3,622 matches
-
cu Bartabas și teatrul său ecvestru, cu Battuta, adică Bătuta, cu viorile țiganilor unguri din Ardeal, cu sunetele ample ale Fanfarei Șukar din Moldova, cu Gorki și Eric Lacascade, în numărul următor. Pe îndelete. CE AM MAI V|ZUT? Iliada cîntul XXIII, spectacolul-studiu făcut de Vassiliev după Homer, la Cariera de la Boulbon, VSPRS, un spectacol de teatru-dans al lui Alain Platel care m-a uluit prin goliciunea sofisticată, obraznică chiar a mesajului, Au monde a lui Joel Pommerat la Teatrul Municipal
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
lumii, în sălile de înregistrare. Căci trebuie spus că Walter Legge a fost unul dintre marii producători de discuri din toate timpurile, patronul renumitei Case EMI, cel care i-a făurit gloria și puterea planetară. Dacă nu-i datora arta cântului, în care era deja maestră când l-a cunoscut, Schwarzkopf îi datorează lui Legge fantasticul prestigiu pe care înregistrările din Mozart și Richard Strauss aveau să i le aducă. întâlnirea lor a început în mod exploziv, Legge reproșându-i la
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
vreo douăzeci de minute, ea cerându-mi să nu mă mai obosesc, iar eu insistând cu obstinație să mai repet încă o dată și încă o dată. Cheia magică a liniei muzicale și a stilului, în Mozart, ca și în belcanto, este cântul legato. Ť - Or, spunea Schwarzkopf, discontinuitatea e în firea lucrurilor, nu linia continuă, legatoť. Tocmai de aceea sublinia că după o perioadă în care nu cânta, cel mai greu îi era să recapete tocmai certitudinea acelui legato. Și își dădea
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
artiști care, la Lausanne în primăvară, ori la Brăila, la finele lui iulie, au venit în număr atât de mare spre mine pentru a dobândi secretele interpretării mozartiene la cel mai înalt nivel. În numele acelei exigențe absolute față de voce, de cânt, de legato, de sensul cuvântului și al frazei muzicale, putea fi de o duritate extremă. Înainte de a face muzică împreună de la 7 la 9 seara, vorbisem la telefon timp de peste o oră, vrute și nevrute, într-o palpitantă conversație, mai ales pe
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
acompaniator, care nu schițase nici un surâs până atunci, deși Schwarzkopf și cu mine fusesem tot timpul de o bună dispoziție exuberantă. Pe fondul acesta ea i se adresează, angelic, tinerei care asistase la eforturile noastre: Ť - Ai văzut ce înseamnă cântul la înalt nivel?ť Iar aceasta, fermecată, îi răspunde că da. Ť - Ai înțeles deci, că nu este pentru dumneatať, a încheiat Elisabeth. Am înghețat, pur și simplu. Criticul muzical francez André Tubeuf, un apropiat al ei, căruia-i relatam
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
Criticul muzical francez André Tubeuf, un apropiat al ei, căruia-i relatam episodul, mi-a spus mai târziu că Schwarzkopf avea un punct de vedere categoric: dacă venea spre ea cineva care nu avea elementele fundamentale pentru a aborda arta cântului, considera moral să i-o spună cât mai devreme cu putință, și cât mai clar. Era la fel de riguroasă și de dură cu ea însăși. Veneam într-un rând s-o salut la Zumikon când, la ora convenită, în loc s-o
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
echivalent se află la Muzeul Prado din Madrid. Cu mine a fost de o supremă colegialitate și părea uimită cât de repede învățam tot ce-mi putea oferi, încântată că studiasem vioara, ca și ea, înainte de a mă dedica artei cântului. Am parcurs împreună, printre altele, rolul Elettrei din Idomeneo de Mozart, pe care-l pregăteam pentru turneul în Japonia cu Seiji Ozawa și pentru spectacolul final al Festivalului de la Salzburg, rol extraordinar, care se încheie cu teribila arie D'Oreste
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
de Karajan în coasta muntelui. Singură în scenă, cu o halebardă în mână, chem sfârșitul universului pentru a mă răzbuna. Dar aud, contrariată, bubuituri teribile care mă fac să clocotesc de furie, neînțelegând de unde vin și crezând că-mi denaturează cântul. Luciri rapide apăreau pe chipurile din sală. Ce se întâmplase? Pe prima mea notă, ca prin magie, se declanșase în văzduh o asemenea furtună, cu tunete și fulgere, de parcă natura ar fi răspuns apelului meu, ceea ce publicul, spre deosebire de mine, vedea
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
