50 matches
-
comună (târgușor), așezate în partea de nord a plasei Mijlocu. Numele localității provine, se pare, de la numele proprietarului Hodco. Leoști. În județul Fălciu erau două sate cu acest nume: unul pe Crasna și altul pe Sărata, denumit și Cotroceni, lângă Cârligați și Rusca, făcând parte din comuna Șchiopeni (astăzi, în com. Pădureni). La cel de-al doilea se referă uricul lui Ștefan cel Mare din 1495. Denumirea satului provine, probabil, de la paharnicul Leoa (Leva), care avea doi frați, Șteful și Gherasim
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prutețul se varsă în lacul lui Donici”. Pârâul Sărata izvorăște din pădurea Hușilor, pe teritoriul comunei Rusca (jud. Fălciu) și se varsă în Prut, în apropiere de Berezeni. Sărata de dincolo de Prut se varsă lângă satul Hănășeni. Trece pe lângă satele Cârligați, Leoști, Davidești, Căpotești, Ivănești etc. și se varsă în Pruteț. Pentru că în dreptul acestui pârâu, peste Prut, este un alt pârâu Sărata, în județele Bender și Ismail, care se varsă în Pruteț, este foarte greu de făcut deosebirea între ele. Locul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au fost drepte a domnii mele și supt ascultare la ocolului târgului nostru Hușului” (subl. ns.). Se pare că ocolul Huși avea o întindere mare, încă neprecizată: el cuprindea un sat în stânga Prutului, în ținutul Lăpușna, dar și Podeni, Coziaci, Cârligați, Broșteni (22 noiembrie 1629, 5 septembrie 1630), Hrubeni, Novaci, Lungeni, Lățești. Ștefan al II-lea Tomșa (1621-1623) îi întărește lui Drăgan, mare armaș, prin zapisul întocmit la Iași în 4 august 1622, părțile din satele Lungeni și Lățești și un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de retragere din fața năvălitorilor, în locuri apărate natural. Plopenii. Situat în partea de sud-est a orașului Huși, satul este străbătut de pârâul Drăslăvăț. Chiar de la înființarea Episcopiei, a intrat în patrimoniul ei. Moșia Plopeni se învecina la sud cu moșia Cârligați (astăzi satul Pădureni), la sud-est cu moșia Voloseni, la răsărit se întindea până la Pruteț, la locul numit Cotul Stejarului. Informația lui Gh. Ghibănescu, privitoare la întemeierea satului în 1592 este îndoielnică, deoarece afirmația nu are susținerea documentară („Documentele ne arată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnești, domnul dăruia Episcopiei Hușilor și satul Plopeni. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș poruncea șoltuzului, pârgarilor și tuturor podvodarilor și dăbilarilor din târgul Huși să scutească de jold, cai de olac și alte angherii pe locuitorii satelor Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețăști, Rășăști, Coziiaci și Podeni, care aparțineau Episcopiei Hușilor. Se confirma, astfel, faptul că satul, care era deja proprietatea Episcopiei, a devenit ulterior cartier al orașului. La 29 decembrie 1629, Alexandru Coconul a comunicat ispravnicilor de Huși și Stănilești „să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hușilor: casa lui Drăgan, Letea, cărarea Roșcăi, Recea, Valea lui Ivan, Valea lui Dod, Movila Păscarilor, Coada Topilelor, Coada Lungului, Unghiul Stejarului, Pruteț, Drislavăț, Gura Văilor, Fântâna lui Jirăbie, Piscul lui Vrabie, râpa Voloseni, Valea lui Roatăș, hotarul Spăriați, hotarul Cârligați, locul lui Bivol. La scurt timp, târgoveții hușeni au împresurat hotarul satului Plopeni. Ca urmare a plângerii episcopului Ioan, la 27 august 1673, Ștefan Petriceicu întărea Episcopiei stăpânirea asupra satului, având aceleași hotare stabilite anterior, împuternicind-o a lua zeciuială
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
