoare și pentru Ministerul Agriculturii, ca urmare a aplicării prezentului decret. Articolul 9 Decretul Consiliului de Stat nr. 100/1982 , Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1985 privind reorganizarea activității Trustului inului, cînepii și bumbacului, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret, se abroga. Articolul 10 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul decret. Anexă 2 LISTA întreprinderilor din subordinea Trustului inului, cînepii și bumbacului București
DECRET nr. 25 din 3 februarie 1988 privind reorganizarea activităţii Trustului inului şi cînepii Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106722_a_108051]
-
400/1985 privind reorganizarea activității Trustului inului, cînepii și bumbacului, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret, se abroga. Articolul 10 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul decret. Anexă 2 LISTA întreprinderilor din subordinea Trustului inului, cînepii și bumbacului București
DECRET nr. 25 din 3 februarie 1988 privind reorganizarea activităţii Trustului inului şi cînepii Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106722_a_108051]
-
da, așa e. — Cu cât mai puțin erotism, cu atât mai bine, nu crezi? Această întrebare retorică fusese însoțită de un fior sinistru, pornit din străfundurile ființei lui și care urcase pe șira spinării, terminându-se în chica de păr cânepiu. Ironia era că, pe măsură ce aspectul i se apropia tot mai mult de acela al unui androgin, vocea îi devenea din ce în ce mai gravă. — Da, am răspuns, cu cât mai puțin erotism, cu atât mai bine. — Cam așa. Unele chestii sunt de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
le lumina pașii și calea, cântând laolaltă Întru Slava Domnului. În frunte Îl purtau pe Ioan, cuviosul păstor; cu mâinile Împreunate a rugă Își șoptea o rugăciune simplă, atât de dragă Domnului; apoi urma Malhus cel cu lunga‑i barbă cânepie, Îl Înfășuraseră și pe el cu straie țesute În fir de aur, iar imediat venea legănat ca‑ntr‑o luntre, pe umerii vânoși ai purtătorilor săi, el, Dionisie. Oare și ăsta fusese tot vis? Și atunci văzu capetele rase chilug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
intensitate o stare de tensiune, ce trebuia să se fi tocit de mult. Uite și la Ovidiu, continuă ea în gând, pe el nimic nu-l poate atinge, nimic nu-l poate clinti din superba lui indiferență. Îi privi părul cânepiu, tuns după ultima modă, pieptănat într-o parte, cu firele bine ticluite la tâmple, orientate spre ceafă, îi privi ochii de culoarea mierii. El îi prinse privirea și pentru o clipă păru să coopereze cu ea, dar, nu, aluneca, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
trei, apoi după patru zile. Urmau alte patru date încercuite cu albastru. Privi la semnele ciudate în felul lor de pe calendar. Rămase o vreme cu ochii suspendați în gol. Îl ardeau buricele degetelor. Așa cum ședea, cu fruntea plecată, din părul cânepiu, pieptănat cu foarte multă grijă, se desprinse o șuviță. Nu se gândea la ceva anume. Îl stăpânea un sentiment difuz de regret. Din camera alăturată se auzea vocea subțirică a Larisei. Cânta copiilor ceva despre broscuța Oac. Privi din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
au pătimit”. Despre furt calificat, nu poate fi vorba nicidecum în cazul cireșelor mătușei Mărioara, despre care se face în text mențiunea: ,,hârsita de mătușa”, la fel ca și despre soțul acesteia ,,un cărpănos, un pui de zgârie-brânză”. În ce privește deteriorarea cânepii, pagubele au fost deja plătite, după cum se menționează la pagina 65: ,,tata a dat gloabă pentru mine” și în plus ,,mi-a tras o chelfăneală”. A doua tentativă de furt, cum a fost calificată, cea a pupezei din tei, nu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