9 țări: Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania Spania, Turcia, Ungaria și din România. Tema centrală a evenimentului este muzica veche germană și conexiunile locale ale acesteia, iar motto-ul festivalului este “Tanzen und springen, singen und klingen” - “Dansul și saltul, cântul, sunatul”, un vers din madrigalul compozitorului Hans Leo Hassler, născut în cea mai frumoasă regiune a Germaniei - Bavaria -, pe care a purtat-o în suflet, fiindu-i sursă de inspirație pentru multe dintre compozițiile sale. Sam Chapman, solist și membru
Festivalul de Muzică Veche Miercurea-Ciuc: 14-17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/94337_a_95629]
-
sate, Aceste, prin păduri, greșeli din rai. Le mângâiau, când le tăiau, gândeai, Ca-ncovoiate gâturi de viori. 20 ianuarie 2007 Ateneul Român Poetu-n bronz, pe cap c-un porumbel. "Concert Dvorák, Sibelius și Liszt". Ordinul doric, cu-al lui cânt și el. Un vânt în scuar, cu mâini de botanist. Drumeț dintr-un alt veac, pot să fiu trist Că nu las seara să mă prindă-altfel, Cu-o fată, recitându-i vre-un pastel (O culpă-n realismul socialist...). Dar
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
care forma a treia își lasă urzeala pe trupul lui ca o cămașă - unitate a scrierii și citirii, ultimul chip stă drept lângă catarg, flacără neclintită în vânt; strecurată printre buze și cântec în lanțurile exercițiului, cu urechile săgetate de cânt și gândirea egală, prin învăluitoarea absorbție, nepotolită și neagră, ochii întâlnesc cele opt cercuri în rotirea neliniștitelor fecioare, cu tălpile aprinse calcă, fremătătoarele veșminte, pornite în splendidă posesiune - .totul se reface dedesubt, în canalul cu multe meandre: umede nisipuri absorb
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
crenele, Sub raze moi, miresme, calde prafuri Apar și-mi fac cu mîna semne zîne rele, Mai arătîndu-mi coapsele și sînii, Mai îndemnîndu-mă, crețe-n gurițe, Să mă îndop cu zahăr și halvițe, Și cu susan pîn'la sfîrșitul săptămînii; Cîntul să-mi ții la pieptu-n fulgi, cu frică De-a nu-ți mînji strălucitoarea ta aripă...
Și iar e luni... Tu, îngere, mai vii... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8162_a_9487]
-
stea - mi se lichefia rușinea-n ochiul dinlăuntru pe care-o beam apoi cu-nghițituri tiptile; marș afară din viață-mi strig scrijelind pe cuvinte nimfa deșertăciunii, născând, prin cezariană, acest poem. n *** La urma urmei, greierii înșiși numai noaptea cântul și - ascunde - afonii citadini, și - astfel își murmură trist bucuria de-a fi încât muiați de rouă - ca de un plâns abia schițat - ei se prefac, vag histrionici, că nu știu nimic despre oameni... Po(h)em orădean Orașu-i desfigurat
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
Labiș, altfel nu retraduceau din franțuzește cunoscutele versuri din Primele iubiri ("Eu curg întreg în acest cîntec sfînt/ Eu nu mai sînt, e-un cîntec tot ce sînt"), care la p. 190, arată așa: "Alunec cu totul în acest mare cînt sacru! Căci eu nu mai sunt nimic, mi-am despuiat ființa! Și tot ce eram s-a pierdut în cîntul meu". Și nici nu ar fi lăsat, în mai multe locuri, titlul "Lupta împotriva inerției". în plus, nu înțeleg rațiunea
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
mai sînt, e-un cîntec tot ce sînt"), care la p. 190, arată așa: "Alunec cu totul în acest mare cînt sacru! Căci eu nu mai sunt nimic, mi-am despuiat ființa! Și tot ce eram s-a pierdut în cîntul meu". Și nici nu ar fi lăsat, în mai multe locuri, titlul "Lupta împotriva inerției". în plus, nu înțeleg rațiunea pentru care titluri ale unor opere traduse de mult la noi, din Balzac, Valéry, Eluard și alții, au fost lăsate
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
păgână și Elisabeth. în fapt, ele reprezintă un conflict pe care stă tot teatrul wagnerian: "lupta trupului cu sufletul, a iadului cu cerurile". Păcatul voluptății răvășitoare pentru omul iubit este răscumpărat de Elisabeth prin sacrificiu pios. Contrastul vehement este în cântul și alura feminin contrastantă a celor două artiste. Ele sunt două personalități și considerabila diferență este necesară. Venus (Szilfŕi Marta), voce importantă cu evoluții în registre frapante, țâșnind provocator în ambianța ei de văluri roșii și lumini purpurii. Elisabeth (Felber
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
