232 matches
-
punții. Thomson se retrage și el. Instinctiv răsucesc cheia în broască, de parcă ar mai contact. De afară se aud strigăte, focuri de armă, zgomote, apoi deodată se face liniște. Mă aștept la ce este mai rău în timp ce difuzorul începe să cârâie și o vocea răgușită, venită parcă din fundul Pământului, ni se adresează într-o engleză primitivă. - Toată lumea să predea de bunăvoie telefoanele, bijuteriile, banii și cardurile! Nu umblați cu prostii, fiindcă veți fi împușcați! Vom controla toate cabinele și fiecare
DRUMUL APELOR, 26 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1488414125.html [Corola-blog/BlogPost/352749_a_354078]
-
de frunte e lipsa de zel. În timpul mai nou, acestor scăderi li s-a mai adăugat una: disharmonia ce s-a vîrît în clasa inteligentă românească. ...Avem tot felul de partide, ne sfădim pentru politică, ne dezbinăm pentru confesiune, ne cîrîim pentru poziția socială... amicii nu se mai cunosc și nu se mai salută...” Apoi, îndulcindu-și puțin discursul aspru, cum se vede, face un apel către cei cu dare de mână, să dea „și artelor din prisosul lor”... Comentariile sunt
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_pop_1494822710.html [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
ca să-ți aduci aminte ce ai de făcut? Marș la împărăteasă! Nea Ciorică n-avu încotro (cu șefu’ nu te pui!). Astfel că, își luă inima-n dinți și alergă într-un suflet în sala tronului: - Alarmă, Majestate! începu să cârâie, văicărindu-se. Împărăteasa se încruntă: - Ce alarmă? Ce vrei să spui? Fii mai clar! - Blestemata de vrăjitoare și teroristul au intrat în împărăție. Ne-au ucis toți oamenii de la hotare și acum înaintează spre palat. - Cuuum? turbă împărăteasa. Vestiții mei
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
cioroipanilor de gardă. Când îl văzu, generalul înțelese de pe chipurile cioroipanilor care fusese distracția. Îl luă de urechi pe nea Ciorică (ceilalți cioroipani se făcură dispăruți), și-l întrebă: - Ai convocat, mă, pe vitejii Măriei Sale? - Nu mi-ați spus! Unde? cârâi Negru-Cioară, roșu de durere. - Cum unde, mă, cum unde? La mine, mă! îi șuieră în ochi generalul. - Trăiți, domn’ general, am plecat! țipă Ciorică, roșu ca un rac. - Cum ai plecat, mă, dacă te trag eu de urechi? țipă Prăpădenie
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
eu de urechi? țipă Prăpădenie înfuriat. - Trăiți, n-am plecat! Aștept să nu mă mai trageți de urechi. - Așa! Așteaptă!.. Ordon convocarea tuturor vitejilor Măriei Sale la Statul Major. Adică la mine, mă! Executarea! - ’Țeles, să trăiți! Negru-Cioară făcu stânga-mprejur, cârâi după cioroipani și se pulveriză cu ei prin toate cotloanele palatului sau pe unde știa el că-și pierd timpul hăndrălăii împărăției cu tartorițele de babe. După un ceas, sala de gheață a Cartierului General, în care erau așezate sloiuri
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
întrebă Ger Sticlos. - Vrăjitoarea și teroristul! - Vrăjitoarea ne-a scăpat! zise Nor Vânăt - Dar teroristul cred că ăsta e, zise Viscorilă, care arătă spre Mărțișor ce se chinuia să iasă din nămeți trăgând după el pe Norocel. - Da, ăsta e! cârâiră câțiva cioroipani care îl recunoscură de când intrase în țară. - Ăsta e instigatorul! zise și Negru-Cioară. Legați-l și... la palat cu el! -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-19 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1519, Anul V, 27 februarie
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
