773 matches
-
Aproape de pușcărie este o cârciumă. Tu treci pe la jumătatea zilei prin fața pușcăriei și te uiți dacă e liberă și, dacă e, te duci la acea cârciumă, bei zdravăn și te prefaci beat, apoi ceri o sticlă pe gratis și cum cârciumarul nu vrea să-ți dea, începi să te cerți, să-l înjuri și iei ceva sticle și-i lovești raftul cu sticle, ca să le spargi. Dacă poți, sari peste bar și răstorni raftul cu toate sticlele. O să iasă scandal, vor
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-un-gorjean-in-vestul-salbatic-de-iulian-popescu-editura-sitech-craiova-2017/ [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
unul expert în seifuri, acesta a cerut o zi în plus pentru a afla cam ce seifuri au băncile de pe aici. Și au început bandiții acțiunea. Totul a decurs normal cu cârciuma, banditul alegându-se și cu ceva pumni de la cârciumar, însă de, riscul meseriei! Apoi l-au dus la șerif, iar acesta le-a zis că, fiind beat, o să-i dea drumul. Atunci „acuzatul” s-a năpustit cu pumnii pe șerif, lovindu-l bine, doar voia neapărat să fie închis
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-un-gorjean-in-vestul-salbatic-de-iulian-popescu-editura-sitech-craiova-2017/ [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
Mă scuzați, nu am mai avut rață, așa că v-am adus curcan.” Mă uit lung în ochii lui. De ce nu m-a întrebat înainte? De ce mi-a mai sugerat rață? De ce a ascuns „rața” sub varză? În dulcele stil de cârciumar interbelic de mahala, pe jumătate umil, pe jumătate „conspirativ”, îmi zice, tot pe jumătate, șoptit: „Dar să știți că ați ieșit mai bine, că e mai scump curcanul.” Versat omu’... Și, facându-mi discret cu ochiul, se îndepărtează grăbit spre altă
„Customer experience” în România: Am cerut pește la un restaurant pescăresc, chelnerul mi-a propus rață pe varză, iar sub varză ce credeți că am găsit? by https://republica.ro/customer-experience-in-romania-am-cerut-peste-la-un-restaurant-pescaresc-chelnerul-mi-a-propus-rata-pe [Corola-blog/BlogPost/338467_a_339796]
-
pretez S-am și io un duplicat?! Fusei dar, la dom' primar, Chiar la el la primărie Și îmi zîse : mă Ilie, Sincer că nu am habar Cum să te dublez măcar, Însă cine poate știe ... Du-te tu la cârciumar; Merg la cârciumar vioi Și-l iau scurt : cu ochii verzi, Cum ști tu, să mă clonezi, Vreau din unu să faci doi ... Mi-a umplut atunci un țoi Dă vreo cinci ori, n-ai să crezi, Cu rachiu d-
CLONARE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1401972774.html [Corola-blog/BlogPost/360958_a_362287]
-
și io un duplicat?! Fusei dar, la dom' primar, Chiar la el la primărie Și îmi zîse : mă Ilie, Sincer că nu am habar Cum să te dublez măcar, Însă cine poate știe ... Du-te tu la cârciumar; Merg la cârciumar vioi Și-l iau scurt : cu ochii verzi, Cum ști tu, să mă clonezi, Vreau din unu să faci doi ... Mi-a umplut atunci un țoi Dă vreo cinci ori, n-ai să crezi, Cu rachiu d-ăla dă soi
CLONARE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1401972774.html [Corola-blog/BlogPost/360958_a_362287]
-
Romania vineri 26 mai, de la ora 20:00, la Studioul Horia Bernea - Cinema Muzeul Țăranului. Cealaltă parte a speranței este o comedie foarte actuală, care spune poveștile unui tânăr refugiat sirian și ale unui finlandez, fost agent de vânzări, azi cârciumar și jucător de poker, ale căror drumuri se intersectează în jungla de asfalt numită Helsinki. Fiecare vrea partea sa de speranță. Aki Kaurismäki semnează și scenariul filmului. Cele două povești se intersectează din întâmplare la minutul 40 al filmului. Prima
Gustați umorul nordic al lui Aki Kaurismäki! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105475_a_106767]
-
