1,366 matches
-
loc de lucru - orice s-ar spune, la urma urmei, se face și-așa meserie, nu doar zgândărind sexul. Giganticul ei, argintiu, (Tilia Tomenstan) - nu-l mai recunosc. De bătrânețe, multisecular, prăpădit cum e, primăria l-a proptit în niște cârje de fier verzi vopsite, cu crengile groase strânse și ele în vreo cinci-șase chingi zdravene, tot de fier, să nu fie doborâte de vânt. Richard zice: un Dinozaur, închingat. în carnet, notez pe furiș: Balaur! însoțitorul meu udă, șterge de
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
și conflictul relației cu cuvintele a căror vindecare nu e tocmai de dorit. Aici este mesajul din subsidiar al Poemelor extrauterine. Aventura autoscopiei nu se va încheia curând, dar scrisul pervertește existența: "mă sprijin de această filă ca de o cârjă nesinceră/ care-mi mutilează moartea cu poeme". Prin urmare, reinvestirea poeziei cu atributele existențiale rămâne un proces ŕ suivre. Miruna Vlada, Poem extrauterine, Cuvânt înainte de Octavian Soviany, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, 64 p. ... dar în coli albe locuim cu toții
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
o ruptură existențială - sau, cum ar simplifica cineva, un divorț în pragul bătrâneții. Ani la rând, m-am silit să-mi păstrez acea sumbră satisfacție, deși mă lipsisem de multe semne mnemotehnice cu acea ocazie. Fără sprijinul unor asemenea modeste cârje scrise (jurnale, agende), amintirile noastre pot fi, în ansamblu, demne de considerație, dar ele revin confuze, cu tente de idealizare, cronologic aproximative... În 1973, din Perugia unde petreceam, ca italienist, a doua bursă universitară de o lună (prima avusese loc
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
satelit se autointitulează "grup de profesori și de cercetători", treacă de la mine: nici măcar n-am să întreb care e "profesor" și care "cercetător"... S-au văzut și lucruri mai bizare. Spre deosebire de domniile lor, eu nu-mi scriu articolele sprijindu-mă în cârja însemnelor academice, asociind pe neîntrebatelea părerilor mele vreo instituție. Sau, cine știe, te pomenești că numeroasele universități americane la care sunt "angajați" i-au abilitat în acest sens! Și poate că tot ele i-au încurajat să-și ofere sprijnul
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
singurătatea Ierbii"), pentru a înlătura lașitatea unei sinucideri: "Mâna nu m-ascultă, răzvrătită/ Să-mi reteze gâtul cu tăișul coasei;/ Nu voiesc sub lună să mă spânzur/ Ca păianjenii de grinda casei...// Haide, soare cald, râzi dimineții!/ Haide, suflete, ia cârja vieții!" ( Vlagă). Acest conflict interior dintre tentația simbolistă ca semn nefast al unei devitalizări și căutarea energică a unui echilibru tonic prin apelul la resursele tradiției e mai cu seamă interesant în poezia lui George Meniuc. Un conflict niciodată rezolvat
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
În trecut și dezaprobărilor oficiale de astăzi, că dacă În România ar fi fost cu adevărat un holocaust, nici el și nici soția sa nu ar mai fi fost astăzi În viață... Ajungând la New York, m-am Împrietenit cu Ion Cârja, autor de cărți (Întoarcerea din Infern, două volume, si Canalul Morții). Atât el cât și fratele său Nicolae m-au invitat să rămân acolo și să acționez În cadrul Consiliului Național Român pe care tocmai Îl fondaseră. Având promisiuni de a
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
românul descumpănit își amintește la nevoie de scripturi, de agheasmă și anafură, de altar și de cruce, ce-i domolesc amarul. Înjură dezinvolt acasă, pe stradă, în tramvai, la serviciu, în cârciumă sau cimitir, sudalma fiindu-i, ca și pâinea, cârja cea de toate zilele, chiar când stă de vorbă cu sine însuși. La prima vedere ai zice că e un semn al agresivității sale. În realitate, de cele mai multe ori, e un eșapament prin care se eliberează de multe și mărunte
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
o reproducem 17, din care rezultă că Eminescu îi amintește prietenului său de la Iași intenția de a publica, împreună cu Ion Creangă, câteva povești, traduse din Pușkin, la care să se adauge și alte trei creații -”Povestea indiană,,,,,Nuca, măgarul și cârja,,, inclusiv prelucrarea textului lui Edgar Allan Poe: ,,Dragă Novlene, Nu știu dacă ai primit și ai predat lui Creangă traducerile trimise de mine: ,,Cucoșul de aur”, ,,Povestea despre împăratul Saltan”, ,, Povestea despre împărăteasa moartă și despre șapte frați viteji”, ,, Povestea
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
prelung de șerpi ondulați , în pămîntul cel negru, fertil, al prospețimilor lumii dintîi" dospită-n amiezile grele de fluturi cu-aripile-n țigle fierbinți " Și eu pierdut, Doamne! Gîndindu-mă, deodată" cum umblu prin tîrg, sprijint într-o lacrimă veche ca într-o cîrjă lucioasă" cum hainele-s acre de singurătate" cum trece încet, riscant de încet, încă o zi în care totuși am avut curajul să ies pe stradă" cum nu mi-a fost scîrbă să mă îmbrac, m-a pocnit iar tupeul
