609 matches
-
mare. A alergat-o nevasta irakianului pe odalisca noastră de a făcut odalisca un prinț pe drum. Un prinț ce avea săajungă soldat în armata Kenyei, apoi sclav la somalezi și apoi șomer în SUA. Asta e. Îți spun un cântecel să adormi zise Șahrezada , care era pe aproape. Cămintea nebunului, nici înțeleptul n-o întrece. Copiii nu se fac peste noapte, nici fructele coapte, nu știi, zăludă, cu cine ești rudă, rupe-mi o pleoapă, am să te pot recunoaște
NEBUN CAP.2 de BORIS MEHR în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebun_cap2_boris_mehr_1349924778.html [Corola-blog/BlogPost/343583_a_344912]
-
narcisa între florile fragezi ale primăverii, este trupeșă și frumoasă precum căprioara, este iederă pe scenă, iar glasu-i este văzduh! Cântă înzeit muzică populară, folclor din toate zonele tării, doine, romanțe, tango-uri, valsuri, muzică usoară. În inima ei cântă toate cântecele, cum cântă în pădure toate păsările, dar în glasul ei cântă numai ea! În glasul Adrianei cântă copilăria ei și dansează înmlădiat pe coloana visului adolescența, cântă fructele rumenitei maturități, dragostele ei, dragostele lumii toate, înalte până la pandantivii de nori
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428991552.html [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
merg spre ieșirea din timp, unde începe miracolul contemplației muzicii folclorice alese și autentice. Mariana Anghel sărăcește de cuvinte pe ascultătorul ei. Dacă înainte de a-i auzi vocea el le are, după aceasta, nu! Odată pentru că Mariana Anghel glăsuiește mirabil cântecele folclorice hunedorene, a doua oară pentru că este neasemănătoare cu nimeni în superbitate - această zestre pe care pasămite unele care vorbesc să se audă și cu ochii numai flacără, pe când ai Marianei Anghel par numai pleoape, de sfioși, cred că o
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
cântă admirabil, este frumoasă, poartă o frumusețe de costum popular iluminat de desăvârșita măiestrie a meșterelor care îl migălesc. Prin neînchipuite brutalități pătrund destui în față azi în lumea scenei, în timp ce Mariana Anghel e urcată de propriul farmec și de cântecele-i fermecătoare. Cât de frumos și de adevărat o creiona pe debutanta Mariana Anghel, cu ani în urmă, Mărioara Murărescu: „Se spune că ochii sunt oglinda sufletului. Cu zece ani în urmă, în emisiunea «Tezaur folcloric» debuta o fată de
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
lui, Promițându-i c-ai să-l pui Mai mare peste cămara Și-ai să-l hrănești pan` la vară. Credul, fără minte multă A ajuns la tine-n burtă. Chiar de ți-e curată labă, Tare murdară e treaba! Cântecelul Cantă-o mierlă-n poienița O îngâna o fetiță Soarele în ziua nouă Se scaldă-n boabe de roua. Mierla mică jucăușa Am s-o-nvăț pe-a mea păpușă Sper să nu îți pară rău Mândru cântecelul tău. Pisicuțele
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
e treaba! Cântecelul Cantă-o mierlă-n poienița O îngâna o fetiță Soarele în ziua nouă Se scaldă-n boabe de roua. Mierla mică jucăușa Am s-o-nvăț pe-a mea păpușă Sper să nu îți pară rău Mândru cântecelul tău. Pisicuțele tărcate Dorm cuminți după cuptor Pisicuțele tărcate, De pisică alintate Sunt în lumea viselor. În leagăn un copilaș Dezmierdat de mama lui Râde-n lumea somnului Lăudat de îngeraș. 25.Râma Cine-i în zori pe cărare ? Doamna
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
I se părea că este un îngeraș, și-și aminti de îngerașul ei și nu făcu decât să-și lase din nou capul pe umărul soțului așteptând duioasă adierea aripilor îngerașului ei...Era așa de fericită! Începu să murmure un cântecel, pe care îl știa din copilărie ... Auzind vocea blândă a firavei mămici, îngerașii păzitori pentru toți din căsuța aceea au înmărmurit. Era poate pentru prima dată când au apărut lacrimile de înger...lacrimi de bucurie care răspândeau în jur miros