și se plângea că îi lipsește alcoolul cu care ar putea să-și atenueze traumele provocate de spaime. În vis, Eugène Ionesco ajunge la un birt în care cere “ceva de băut”. „Nu pot să vă dau de băut - spune cârciumarul din vis - decât dacă îmi prezentați certificatul dumneavoastră de sănătate mintală. [ ... ] Se pare că sunteți nebun, vi s-au făcut injecții, sunteți drogat.” „Injecțiile acelea mi le-a făcut un doctor, ca să dea la cap spaimei”, explică Eugène Ionesco în
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Eugene_ionesco_intre_oroarea_de_a_trai_si_oroarea_de_a_muri.html [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
de sănătate mintală. [ ... ] Se pare că sunteți nebun, vi s-au făcut injecții, sunteți drogat.” „Injecțiile acelea mi le-a făcut un doctor, ca să dea la cap spaimei”, explică Eugène Ionesco în vis. Dar nu reușește să-l convingă pe cârciumarul din vis, așa că pleacă la un alt birt, unde comandă același lucru: băutură. „Aștept zadarnic, aștept și visul se sfârșește în așteptarea asta.” Dimineața, dramaturgul îi povestește visul rezumat mai sus psihiatrului din clinica în care era internat (probabil doctorului
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Eugene_ionesco_intre_oroarea_de_a_trai_si_oroarea_de_a_muri.html [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
a ajutat cineva cu o scară . Să sari de la înălțimea asta nu e la îndemâna oricui. Iar jos e pavaj. -Cand l-ați scăpat din ochi era ziua sau seară? întreba Mâțan. -Era ziua, răspunse omul. -Oamenii tăi sunt niște leneși cârciumarule! îl apostrofa Maydan. -S-a întors repede după ce a disparut? -Destul de repede. Poate că a stat jumătate de ceas. Nu prea mult. -Asta înseamnă că nu s-a aventurat prea departe, conchise Mâțan. Locul pe unde s-a dus e
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1447789358.html [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
unde este închis altul nevinovat, nu criminalul adevărat. Gore, care este refuzat de țiganca Maria (căsătorindu-se cu Rădulescu -Răducu, așa îi spuneau fanii săi- un fost campion de box, pe care îl iubea), este omorât de personajul Bănică, un cârciumar cu care are o altercație în barul acestuia. Pentru că Gore este găsit mort de Rădulescu a doua zi de dimineață și anunță poliția, știindu-se în comunitate că acesta i-a „suflat-o” lui Gore pe Maria în tinerețe, poliția
DESTINELE ÎN PROZA SCURTĂ A SCRIITORULUI GEORGI CRISTU de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1441607337.html [Corola-blog/BlogPost/343379_a_344708]
-
Ehe! O mare tragedie! M-am născut în 1939. - Suntem leat! - Da, dar dumneavoastră ați avut alt traseu. Mie mi s-a tras de la o sticlă de... secărică! - Ce e secărica? - Era o băutură prin anii `30-`50. Tata era cârciumar într-un sat de lângă Dunăre, aproape de Orșova. Avea o cârciumă în două camere de la parterul casei noastre. Veneau oamenii din sat, fel de fel. Odată, unul, bețiv ordinar, s-a îmbătat și i-a cerut o sticlă de secărică tatii
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-vartejul-dansului-vartejul-vietii-de-iulian-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
-ului. -Vor fi alegeri ... -Dacă rămâne omul nostru...Iliescu! O să fie totul bine! -La vremuri noi...tot noi! -N-o fi așa prost poporul să-l voteze! -Dacă o să candideze, de ce să nu-l votăm, bă, Zahario!Strigă din spatele tejcheli Vasile cârciumarul. -Votați-l voi! -Bă, ăsta a mâncat salam cu soia alături de noi! -A mâncat pe dracu! El lua ce este cel mai bun și ieftin de la magazinele partidului. Netea tăcea mâlc. Gândul lui punea la cale ceva ce-i va schimba
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/Incercarea_moarte_n_are_povestire_d_al_florin_tene_1330762720.html [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