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
fost prinse în schiuri. Între timp, apărătorii din tranșee se răriseră. Unora, obuzele le venise de hac. Pe coasta dealului ascunsă privirii nemților, răniții erau coborîți în sat. Unii mergeau șchiopătînd pe picioarele lor, servindu-se de puști ca de cîrje, alții erau tîrîți în pături de sanitari. Ultimele plutoane odihnite le luau locul. Soldații teferi își priveau camarazii schilodiți fără să încerce să se apropie prea mult de ei. Nenorocirea îi ținea la distanță. Schimbau doar cuvinte de milă și
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Infirmități Această seninătate dureroasă rușinoasă cum un gheb cine-o susține cine-o laudă în depărtările ce ni s-au promis înghițite de alte depărtări tot mai vagi care nu mai țin seama de noi cei ce ne sprijinim în cîrja textului? Fluturi Fluturi sumbri cum lacătele lemn mărunțit cum sticla mormînt fîlfîind cum o eșarfă. Și cum se-nvîrt Și cum se-nvîrt se-nvîrt în jurul tău morții ca niște sfîrleze unii umblă pe muchia unui gînd cum pe ape alții se adună
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
posadele de gheață Inorogi țesuți în verdeața înaltă a cerului înmiresmat în mațele turbanelor-țepele purpurii în foalele lentilei-vătafii bulbucați în burta cimpoiului-viclenia și trădarea Struțocămile prin deșerturi de sacâz pălmași umeziți de bruma căzută pe casele de pai străpunși cu cârjă de păianjenul șchiop în pânza de lipitori și lăcuste Domni peste ținutul sălbatec peste sălbăticiți peste mișcătoarele din mină mitul fals întreținut înscenat la revoluții și răzmerițe blestem VI. broderie în ia de purpură cruciulițe bruma firul rombul lumina fluiere
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
Că pot fărma trufia de sloiete A stâlpnicului Ianus-monoped... Eheu! Eheu! Și iată-mă-s în van că Invoc aliura oțului de-am fost, în timp ce-mi pică oasele din fleancă Și când purced să-mi fac de-o cârjă rost. Prin ipostaza asta belalie Nici că răsar figurile de stil Și-mi cade stilografu-n astenie La capătul acestui vers fosil. Prea galopantă-i trecerea prin lume Prea galopantă-i trecerea prin lume La care toți contribuim din plin, Fie
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
pentru substanța credinței despuiată de aparatul instituțional și de fastul ritualic, cît și pur și simplu pentru umilința necesară regăsirii de sine, a purității ce se desprinde de lume? "Cu ce se poate măsura/ credința băiatului ce și-a abandonat/ cîrjele în zăpadă și, rezemat/ de stînca înghețată,/ adoră un Christ încoronat cu nea și/ atîrnînd pe un crucifix răsărit/ în miezul unui pîlc de brazi/ ce închipuie, totuși,/ o biserică mai reală și mai la îndemînă/ decît catedrala semeață ce
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
se observă o mișcare mai avansată spre progres. Compozitori tineri răsar, printre care Mihai Jora își face apariția la pupitrul orchestrei simfonice, atrăgând atenția publicului meloman asupra talentului său. Orchestrează fericit în „Suită Moldovenească”. Emoționează sala apărând pe scenă în cârje (rezultatul unor lupte în care a căzut grav rănit) - un merit mai mult bravului artist! La acest concert fui însoțită - din întâmplare - de acela care mai târziu a fost sortit să-mi fie tovarăș al vieții mele, un tânăr voinic
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
județului. Din 1990 și până în momentul de față, Crucea Roșie Timiș a distribuit persoanelor cu handicap loco- motor sau aflate temporar în imposibilitate de a se deplasa în mod natural, peste 800 de cărucioare cu rotile, peste 2 000 de cârje și nu mai puțin de 600 de cadre. Dotarea filialei include, printre altele, și două autosalvări, o autoutilitară și un microbuz, echipate la un nivel ce permite acordarea primului-ajutor și a transportării bolnavului în condiții optime. Un alt aspect al
Agenda2003-28-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281238_a_282567]
-
str. Eneas nr. 14A (sediul Crucii Roșii Timiș), oaspeții germani zăbovind încă două zile în orașul nostru. Ajutoarele, în greutate totală de 26 de tone și o valoare ce depășește 10 000 de euro, constau în medicamente și soluții perfuzabile, cârje și cadre pentru persoane cu handicap, lenjerie și pături pentru spitale și săli de operație, mobiler (paturi și noptiere) de spital, biciclete pentru persoane cu handicap, precum și alimente (paste făinoase, supe concentrate etc.). De toate acestea vor putea beneficia atât
Agenda2004-31-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282714_a_284043]
-