din tot sufletul că vom avea ce mânca nu numai de Crăciun dar și câtva timp după. Bucuria nu s-a spulberat când, întoarsă "în familie" am găsit doi musafiri neașteptați: un bărbat pirpiriu cu o barbă subțiratecă de culoarea cânepii și un tânăr de vreo șaptesprezece ani, înalt și osos. Îmbrăcați în haine cenușii de pușcăriaș amândoi erau slabi și păreau suferinzi. Buzele le erau arse, ochii febrili priveau fix. Ulitia mi-a șoptit că erau doi evadați care lucraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
bunica ei. Bunica Saveta, deși nu era scutită de boală, cu picioarele deformate și de culoare violet din cauza nenorocitelor de varice, stătea ziua în vară câtu-i de mare în focul dogoritor împroșcat de razele soarelui, în ceața rezultată din praful cânepii, vrând să termine pentru că urmau inul, grâul apoi fasolea și altele. După ce bunicul s-a convins că bunica nu a observat nimic, i s-a limpezit fața, puțin s-a luminat continuând discuția cu Magnolia. -Fata mea, te rog ceva
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
o jugula. Sunt pagini dintre cele mai pline de căldură din câte a scris Vârgolici, acestea care ne trimit în lumea îndepărtatei copilării și adolescențe, în proximitatea celor doi părinți, a tatălui, vrednic slujitor, ca preot, al bisericii din Valea Cânepii și, mai târziu, al alteia din Brăila, a mamei, învățătoarea dedicată instruirii copiilor pe care îi învață nu doar carte, ci și jocuri și cântece, ea însăși cântând „discret la vioară”. Căldura specială a tonului o vom percepe încă mai
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
rana încet deschizîndu-se întîiul rod - deodată cu pîrga Fuiorul I Stătea ascuns în lanul de cînepă din grădina casei de la doclin de tălpile de copil se prindea pămîntul reavăn răcoarea lui dacă (abia) îi stîmpăra sîngele înfierbîntat verdele crud al cînepii tinere îi colora ochii tineri cu care vedea lumea visată și cerul albastru era verde crud precum snopii de cînepă puși de bunica la murat ascunși sub mal în apa rece și limpede înverzită și ea repede de picioarele lui
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
cu toate că atunci părul lui de copil avea culoarea aurului ca al mamei sale cînd l-a născut II ascuns în lanul de cînepă din grădina casei copilăriei chema roiul de viespi și privea cerul albastru culcat pe spate în răcoarea cînepii vedea mai bine lumea visată prin crăpătura ochilor lui verzi mai cruzi ca verdele crud al cînepii cînepa - pîrga puterilor cuvintelor sale în tinerețe III cine mai cheamă astăzi oare cuvîntul la el se auzi gîndind deodată cu voce tot
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
II ascuns în lanul de cînepă din grădina casei copilăriei chema roiul de viespi și privea cerul albastru culcat pe spate în răcoarea cînepii vedea mai bine lumea visată prin crăpătura ochilor lui verzi mai cruzi ca verdele crud al cînepii cînepa - pîrga puterilor cuvintelor sale în tinerețe III cine mai cheamă astăzi oare cuvîntul la el se auzi gîndind deodată cu voce tot mai puternică și crezu pentru o clipă că sîngele verde crud de odinioară al copilăriei va fi
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
el poema între timp însă fără s-o fi simțit în preajmă ea îi lipise cu apă verde pleoapele ele acum aurii mai auzi doar plesnetul despicînd în două lumea visată și cerul albastru precum trupul de mult uscat al cînepii adunat în fuior pe brațul bunicii cîndva Turnul Unghiului Din Turnul Unghiului privește poetul doar cu ochiul care vede numai înlăuntrul său domeniul poemului cuvintele mici pe care el le trecuse victorios prin încercarea din Vale plesnesc acum în pîrgă
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
de persoane - membri ai unor ansambluri folclorice și trupe de teatru, dar și consilieri locali ai orașului austriac, a precizat dna Jana Lavrits, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Timiș. Vineri, oaspeții austrieci au participat la spectacolele prilejuite de Ziua Cânepii la Lovrin. În dimineața zilei de sâmbătă, 25 iunie, dl Răzvan Hrenoschi, șeful Serviciului Relații Publice al C.J.T. , le va fi austriecilor ghid într-un tur al Timișoarei, inclusiv la instituțiile de cultură din subordinea administrației județene, urmând ca de la