triluri. Moșu Klesch le recunoscuse imediat: - Asta Meise, asta Goldammer, asta Grasmucke ... - Băăă, făcuse bătându-și palmele cu mirare micul Klesch, după cum se vede păsările voastre din Moldova vorbesc taman aceeași limbă cu ale noastre de aici! Tocmai atunci trecuse cârâind deasupra casei o cioară. Culiță o imitase imediat fără greș. Toți am izbucnit în râs. Simțind că nou venitul în casa lor se bucura deja de simpatia stăpânului său, câinele Waldi venise să i se gudure la picioare, lăsându-se
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
1 Vreme: Cer acoperit Temperatura aerului: +6°C A nins. Prin hublou zăresc munții înzăpeziți, și în mare ghețari... un adevărat paradis alb. Respir greu, e și de la altitudine. * Trecem pe lângă o colonie de pinguini. Când ne văd, încep să cârâie. * Încălțăm tălpici (snow shoes) la bocanci pentru ca picioarele să nu se înfunde în zăpadă. Se umblă greu cu ele... trebuie să ridici piciorul la fiecare pas. * Cum se deplasează pinguinii... cu aripioarele întinse, ca niște avioane! * Urc zece metri, mă
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1462358328.html [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
și nordul Insulei Rongé, descoperită de Expediția Belgiană Antarctică (1897 - 1899) condusă de Adrien de Gerlache; numele este dat după J.M.A. Cavelier de Cuverville (1834 - 1912), vice-amiral al Marinei Franceze. * Sute de pinguini. Nu se sinchisesc de oameni, doar cârâie continuu. Chiar trec printre oameni, pinguinii... Au ieșit din coloniile lor de pe stânci. * Cizmele până la genunchi sunt folositoare, fiindcă din barca de cauciuc coborâm cu picioarele în apa foarte rece. * Un tur cu „Zodiac”-ul printre ghețari. Scriu în barcă
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1462358328.html [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
a convinge o elevă cu note bune să-și continue studiile. Motivul elevei a căzut ca o ghilotină, implacabil, peste pletora de argumentații ale mamei,aruncând în ridicol euristica ei old school.” Am bani strânși să-mi iau mașină”, a cârâit eleva bună la matematică și corigentă la logică. Dincolo de slabul halou de lumină al felinarului școlii, se întind mlaștinile mentalităților fabricate de televizor, un Mordor din care rar s-a întors cineva. Nu se știe ce face eleva acum. Probabil
Baștan Turbo S. Aștept provincia by https://republica.ro/vand-titlu-nobiliar-in-leasing-bac-tan-turbo-s-ac-tept-provincia [Corola-blog/BlogPost/338044_a_339373]
-
și cei mai mulți au cedat, într-un fel sau altul. Unii n-au fost în stare să se alinieze. Alții au fost dați afară și împușcați pentru perversiuni. Alții s-au lăsat îmbrobodiți de minciunile plîngărețe ale rozaliilor de comitet, care cîrîie ca războiul și abatoarele nu sînt necesare; au fost de asemenea dați afară și împușcați. De-a lungul anilor, cei slabi au pierit unul cîte unul - ce-a rămas e miezul de fier al Corpului, voi! Corpsmanii primei clase de
Șobolanii Spațiului by https://republica.ro/c-obolanii-spac-iului [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
florile de cicoare, cu spice de mohor sau vârfuri de știr, peste orizontul în care linia ferată părea un fermoar ce unea pământul cu cerul. O cioară vâslea prin aerul de vată, a coborât brusc pe o aripă, curioasă, a cârâit o dată, scurt, trezindu-mă, am scuipat în palme și am tras prima brazdă, hâârști! Nea Tache bea apă din sticla de borvis, împingea sticla în sus, nu putea să dea capul pe spate, gâl-gâl-gâl și omulețul se plimba în sus
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