Timișoara și-a început activitatea - ca punct de lucru al unei firme bucureștene - Centrul „Ortopedica”. Acesta are ca obiect de activitate comercializaea unei game largi de dispozitive medicale/ortopedice, dintre care amintim: mijloace și dispozitive de mers (fotolii rulante, bastoane, cârje, cadre pentru mers); proteze externe, pentru membrul inferior sau superior, la orice nivel de amputație; orteze pentru coloana vertebrală, membrul inferior sau superior, orteze textile funcționale și orteze termo-compresive; încălțăminte ortopedică; proteze externe de sân; sisteme de colostomie și urostomie
Agenda2005-05-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283333_a_284662]
-
în grad de handicap ușor sau mediu și au calitatea de angajați beneficiază de următoarele drepturi și facilități: asistență medicală conform Legii nr. 783/2001 (cu modificările și completările ulterioare); medicamente gratuite pentru tratamentul ambulatoriu și pe timpul spitalizării; obținerea protezelor, cârjelor, ghetelor ortopedice, cărucioarelor la prețul etalon stabilit de C.N.A.S. și asigurarea, cu prioritate și în condiții avantajoase, a aparatelor auditive și a implanturilor cardiace; încadrarea într-o activitate salarială în locuri de muncă accesibile și cât mai aproape de domiciliul
Agenda2004-39-04-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/282911_a_284240]
-
Szabo, coordonatorul ADAM Timișoara, se oferă diverse servicii în sprijinul persoanelor care au nevoie de recuperare medicală după diferite afecțiuni, dar se are în vedere și facilitarea integrării sociale a persoanelor cu deficiențe. Asociația oferă membrilor săi materiale necesare recuperării: cârje, cadre pentru deplasare, scaune rulante, biciclete medicale, paturi și saltele medicale și altele. Valoarea cotizației ce trebuie achitată lunar de către membri este de 5 000 de lei/pers. Relații, la sediul ADAM sau la tel. 0256-495 982. M. DIANA PAVEL
Agenda2004-28-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282630_a_283959]
-
cosit. Vreun muntean își făcuse pomană cu ei. Dîndu-se jos cu grijă, ajutat de nevastă-sa, care părea ceva mai în vîrstă decît el și căreia îi lipseau aproape toți dinții din față, omul se propti mai întîi bine în cîrja, mă salută, ca și cum abia acum făceam cunoștință cu adevarat, și tot ce discutaserăm pînă atunci, eu jos, lîngă drum, el sus, în căruță, cu hatul alături, avusese loc între alte două persoane. Dat fiind beteșugul bietului om, care abia acum
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
vorbe, unui teasc cerebral, spre a realiza concentrate, "pilule" metaforice: "o surzenie tînără în inima focului/ biciul drumului înapoi// o firimitura treaza în plin întuneric/ un altar în hohot" (dintr-un balcon al memoriei). Sau: "dar astăzi doar despre marșul cîrjelor să vorbim" (despre marșul cîrjelor să vorbim). Sau: "cine să cîntărească secetă cumplită/ a liniei drepte/ cine să cîntărească lacrima vărsata pe ascuns/ de o rădăcină// ce poate visa un cuțit/ într-o casă cu pereții vătuiți de spaimă" (restul
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
a realiza concentrate, "pilule" metaforice: "o surzenie tînără în inima focului/ biciul drumului înapoi// o firimitura treaza în plin întuneric/ un altar în hohot" (dintr-un balcon al memoriei). Sau: "dar astăzi doar despre marșul cîrjelor să vorbim" (despre marșul cîrjelor să vorbim). Sau: "cine să cîntărească secetă cumplită/ a liniei drepte/ cine să cîntărească lacrima vărsata pe ascuns/ de o rădăcină// ce poate visa un cuțit/ într-o casă cu pereții vătuiți de spaimă" (restul din rest). Salvatoare i se
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
Știu că într-o zi cleioasa negură a Ochiului Orb/ se va retrage/ ca apele de pe uscat/ ca ghearele de pe gîtul căprioarelor/ și va rămîne pupila lui pură - sfioasă floare a neantului.// Acum cînd scriu simt cuvîntul ca pe o cîrjă/ simt mîinile tremurînde ale celor care au trecut/ înaintea mea prin bezna lumii:// văd cu scrisul" (Alegerea ochiului). Evident, renunțarea la viziunea dualistă a privirii e o mutilare spirituală. Sufletul are doi ochi, scria Angelus Silesius, unul privește timpul, celălalt
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
acceptă ca pe o ultimă și unică soluție: izbînda cu Richard al III-lea. Dacă sufleurul debutează ca un om neimplicat, venit doar să-și facă meseria și nimic mai mult, încet-încet atitudinea lui se modifică vizibil: se transformă în cîrjă și supapă totodată, singurul, după Barrymore, care își mai dorește ca acesta să reușească. Tot acest traseu între detașare, implicare, pasivitate și suferință pe care-l traversează sufleurul-oglindă-rezoneur este parcurs și scenic cu măsură de actorul Gelu Colceag. Plecînd de la
Povara destinului? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17357_a_18682]