Pe scena încărcată de mai multe tipuri de limbaje teatrale aleargă rotindu-se într-o continuitate strânsă a mișcărilor, reacțiilor, contrastelor de caractere, aleargă disperările Elvirei (Wittinger Gertrůd), zburdălnicia delicioasă a Zerlinei (Hercenik Anna, dulce, dolofănică, senzual candidă în grația cântului), violența unui amor irepresibil pentru ucigașul tatălui ei Donna Anna (Gonzales Monica, mai mult crâncenă decât patetică) , ridicolul întruchipat de Mazetto (Habétler András), Comandorul lovit mortal de o mână înarmată pe care o pândește și o răpește vieții (Kovács Kolos
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
cheie comică și cam dezechilibrat prin excesul de gesticulație al Simonidei Luțescu și inerția tenorului Călin Brătescu. Convingător, în rolul mai mult vorbit al Ambasadorului, basul Mihnea Lamatic, cu un comic bine controlat; de altfel, această problemă a trecerii de la cânt la text vorbit constituie, deocamdată, pentru artiștii Operei o dificultate, remediabilă doar prin experiență. Din echipa destul de omogenă a rolurilor secunde (Ion Dimieru, Gabriel Cate, Florin Simionică, Cristina Eremia, Paul Basacopol, Lucian Cioroianu și, ca invitat, actorul Dumitru Rucăreanu ) care
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]
-
secol XIX, de primă jumătate a secolului XX. Marea surpriză? Evoluția în adevar seducătoare a violonistei Rusanda Panfili, originară din Chișinău, actualmente cea mai tânără studentă a Conservatorului din Viena. O evoluție seducătoare grație vivacității interioare pe care o deține cântul violonistic al acestei minunate adolescente de șaisprezece ani! Prezențe cu totul remarcabile, pe parcursul aceluiași concert, au etalat tenorul Răzvan Săraru și violoncelistul Răzvan Suma, tineri muzicieni deja cunoscuți publicului nostru. Tot la Ateneul Român, Filarmonica bucureșteană a omagiat personalitatea celui
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
cupola în centrul căreia trona, destins, chipul lui Mozart. Un chip ce parcă a și surîs la final, cînd simetriile oarecum previzibile ale pulsației cvadrate și ale dialogului cuplet-refren din rondo-ul părții a treia, au fost ocultate de năvala cîntului izvorîtă din bucuria de a face muzică. O bucurie care spulberă orice teamă sau mefiență. Și care ațîță dorința, altminteri cuviincioasă și cumpătată, de a ne re-întîlni cu muzica lui Mozart. Dar și cu Șerban Novac, slujitorul unui instrument ce
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
Sabei”21, celebrează fecioara sub forma unui vultur care zboară în înalturi, într-un pasaj în care vorbește despre întâlnirea din ceruri cu „crucea luminii”. Aparițiile vulturului includ și exortația către suflet să se lase atras către Duhul Sfânt din „Cântul Învățăturii 75”: „Lasă sufletul să încerce pe orice cale să atingă apropierea de Duhul Sfânt”. „Și tu, trupule! Nu fi leneș! Zboară ca vulturul să ajungi în apropierea acelui trup care a dat naștere la toate!”22. În mod similar
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Învățăturii 75”: „Lasă sufletul să încerce pe orice cale să atingă apropierea de Duhul Sfânt”. „Și tu, trupule! Nu fi leneș! Zboară ca vulturul să ajungi în apropierea acelui trup care a dat naștere la toate!”22. În mod similar, „Cântul Învățăturii 37” vorbește atât de aripile iubirii cerești, cât și de aripile umanității: „Coboară aripile Iubirii tale, ca să pot călători pe ele ca o egretă! Sfânt vânt, fă-te curent de aer, pe care să ne batem aripile pentru a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
mod similar, deși mireasa este o porumbiță datorită perfecțiunii sale anterioare, i se poruncește să devină încă o dată porumbiță prin transformarea sa în ceva ce este mai perfect 51. 49 J. Daniélou, From Glory to Glory ..., p. 198; Comentariu asupra Cântului VI. 50 Ibidem, p. 286; Comentariu asupra Cântului XV. 51 Ibidem; Comentariu asupra Cântului I.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
perfecțiunii sale anterioare, i se poruncește să devină încă o dată porumbiță prin transformarea sa în ceva ce este mai perfect 51. 49 J. Daniélou, From Glory to Glory ..., p. 198; Comentariu asupra Cântului VI. 50 Ibidem, p. 286; Comentariu asupra Cântului XV. 51 Ibidem; Comentariu asupra Cântului I.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
să devină încă o dată porumbiță prin transformarea sa în ceva ce este mai perfect 51. 49 J. Daniélou, From Glory to Glory ..., p. 198; Comentariu asupra Cântului VI. 50 Ibidem, p. 286; Comentariu asupra Cântului XV. 51 Ibidem; Comentariu asupra Cântului I.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]