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1411838176.html [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
biserica ortodoxă atârnă steagurile donate de colectivul patriarhiei.Ceremoniile religioase a tuturor pelerinilor, indiferend din ce colț al lumiisosesc cât și a vizitatorilor din Israel sunt ocrotite, încât fiecare credinciospoate să-și îndeplinească slujba.Adesea, se pot auzi, de la distanță cântecele religioase a corurilor îndiverse limbi.Atunci parese că cerul s-a deschis în fața tuturor și cuvintede liniște și Pace parcă-și i-au zborul către înălțimile cerului.Câteva ore pe malul Iordanului, în acea atmosferă liniștită, pastorală varămâne adânc înfiptă
BOTEZUL ÎN APELE IORDANULUI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1448812708.html [Corola-blog/BlogPost/363345_a_364674]
-
apă în ulcica Și-apoi sete de-oi avea Nu-mi da voie a o bea, Căci atunci când am băut Patimă eu am avut. Să-mi spargi, Doamne-al meu ulcior Să curgă-n vale un dor, Cu-al meu cântecel de jale Fă apa-n ulcior cristale, Să ajungă prin izvoare, Pan' la Dunărea cea mare. Referință Bibliografica: Cântec de dor / Nastasica Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2131, Anul VI, 31 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
CÂNTEC DE DOR de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1477933182.html [Corola-blog/BlogPost/370708_a_372037]
-
tale - flori ofilite - Cum să povestesc ultima mea rătăcire prima mea bucurie în șuieratul trenului uitat în timpurile zgomotoase și ce să spun? ***************** CÂNTEC NETERMINAT Ești clipa rătăcirilor mele Teamă îmi este să-mi părăsesc amintirile Nicicând n-am terminat cântecele frumoase dar false ****************** TREPTELE DISPERĂRII I-ai dat putere trupului meu anemic și am mers și am mers mii de trepte ale disperării până la dorințele mele rupte. Mă credeai începutul durerilor noastre. Nu accept nicicând sfârșitul nu-l știu. Într-
DRITA NIKOLIQI BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_albaneza_in_traducere_baki_ymeri_1393750607.html [Corola-blog/BlogPost/341310_a_342639]
-
Beneath”), alții nu și-au dorit nimic mai mult decât să-i asculte pe cei de la Helloween (favoriții sibienilor, încântați de „7 sinners”), în vreme ce alții și-au dat sufletul pentru o seară cu Sonata Arctica (care și-au presărat toate cântecele cu „Sibiu”, „Sibiu”), iar alții au declarat că momentul favorit din ART mania a fost concertul pe lumină al trupei Republica (minunată vocalista, Saffron, debordând de energie pe „Drop Dead Gorgeous” sau „Ready To Go”) sau cel final, din noapte
ARTmania, balaur cu trei capete by http://www.zilesinopti.ro/articole/563/artmania-balaur-cu-trei-capete [Corola-blog/BlogPost/99960_a_101252]
-
melosului popular, cu asonanțele lui și trecerea vădită din ritmul trohaic în iambic. “Somnul dacă mi-ai veghea, eu mi-aș găsi liniștea. Sărutarea dimineții ți-aș da din dulceața vieții. La ureche ți-aș cânta cum mă-ndeamnă inima, / Cântecelul susurat ca izvorul de curat! / Să-ți astâmperi umbletul și să-ți bucuri sufletul! / Somnul dacă mi-ai veghea, eu ți-aș veghea liniștea.” (Veghe). Nenumărate sunt locurile comune și rimele facile pe care le folosește autoarea: colț de lună
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Betia_primaverii_sufletesti.html [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
