926 matches
-
cu putință spectacolul sută în sută de necrezut la care am fost eu însumi un actor sau un figurant norocos, acum douăzeci și cinci de ani, cînd prin grădina Sf. Gheorghe ne ațineam după o femelă în dezmăț, ziua nămiaza mare, un cîrd întreg de bărbați, și mai tinerei și mai bătrîiori, și mai spălați și mai nederetecați, dar toți vrăjiți parcă de foșnetul fustelor ei, de legănatul ei obraznic pe șolduri și de mirosurile iuți pe care le lăsa dîră în urma ei
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
al "micilor invenții" ce se înregistrează spontan prin juxtapunerea particulelor realului sfărîmat, pulverizat pînă la putința recompoziției sale întru mister, aidoma unei "tristeți nucleare": "Am ieșit din camera încălzită/ prin pereții ei șoareci decalcifiați de iarnă/ omătul pe tufe un cîrd de rechini/ sub dud se-auzea geamătul/ unei bătrîne rapida alterare și aburire/ a cuvintelor/ Picioarele în sandalele tatălui nostru măcinate de două veri/ anterioare oasele de sidef scoteau mici chicote voluptăți/ pentru care timpul nu are dimensiuni// ninge "cum
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
o briză albastră de pescăruși ați împachetat amintirile voastre urîte le duceți în colțul enigmatic al gurii (vezi Mona Lisa lui da Vinci) podul va avea trepidații stelele furate iată vă curg din buzunare împrăștiindu-se înapoi pe cer vedeți cîrdul acela vă așteaptă la a doua încercare bineînțeles după ce treceți acest pod interminabil pe sub el curge calea lactee despre care ne-a vorbit atît de frumos profesorul nostru de geografie care acum (scuzați) e mort de-a binelea" (Podul). Eul
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
încarcă raportul nostru cu trecutul: "Gentila libertate cîntată de Alecsandri era cu neputință să nu fie asociată neamului păsăresc, de unde ritmul sprințar: "Libertatea-n fața lumii a aprins un mîndru soare/ Și-acum neamurile toate către dînsul ațintesc/ Ca un cîrd de vulturi ageri ce cu-aripi mîntuitoare/ Se cere vesel ca să zboare/ Către soarele ceresc". "Mîndru soare", "soarele ceresc" către care zboară "vulturi ageri" cu "aripi mîntuitoare" dispuși într-un "cîrd", astfel că teribilele paseri ale crestelor de munte devin
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
Și-acum neamurile toate către dînsul ațintesc/ Ca un cîrd de vulturi ageri ce cu-aripi mîntuitoare/ Se cere vesel ca să zboare/ Către soarele ceresc". "Mîndru soare", "soarele ceresc" către care zboară "vulturi ageri" cu "aripi mîntuitoare" dispuși într-un "cîrd", astfel că teribilele paseri ale crestelor de munte devin simpli porumbei" (se află în cauză Andrei Mureșanu). Degajată de orice scorțoșenie, "relatarea" și sancționarea "textului avut în vedere posedă frecvent un caracter familiar-jucăuș. Scriind astfel pînă-n ultimele sale zile de
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
licență îndelung negociată și adjudecată prin bunăvoința criticii. Cuplul Ceaușescu, despre care aflăm ca dintr-un banc prost că erau numiți Dracula și, respectiv Marea Doamnă Dracula, un securist-gigolo, Bob Orlando, un altul, oarecum mai rafinat, Valdi Munteanu și un cîrd de femei fatale, cărora nu le diferă decît culoarea părului, sînt puși să joace o horă sinistră, pe teritoriu, bineînțeles sudic și într-un timp, bineînțeles decadent, în preajma lui decembrie 1989. Nu lipsește, cum altfel, o prințesă valahă, Mazuca Vlădoianu
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
de plăcere și de frică. Niciodată nu mai sburase atât de departe. Dacă înfruntase, fără teamă, și o ploicică... Într-o holdă de grâu alerga în salturi leneșe o căprioară însoțită de puiul ei neastâmpărat. Lângă un pârâiaș, văzu un cârd de gâște păzit de o fată săracă, numai zdrențe, cu părul bălai, încâlcit. Uitându-se la făptura sărmană, o duioșie o cuprinse. Frecându-și cu putere elitrele una de alta, zise și ea: Cerule iubite, fă să se mărite!... Rița
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
cocoșați/ vulturi suri cu rîvnă la ciupit ficați/ ciufi abia ouați fluturi de mătase/ ciocîrlani, găi granguri bufnițe vînjoase/ arăpuști zărghite corbi cu nas de pește/ parcă și ghenoaie cu sînpetri în dește/ șerpi cu mere-n guși tăuni zînenzori / cîrduri de ursite și de zburători cam/ ațîțători." Putem vorbi de o adevărată magie a cuvîntului, de o supremație a verbului vrăjitoresc, capapil să instituie "realități" și să concureze, cu success, realitatea... Florin Șlapac - Zăpodie, Editura Ex Ponto, Constanța, 2001, 100