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
cânepă. La cele leneșe se spunea că vine Joimărița să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fețe mari și dădea foc cânepii netoarse. Sau copiii, unși pe fata cu negreala, mergeau să le îndemne la lucru pe fețele de măritat și să primească ouă pentru încondeiat de Paste, zicând: „Cății / Mații / Toarse câlții; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
de vărsat, cu nasul coroiat și urechile clăpăuge ascunse sub pletele proaspăt retezate. A doua siluetă părea mai scundă, dar la o iscodire mai atentă se vădea a fi un tânăr extraordinar de înalt, cu picioarele rășchirate, pistruiat, cu părul cânepiu și cu un ochi hoțoman care-ar fi făcut să tremure orice femeiușcă mai slabă în vârtute. După veșmânt, ai fi socotit că sunt călugări benedictini, numai că pe cap purtau bască. Mergeau iuțit, înturnându-și din când în când capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
era chiar lângă capul scării în dreapta. Aici, era așezată masa în jurul căreia toată familia se adunase deja. Un bărbat cu părul grizonat, îmbrăcat în uniformă de polițist ședea în capul mesei. În stânga lui era o femeie tânără, cu părul blond cânepiu strâns într-o coadă împletită, încolăcită într-un coc mic în creștetul capului. Doamna Maria tocmai se întorcea de la bucătărie cu o supieră aburindă în mână. Bărbatul se ridică de pe scaun și veni spre el cu mâna întinsă: Bine ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bine. Își rezemase capul în palmă și o privea ascultând-o atent. Rostea cuvin tele cu patimă și se cunoștea că este convinsă până în adâncul sufle tului de adevărul vorbelor ei. Era o femeie subțire, nu prea înaltă, cu părul cânepiu tuns până la nivelul umerilor. Înfățișarea ei era foarte plăcută, poate din cauza ochilor mari și cenușii și a gurii bine conturate, iar nasul subțire și ușor acvilin îi dădea un aer preocupat. În colțul gurii lui Cristi înflori un zâmbet slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
le lumina pașii și calea, cîntînd laolaltă Întru Slava Domnului. În frunte Îl purtau pe Ioan, cuviosul păstor; cu mîinile Împreunate a rugă Își șoptea o rugăciune simplă, atît de dragă Domnului; apoi urma Malhus cel cu lunga-i barbă cînepie, Îl Înfășuraseră și pe el cu straie țesute În fir de aur, iar imediat venea legănat ca-ntr-o luntre, pe umerii vînoși ai purtătorilor săi, el, Dionisie. Oare și ăsta fusese tot vis? Și atunci văzu capetele rase chilug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
piuă. Se facă mai multe foi care se ung cu această julfă și se însiropează. Se așează pe tavă și se taie ca un tort. Se făcea în mod obișnuit de sărbători. Nu am auzit atunci de proprietățile halucinogene ale cânepii. Cap. X - Viața spirituală a satului. Manifestări ale spiritului popular în satele comunei Filipeni X. 1 Costumul popular de lucru și de sșrbștoare Ca peste tot în satele românești, femeia a îndeplinit roluri multiple, nerecunoscute, dar fără de care societatea românească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putea croi (un croi simplu, spate-față la cămașa de corp și nici pentru „pantalon” ițari, croiul nu era prea complicat), apoi era cusut cu mâna cu ață din același material. între multele operații succesive până la obținerea pânăzei, aplicate inului și cânepii, cea mai grea era melețatul în meliță prin care era îndepărtată celuloza din firele de in și cânepă, scoțându-se fibra. Melița era un instrument simplu din lemn rotund sau prismă, susținut de patru picioare, în care se decupa o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]