prin fața șemineului. Luă clopoțelul de aur de pe biroul de lucru și sună. Peste nici un minut ușa se deschise și în prag apăru majordomul. Comparativ cu el lordul era un fel de june prim în filme de duzină. - Porunciți, înălțimea voastră, cârâi lugubru stafia majordomului. - Convoacă, pentru mâine, la ora nouă, consiliul coordonator! Ieșirea majordomului aduse parcă un aer de primăvară în bibliotecă. Evident, era doar o biată iluzie. A doua zi, în sala de ceremonii a castelului, în jurul mesei se aflau
CONSILIUL ORDINULUI NEGRU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412005755.html [Corola-blog/BlogPost/341087_a_342416]
-
familii, în catastiful său ofical, și numărul cornutelor și al porcinelor, pentru că, așa cum suna ordonanța aleșilor neamului, numai găinile nu intrau în atenția guvernanților, pentru că nu erau în stare, dacă ne gîndim bine, decît să facă un ou și să cîrîie de parcă ar fi produs o perlă. Umblînd din casă în casă și numărînd picioarele, care se împărțeau la doi, și copitele, care se împărțeau la patru, după formula clasică a recensămîntului inventată de comisia mixtă de specialiști, Cezar se mai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PROFESORUL DE MUZICĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului La pian un bobocel Exersează-un cântecel. Două ciori lângă ponton Cârâie într-un trombon. Trei sturzi, pe o creangă-naltă Susțin un concert de harpă. Patru tinere egrete Scutură din castaniete. Cinci presuri fac mare larmă Dau examenul la goarnă. Șase ciocănitori mari Vor s-ajungă toboșari. Șapte vrăbii pe balcon
PROFESORUL DE MUZICĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesorul_de_muzica.html [Corola-blog/BlogPost/357297_a_358626]
-
Tu nu auziși nimic?” “- Ce, Doamne, apără-mă să aud? Io dorm, nu stau ca tine să ascult câinii noaptea lătrând.” “- Proastă ești, fă, păi e cineva la coteț. Auzi io, pe mine nu mă înșeală auzul. Auzi o găină cârâind și un zgomot suspect. Tu închiseși găinile aseară? “- Cum, Doamne apără-mă, să nu le închid! Le-nchisăi.” “- Aprinde, fă, lămpușul că eu mă duc la coteț.” “- Ești nebun, dacă-ți dau ăștia în cap?” “- Proastă ești fă, scăpai eu de
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1407430243.html [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
ca porcul cu cuțitul în gât. Monitorii erau onorați de „mămica” la palmă. - Ia cântă, monitor ! ă-ă-ăă! Cânta monitorul ca puiul căruia îi sucești gâtul și domnul Fusulan țipa: - Întinde palma! După ce-l plesnea, iar îi spunea: „repetă, monitor!”. Monitorul cârâia tot așa și, instinctiv, întindea cealaltă palmă. Cum eram în ultima bancă, sufeream intens pentru toate loviturile încasate de monitori și încercam să intuiesc durerea provocată de acestea. Ă-ă-iam în neștire, închipuindu-mi că voi cânta corect și tremuram cu
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1444326536.html [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
lui Sarsailă și fac rău la lume. Mă lași, mămică?, se ruga Mărioara. Fugi de-aci! Fi-ți-ar ăia ai moartii de potopi! Tu nu vezi că i-au luat locul Onelcăi? Nu mai are biata fată unde să cârâie din cauza lor! * Onelca era fata Tincăi, din Gămănei. Tinca se înscrisese în partid și se făcuse “nembră”. Locuiau amândouă într-o casă, care era alcătuită dintr-o singură odaie, făcută din paiantă și netencuită pe dinafară. Cum era bolnavă din
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_tril_ioana_stuparu_1382885200.html [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
nu făcea rău nimănui. Pleca pe linia-mare șolompăind din picior, pe lângă gard. Știam când trece, chiar dacă nu o vedeam. Avea obiceiul să râdă de una singură. Râdea tare, cu sughițuri și cu chiuituri. Însă, cel mai mult îi plăcea să cârâie, la răscruciul Muscoaicăi. Se proțăpea chiar în mijlocul drumului și începea: Cârrr! ... Cârâia cât putea de tare, ținând-o așa, fără să respire, până când se făcea roșie ca para focului. Aveai impresia că acu'-acu', pocnește. Tăcea un pic, probabil pentru