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
măsuri, înarmându-i până în dinți pe tradiționalii purtători de bulane. Spectacolul e ridicol, dar nu fără o notă de sinistru. S-a întâmplat să străbat, zilele trecute, țara de la sud la nord și, din goana mașinii, am fost uluit de cârdurile de polițai întâlniți peste tot. Că ei se aflau într-un număr înspăimântător de mare în absolut toate localitățile, e o problemă mai veche, ce spune ceva despre esența represivă a statului român. Țara geme de oameni în uniformă, e
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
privind la ei, Plâng lacrimi de scântei. Treptat, omătul spulberat Se-ntinde ca o mare, Și crește, și sub el treptat Convoiu-ntreg dispare. Și-n zori tot câmpu-i învălit C-un giulgi nemărginit. Au fost! Acum ei unde sânt?... Un cârd de vulturi zboară Pe sus c-un repede avânt Și iute se coboară. Iar dintre brazi vine urlând, Urlând lupul flămând!... După aceste "ocoluri", ajung la scrisoarea lui Iacob Negruzzi anunțând că: "Prin luna martie 1868, am primit o scrisoare
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
pescari amatori, Adriana luându-și punga cu resturile de pâine, se îndreptă spre zona unde pe malul lacului, erau ridicate câteva construcții mai impozante. Mergea pe cheul de promenadă al lacului și odată cu ea au început să o urmeze și cârdul de păsări care se apropiase de mal, dovedind că le este foame, sau că sunt obișnuite să li se arunce diferite alimente pe care să le ciugulească de pe luciul apei. În fața ei se ridica un ponton mare, tot construcție solidă
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
întâlni vulpi și alte animale sălbatice. In Richmond Upon Thames (o zonă selectă unde locuim), am văzut cu ochii mei o ditamai vulpea pe stradă, ziua,în amiaza mare și nimeni nu o huiduia. Prin parcuri, sunt interesante de văzut cârduri, cârduri de ciori, care ”pasc” împreună cu cârduri de porumbei, parcă mai mari decât ciorile. Se pare că în Anglia, ciorile și porumbeii trăiesc în bună înțelegere. Nu știu câte ciori există în restul Angliei, dar fără teamă că greșesc, pot numi Londra
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
vulpi și alte animale sălbatice. In Richmond Upon Thames (o zonă selectă unde locuim), am văzut cu ochii mei o ditamai vulpea pe stradă, ziua,în amiaza mare și nimeni nu o huiduia. Prin parcuri, sunt interesante de văzut cârduri, cârduri de ciori, care ”pasc” împreună cu cârduri de porumbei, parcă mai mari decât ciorile. Se pare că în Anglia, ciorile și porumbeii trăiesc în bună înțelegere. Nu știu câte ciori există în restul Angliei, dar fără teamă că greșesc, pot numi Londra - orașul
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
Richmond Upon Thames (o zonă selectă unde locuim), am văzut cu ochii mei o ditamai vulpea pe stradă, ziua,în amiaza mare și nimeni nu o huiduia. Prin parcuri, sunt interesante de văzut cârduri, cârduri de ciori, care ”pasc” împreună cu cârduri de porumbei, parcă mai mari decât ciorile. Se pare că în Anglia, ciorile și porumbeii trăiesc în bună înțelegere. Nu știu câte ciori există în restul Angliei, dar fără teamă că greșesc, pot numi Londra - orașul ciorilor. Am aflat cu mirare că
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
ei. Am citit multe în presă despre nunta la care am fost și cred că eram beat pulbere. Ori ei au scris din imaginație, ori eu nu eram pe acolo", a povestit prezentatorul. Acesta a adăugat: "La poartă era un cârd de milogi cu aparate să fotografieze cine vine la eveniment. Cui îi plac boscheții, dar nu a avut intelect să fie polițist, e paparate. Mi-au făcut poze când treceam cu mașina și m-au dat la ziar cu tot cu numărul
Badea în război cu paparazzi de la nunta lui Teo: un cârd de milogi () [Corola-journal/Journalistic/22740_a_24065]
-
Laverty vorbește despre contextul în care i-a venit ideea scenariului: “Lumea whisky-ului este plină de ciudățenii, lucru care o face extrem de atractivă. Spre exemplu, cînd am auzit că undeva în Scoția, depozitul unei distilerii este păzită de un cîrd de gîște, mi-am dat seama ce potențial comic uriaș rezidă în asta”. Există ceva exotic legat de acele mii de butoaie în care whisky-ul se maturează pe întuneric, verificat fiind din cînd în cînd de către producător, ca un
Ken Loach, îngerii, whisky-ul şi scoţienii [Corola-blog/BlogPost/98383_a_99675]
-