crearea limbajului poetic, la îmbogățirea lui, la mlădierea expresiei după cerințele ritmului. Aduce noutăți în mijloacele compoziției, în structura versului, în ritm, rimă, în desfășurarea acțiunii pieselor de teatru, în punerea în scenă. A valorificat din plin specii dramatice populare, cântecelul comic, monologul, feeria, suita de tablouri etc. Este primul care culege și valorifică creația populară, dându-i o nouă strălucire. Ultimele lui zile de viață au fost grele.„ Și când te gândești- îi spunea el fiicei pe patul de moarte
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1406020233.html [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
cu înverșunare asupra noastră în jacuzzi în racursi punctele de fugă ale perspectivei sunt statornice din cale-afară și smerite foarte în propășire ușa catapultată acum 2 zile ne deprimă (pentru că ne depreciază) în loc de uruit se aude la unison așa - un cântecel priponit: au plecat în altă țară dar se'ntorc la primăvară trebuie să trecem în procesul verbal câți sunt și câși sunt vii însă le-a spus altceva vecina de blog vommurișivomfi berry-berry și chiar teferi-teferi pe alocuri prin desăvârșire
STRICT PE ZILE (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/eugenia_taralunga_1407811963.html [Corola-blog/BlogPost/360137_a_361466]
-
te omoară și-apoi să bei îndurerat un gât din sticla de coniac gândindu-te că ți-ai dori să mori, să scapi de apăsare să pleci din lumea asta-n care nu ai un gram de alinare. Mai bine-ascultă-un cântecel și veseleștete nințel apoi, ascultă-ți inima și fă ce îți dictează ea, ea-ți spune că pe undeva te-așteaptă jumătatea ta, începe să călătorești și undeva, în lumea asta iubirea vieții-ai să găsești. Așa le vei avea
SINGURATATE de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/eugen_baciu_1433599666.html [Corola-blog/BlogPost/372458_a_373787]
-
rostul de-a trăi frumos Și de-a iubi la fel, cu toată ființa E ca o dulce vrajă ce stăruie-n dorința De-a fi mereu deschisă, cu suflet luminos. Adie dinspre codrii un vânt călduț și lin Un cântecel de greier și-un fluture pribeag Mi te aduc aproape, iubite, suflet drag, Miresme-n fân cosit ne-nvăluie sublim. Grădina-i înflorită și plină de culori Mă plimb printre răzoare, mi-e umedă privirea Sunt plină de speranță și-ți
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_dragoste_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
infractori spirituali - preoți caterisiți pentru abateri grave de la morala creștină (a se vedea lucrarea Mitropolia caterisiților de la Secuieni) - autointitulați episcopi și mitropoliți în așa-numita biserică paralelă, prezentându-i opiniei publice ca pe niște modele demne de urmat și, 2. Cântecelul liderului trupei „Taxi”, intitulat Despre smerenie, care - sub masca smereniei - dezvăluie ostilitatea autorului față de construirea Catedralei Mântuirii Neamului - unul dintre cele mai importante edificii inițiate după anul 1990. Despre „Mitropolia caterisiților de la Secuieni” am vorbit în alte circumstanțe și de
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
aceea, pentru moment, îl consider a fi un subiect închis; cu recomandarea pentru cei de bună-credință de a nu se lăsa înșelați, în vreun fel, de acei falși slujitori. Cât despre cel de-al doilea subiect, trupa „Taxi”, într-un cântecel intitulat Despre smerenie - asumat de 33 de personalități și vedete din televiziune, muzică, teatru și literatură - face o pledoarie pentru bisericuțele din lemn, apostrofând bisericile generoase ca mărime, respectiv, Catedrala Mântuirii Neamului. Din păcate, smerenia exprimată în cântecelul amintit este
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
într-un cântecel intitulat Despre smerenie - asumat de 33 de personalități și vedete din televiziune, muzică, teatru și literatură - face o pledoarie pentru bisericuțele din lemn, apostrofând bisericile generoase ca mărime, respectiv, Catedrala Mântuirii Neamului. Din păcate, smerenia exprimată în cântecelul amintit este una de natură carantanică, ce nu are nimic de-a face cu smerenia hristică. Probabil că, dacă autorii ar fi cântat suferința unor bisericuțe de lemn, care figurează pe lista monumentelor istorice, dar care sunt lăsate în paragină