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_tril_ioana_stuparu_1382885200.html [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
Știam când trece, chiar dacă nu o vedeam. Avea obiceiul să râdă de una singură. Râdea tare, cu sughițuri și cu chiuituri. Însă, cel mai mult îi plăcea să cârâie, la răscruciul Muscoaicăi. Se proțăpea chiar în mijlocul drumului și începea: Cârrr! ... Cârâia cât putea de tare, ținând-o așa, fără să respire, până când se făcea roșie ca para focului. Aveai impresia că acu'-acu', pocnește. Tăcea un pic, probabil pentru a-și aduna forță, și începea iarăși și iarăși. Nu înceta, până
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_tril_ioana_stuparu_1382885200.html [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
bună de prăsilă. Ignatio bănuia ceva. N-o trimisese el, în toiul nopții, să împrumute gaz de la el? Femeia își pusese un șal la gît, era răcoare în noaptea aia, plouase toată ziua, în băltoace sclipea luna, lătra un cîine, cîrîiau găinile prin cotețe ... dar astea sînt doar imaginile, nu sentimentele, ce era în sufletul ei de femeie? Licurișca zîmbea. Vezi, la sufletul femeii nu se gîndește nimeni ... Ba era ceva din sufletul unei femei în acel jurnal incitant prin ineditul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
masa boierilor. E rău să-l ții dependent de un sistem de gândire în care așteaptă permanent „să i se dea” ceva, „să i se facă” ceva, „să i se mărească” ceva. Așa cum Ceaușescu „băga” carne la Gostat când lumea cârâia de foame, tot așa dl. Dragnea „bagă” prosperitate la supermarketul de iluzii al Partidului. Oamenii recunoscători că au „prins” ceva îl vor iubi pe dl. Dragnea și îl vor trimite pe autorul acestui text la dracu. În Grădina Maicii Domnului
Ia de la Dragnea by https://republica.ro/ia-de-la-dragnea [Corola-blog/BlogPost/339004_a_340333]
-
și Norocel se strecuraseră pe lângă blegul de lup și intrară în palat. Aici croncănitorii lui Negru-Cioară văzură cele două căciuli cu ochi sclipitori, dar fiecare credea că sunt doi colegi de-ai lor, travestiți în acest fel, și începură să cârâie spre ei: Crau! Crau! Atunci, Mărțișor și Norocel răspunseră și ei: - Crau! Crau! Unui cioroipan i se părură nefirești cârâiturile celor două căciuli și le întrebă codificat: - Craaau! - Craaau! îi răspunse Mărțișor cu o voce îngroșată, iar Norocel: craaau! cu
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421406197.html [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
bătătura dinaintea cârciumii gemea de căruțe, trăsuri de oraș cu cufere legate la spate, hulube ridicate în sus ca la bâlciuri; caii cu botul în fân, cu urechile pleoștite în țârâiala ploii. Oameni legând a doua oară boccelele desfăcute. Pasări cârâind, cotcodăcind, gâgâind, măcăind în cuști. Înjurături și femei bocindu-se. Peste toate: stoarcerea neistovită din bureții norilor. Niciodată nu se văzuseră strânși laolaltă oameni din lumi atât de pestrițe: țărani și târgoveți, soldați de toate armele, răniți și sănătoși, ciobani
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
țigancă, ci fiindcă mie îmi plac ciorile, cum ciugulesc ele un bob de porumb nedigerat dintr-o baligă, sau păduchii din coama unui cal pe care se așează. Vezi cât de modeste sînt? Și mai au și darul premoniției. Când cârâie ele într-un anumit fel, spun ceva, dacă știi să le asculți... Fii cioară drăguță și o să te fac să le simți porumbiță... N-ai nici o șansă cu strelitul, poți să-i arăți și un autobuz și el tot pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]