În ciclu nou de zile nenăscute. La asfințit să-mi scald privirea În ochii-ți plini de vii dorințe, Cu-a tale multe-ngăduințe Să simt ce este fericirea. Să fim tot una cu natura, Cu păsări să zburăm în cârduri, Ca flori să înflorim în gânduri, Sărutul să ne umple gura. Referință Bibliografică: Invocând primăvara / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1950, Anul VI, 03 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
INVOCÂND PRIMĂVARA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381786_a_383115]
-
fi pe sistemul “Nino, nino, atenție la concurență!”? ) șiiiii... șiiiiiiiiiiii... Mi s-a părut supertare asta cu șerpii. Mă gândesc că toți cei aflați în pericolul de a se întâlni cu șerpi veninoși ar trebui însoțiți și păziți de un cârd de femei aflate la ovulație. Oare la ce altceva o mai fi bună femeia la ovulație? Ce credeți că mai detectează ea? Să facem o listă, zic. Foto Shutterstock
Ce mai detectează femeia la ovulație? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20499_a_21824]
-
și-un cotoi străin dacă apare, este imediat „observat” și etichetat : „Ăsta-i nou !”. Cu atât mai puțin ar fi trecut neobservat grupul de copilași care, la un moment dat a bulversat feng-shui-ul străzii, trecând zilnic spre școală, asemenea unui cârd de râțuște. I-am numărat și la toți ne-a dat la fel: șase ! Apoi, iscoadele au început să-și facă datoria: sunt noi în oraș, locuiesc în susul străzii, cu chirie, și sunt crescuți doar de mamă. Mamă pe care
Moș Crăciun pentru un elev, un profesor, un medic și un bolnav by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20742_a_22067]
-
place să își facă prieteni gay. Dar și bărbații visează să-și facă multe, multe, multe prietene lesbiene. Știți cum aranjează învățătoarele copiii în rând, doi câte doi, și ies cu clasa la plimbare? Așa ar ieși și bărbații, cu cârdul de lesbiene la plimbare printr-un spațiu discret, bine adăpostit de ochii lumii. Printr-un pat, de exemplu. Arată-i o femeie urâțică și întreabă-l dacă ar fi interesat să se joace cu ea de-a polițistul care o
Lesbiana lui Manole by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18408_a_19733]
-
părinților. Câte un cormoran flămând făcea scufundări repetate, căutându-și hrana pe fundul eleșteului, printre puietul de pește. Acesta este dușmanul declarat al pescarului de apă dulce și aliatul celui ce pescuiește chefal la mare. Când cormoranii se adună în cârd și încep pescuitul în bazinele portuare, bancul de chefal se repede spre mal, sau se ascunde sub navele acostate, intrând în zona de activitate a pescarilor de chefal. Timpul se scurgea monoton și, din când în când, mai ridicam cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
lângă tâmple, rațele-s urmate de pui aurii. Cormoranii emit sunete ciudate lângă estuar Își cheamă tandru iubitele când se lasă înserarea Au făcut din acest loc mirific un amplu sactuar Aici viața își urmează firul, cunoscând eliberarea. Pelicanii- în cârduri se iau la-ntrecere înotând Ei sunt campionii deltei, dar și pescarii sanitari Iar scufundacii - corcodei și furtunari - meditând Așteaptă cu stârcii răbdători să treacă bărcile mari. O! țară dragă, meleag natal, Fluviu iubit Păsări călătoare, Cale Lactete cu toți
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
și mă plouă. Că s-a scuturat de rele, de urât, de frig, de gripă Și și-a primenit veșmântul cam zorit și cam în pripă, A-ncălțat papuci din iarbă, s-a amorezat de soare Și privește înspre ceruri printre cârduri de cocoare. S-a împodobit cu vise, cu arome, cu dantele, Și-a prins în piept margarete și în plete, rândunele. Clipocit de ape limpezi au țâșnit dintre căușe Și își poartă lin spre vale valurile jucăușe. Primăvară, dulce fată
PRIMĂVARA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380164_a_381493]
-
sub lumina ochilor aceste versuri, dintr-unul din poemele recitate de Lucia Olaru Nenati, al căror ecou l-am auzit multă vreme după aceea: “Și deodată-n ceasul tainei / Când se-ntoarce-n noapte ziua / Au venit la mine teii /Cârduri de miresme-păsări...” Doina Cernica /UZPR
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
potrivește. Departe de el gândul să legitimeze copilașul. Din contră, il change de crémerie, pândește un Sf. Dumitru și fuge, se instalează singur în moțul Căii Victoriei. Curând pune ochii pe una din fetele Burelly, remarcată de Mișu Claymoor în cârd cu alde Marica, o duce la biserică și-i face apoi o pereche de copii legiuiți." (pag. 78) Până aici, adică până la finalul notelor cotidiene presupus mateine, avem o carte trenantă, cu bunele convingătoare și cu relele ei secvențiale, foarte
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]