trase cu tărie un picior, de se bălăngăni din balamale și o porni pe scurtătură, direct spre birtul de unde abia plecase. Simțea nevoia să-și omoare necazul în alte pahare cu rachiu, de parcă nu golise destule. Ajuns la bodegă, Tase cârciumarul se uită mirat la el și-l luă la rost. Știa că-i cu arțag, atunci când i se urca răchia la cap. - Ce-i, măi Vasile, ți-ai uitat cumva năravul la mine și ai venit după el? - Lasă-mă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
că n-a fost om în viața lui aflat la necaz căruia să nu-i întindă o mănă de ajutor și n-a fost suflet căruia să nu-i spună o vorbă bună. A venit pe lume în casa unui cârciumar, care trebuie să fi fost om vesel și să avut sufletul mare ca o lună plină, pe care l-a transmis copilului, care acum compune Operete și cântece populare. A crescut învăluit în povești, cu vorbe bune și cu viersul
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
clipă să-i asculte, pe scenă sau cu alte ocazii, mai cu seamă prin cârciumi, unde celebrii cântăreți făceau ca mustul și pastrama, micii, fripturile și vinul rubiniu de Delureni să alunece mai bine pe gât, creând atmosferă. Fiu de cârciumar, Marin Voican a privit atent, cu ochii și cu sufletul său de copil de la țară, la tot ceea ce oferea cârciuma, mai ales veselia, cântecul și jocul popular, toate stimulate de vraja unui vin bun, însoțit de mititeii (pârjoliți la grătarul
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
nimeni nu vrea să arate că simpatizează sau apreciază caractere negative, chiar dacă sunt interpretate cu talent. In plus, cum majoritatea populației țării provine din țărănime, nimeni nu vrea să admită evoluția unor caractere/personaje perene, aparținând elitei satului, cum sunt cârciumarul, dar mai ales primarul, polițaiul sau chiar preotul satului. Principalele personaje ale serialului NU vor să muncească, dar visează la o îmbo- gățire rapidă și cad victime sigure unor șarlatani sau ecscroci din sat sau din exterior, chiar prin scenarii
RA DU OLINESCU de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1446287821.html [Corola-blog/BlogPost/377785_a_379114]
-
răspunsese înaintea mea, vorbă fie, s-a chinuit literalmente să o facă să scoată câteva cuvinte. Și n-a putut! Individei îi căzuse, subiect lesne abordabil și arhicunoscut, nuvela Moara cu noroc a lui Slavici. - Și cum îl chema pe cârciumarul acela de voia să facă avere?... întreba răbdător, cu glasul său tărăgănat Todoran. Individa, pauză. - Și cine a venit acolo la Moară să-i facă zile amare cârciumarului?... Individa, bâtă. Todoran s-a uitat cu profundă dezamăgire la mine, ridicând
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1440575998.html [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
nuvela Moara cu noroc a lui Slavici. - Și cum îl chema pe cârciumarul acela de voia să facă avere?... întreba răbdător, cu glasul său tărăgănat Todoran. Individa, pauză. - Și cine a venit acolo la Moară să-i facă zile amare cârciumarului?... Individa, bâtă. Todoran s-a uitat cu profundă dezamăgire la mine, ridicând din umeri. Adică, ce să facă cu dânsa, parcă voia să mă întrebe. Dar termină cu ea, domnule! îmi venea să-i strig. Profesoară de română să n-
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1440575998.html [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
by nicolae nistor @2016 Nu te-ai întors în orașul nostru ros, de prea multe plecări, prea multe vise, ascunse în low cost. Nimeni nu pune flori pe mormintele uitate, și ce mai știu nepoți din fostele sate?. Ce știe cârciumarul de unde vii, unde te îndrepți, când sunt lacătele puse, pe părăsite porți. Tu nu mai ai rochițe de împrumut, când alergată erai, de fiecare țânc, și aveai vise erotice, ascunse în fântână, și numai știi cum este noaptea noastră, în
COLIVIA ORAȘELOR UITATE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nistor_1458621417.html [Corola-blog/BlogPost/363732_a_365061]
-