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
lege prin care se ridică la rang de virtute păcatele strigătoare la cer. Se pare că, atunci, diavolii - fiind stăpâni pe situație - jubilează nestingheriți. Mă întreb: Au fost oare sinceri și bine intenționați cei care s-au lăsat antrenați în cântecelul Despre smerenie? Pe cât de vocali sunt împotriva Catedralei, prinosului adus de Ortodoxia românească Dumnezeului părinților noștri, pe atât de muți au fost împotriva celui care - nomina odiosa - de la tribuna Parlamentului României - a cerut legalizarea prostituției și a păcatelor contra firii
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
s-a făcut ceva important, mai cu seamă pentru cei care vor veni după noi. Că doar nu le-om lăsa numai păduri defrișate, industrii și economii devalizate, anchete și dosare DNA, conflicte de toate felurile și peste toate un cântecel prin care să le spunem că “Dumnezeu preferă lemnul, lemnul și spațiile mici”. - Suntem în preajma Paștelui. Ce le spuneți cu această ocazie semenilor dumneavoastră? - Ei, da. Îmi creați o prilejuire pentru care musai trebuie să vă mulțămesc. Acum, când ne-
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
care și-a împrumutat supranumele, în primele decenii ale secolului trecut, Bălții, cunoscute și ca Balta lui Terente, acel melanj dintre haiduc și bandit, personaj mai mult decât controversat, dar adorat de femeile vremii. -A, mi-aduc aminte de-un cântecel de pe vremea copilăriei, zis de picinogi și sub formă de numărătoare, ca să se aleagă cine avea să se facă la de-a v-ați ascunselea ! Da, parcă era cam așa: Terente și Didina/ se plimbă cu mașina / La orice cotitură
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433655631.html [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
Să știe toți că un popor nu moare, / Când veacuri a luptat necontenit / Și-i scris în cartea celor viitoare, / Că va să vină ceasul prea mărit, / Când mândru străluci-va-ntre popoare, / Ca soarele, aici, în răsărit!”. Sunt acestea cântecele, poeziile, baladele, marșurile care ne-au însuflețit istoria acestui neam atât de încercat, din toate părțile, cum s-a văzut, lovit uneori, dar a rămas neclintit, apărându-și glia strămoșească și drepturile cu sânge pe câmpurile de onoare. Acei ostași
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inima-a-romaniei-politice/ [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
caseta cu jurnalul meu secret de ziaristă... Nimeni nu știe că eu scriu un jurnal... Ce-am mai primit de ziua mea? De la bunicul meu, farmacistul, am primit plăci de patefon care-i plac foarte mult și mamei mele cu cântecele „Parlez moi d΄amour” și „J΄attendrai”, unde cântă Lucienne Boyer, pe care mama chiar a văzut-o... Bunicul meu mi le-a cumpărat însă cu un scop precis... să învăț franțuzește și să o fac pe mama fericită... (decisă
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
murgule, pasu’ mare / S-ajungem în sat cu soare / C-am o mândră ca o floare / Și ne-așteaptă-n șezătoare. / Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu floricele / Unde-s dorurile mele. Nu-și mai amintește acum toate cântecele de șezătoare, dar cu certitudine își aduce aminte că aceste întruniri erau cele care însuflețeau satul pe timpul iernii, păstrătoare de tradiții și nesecat izvor de creație populară autentică. Ce se vorbea seara în șezători era ca un fel de barometru
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]