by nicolae nistor @2016 Nu te-ai întors în orașul nostru ros, de prea multe plecări, prea multe vise, ascunse în low cost. Nimeni nu pune flori pe mormintele uitate, și ce mai știu nepoți din fostele sate?. Ce știe cârciumarul de unde vii, unde te îndrepți, când sunt lacătele puse, pe părăsite porți. Tu nu mai ai rochițe de împrumut, când alergată erai, de fiecare țânc, și aveai vise erotice, ascunse în fântână, și numai știi cum este noaptea noastră, în
NICOLAE NISTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_nistor/canal [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
orașelor visateby nicolae nistor @2016Nu te-ai întors în orașul nostru ros,de prea multe plecări, prea multe vise,ascunse în low cost.Nimeni nu pune flori pe mormintele uitate,și ce mai știu nepoți din fostele sate?. Ce știe cârciumarul de unde vii, unde te îndrepți,când sunt lacătele puse, pe părăsite porți.Tu nu mai ai rochițe de împrumut,când alergată erai, de fiecare țânc,și aveai vise erotice, ascunse în fântână,și numai știi cum este noaptea noastră,în
NICOLAE NISTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_nistor/canal [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
de tutun. Statul beneficiază de pe urma activității legale a fumătorilor români, încasează bani legali, dintr-un comerț legal, pe care îl acceptă. Orice comerciant sau beneficiar al unui produs se îngrijește să creeze și condițiile decente de consum. De exemplu, unui cârciumar nu i se permite să-și trimită mușteriii pe bordură când comandă o ciorbă de burtă cu smântână și ardei iute, hotelierii nu-și cazează musafirii în debara, iar taximetriștii nu-și bagă clienții în portbagaj. Atât timp cât fumătorii nu fac
„Fumez. Știu, nu contez!” Mesajul meu către „România care respiră” by https://republica.ro/zfumez-c-tiu-nu-contez-mesajul-meu-catre-zromania-care-respira [Corola-blog/BlogPost/338368_a_339697]
-
viitorul imediat, că era cumva angoasat de neconcordanța sfidătoare dintre mijloacele materiale disponibile și obiectivul propus. Asta și pentru că, peștele pescuit în cele aproape două zile de stat pe baltă, nu prea avea tăria unui argument forte în fața bestiei de cârciumar, un nemernic, precum toți cârciumarii din literatură, indiferent de meridianul pe care-și practică ignobila, dar și indispensabila, meserie. Prin urmare, disperarea îl făcu să caute strategii de rezolvare prin metoda recursului la istorie. Constată cu destulă surprindere că, în ciuda
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1419500141.html [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
angoasat de neconcordanța sfidătoare dintre mijloacele materiale disponibile și obiectivul propus. Asta și pentru că, peștele pescuit în cele aproape două zile de stat pe baltă, nu prea avea tăria unui argument forte în fața bestiei de cârciumar, un nemernic, precum toți cârciumarii din literatură, indiferent de meridianul pe care-și practică ignobila, dar și indispensabila, meserie. Prin urmare, disperarea îl făcu să caute strategii de rezolvare prin metoda recursului la istorie. Constată cu destulă surprindere că, în ciuda anilor de practică pescărească, ceva-ceva
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1419500141.html [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
sămădău și hoț de codru, dar care se făcuse jandarm pentru a se răzbuna pe Lică. Pintea și Ghiță se înțeleg să-l prindă pe sămădău cu aurul și argintăria furate, asupra lui. Dezumanizarea eroului principal atinge punctul culminant atunci când cârciumarul o lasă pe Ana drept momeală, pentru a-l prinde pe Lică, faptă care-l intrigă și pe căprarul Pintea. Din gelozie, Ghiță își va ucide soția, iar sfârșitul tragic e pus pe seama destinului: „Cine poate să scape de soarta
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]