episcopului Sofronie, confirma Episcopiei stăpânirea asupra satului, iar la 29 decembrie 1675, Antonie Ruset proceda în același fel. Una dintre atribuțiile localnicilor era apărarea graniței. În 1676 domnitorul Antonie Ruset „rânduiește hotarnici”. În vecinătatea Plopenilor, se aflau moșiile Spărieții și Cârligații. Din cartea domnească dată de Ștefăniță Lupu la 1660, păstrată printre documentele Episcopiei, reiese că Broștenii și Plopenii aveau o administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni, Episcopia a adus în mai multe rânduri coloniști bulgari. Documentul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
XVII-lea, pot fi bulgari. De pildă, într-un hrisov din 20 iunie 1667, Alexandru Iliaș poruncea scutirea de biruri (de dajdie) pentru doi grădinari, Gheorghe și Dima, din ținutul Fălciu, „care vor sta la grădinile din hotarul Episcopiei de la Cârligați” . Doi ani mai târziu, Gheorghe Duca împuternicea pe Ioan, episcop de Huși, printr-o carte domnească, să aducă „oameni străini” prin „dregătorul și vătămanul său”, pentru a fi așezați în satul Cârligați din ținutul Fălciu. După stabilirea lor aici, vor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vor sta la grădinile din hotarul Episcopiei de la Cârligați” . Doi ani mai târziu, Gheorghe Duca împuternicea pe Ioan, episcop de Huși, printr-o carte domnească, să aducă „oameni străini” prin „dregătorul și vătămanul său”, pentru a fi așezați în satul Cârligați din ținutul Fălciu. După stabilirea lor aici, vor fi scutiți vreme de doi ani de dări și alte angherii. Antonie Ruset îi dădea permisiunea, în 1676, episcopului Sofronie să cheme „oameni străini de altă țară”, care vor fi scutiți de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-se la Huși, în zona cartierului Plopeni și cea mai mare parte a cartierului bulgar. De asemena, bulgarii de la Leova, Comrat și regiunile învecinate s-au îndreptat spre orașul Huși și zona deluroasă a Fălciului. Stabilirea lor în satele Novaci, Cârligați și Murgeni este menționată și în Condica liuzilor (1803). Întâlnim, în aceeași perioadă, și fenomenul mutării unor săteni la orașe. După adoptarea legii rurale din 1864, familii de bulgari din satele Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Șchiopeni, Plotonești, Berezeni au venit la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a Fălciului. Stabilirea lor în satele Novaci, Cârligați și Murgeni este menționată și în Condica liuzilor (1803). Întâlnim, în aceeași perioadă, și fenomenul mutării unor săteni la orașe. După adoptarea legii rurale din 1864, familii de bulgari din satele Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Șchiopeni, Plotonești, Berezeni au venit la Huși, răspândindu-se în cartierele locuite de conaționalii lor. Bulgarii veniți din sudul Rusiei, în jurul anului 1828, s-au așezat în partea de jos a târgului, pe unde era „Iazul Vlădicăi”, și erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
doar când va fi vreo moarte de om sau tîlhărie”. Alți domni cereau dregătorilor hușeni „să lase în pace de jold, cai de olac și alte angherii pe oamenii din satele care sunt ascultătoare de Episcopia Huși” (Rășești, Podeni, Coziiaci, Cârligați, Plopeni, Crețești, Hrubeni, n.a.). Ureadnicul era, deci, un înalt funcționar domnesc, numit și vornic de târg. După părerea lui Melchisedec, se ocupa cu instituirea și menținerea ordinii, era un căpitan de târg. Ajutorul ureadnicului era vătămanul, amintit în hrisovul lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru a tempera zelul unor proprietari. Dacă țăranii acceptau condițiile impuse, făceau „act de căință” și garantau în scris, atunci pedeapsa era suspendată. De exemplu, în aprilie 1820, Vistieria cerea Isprăvniciei ținutului Fălciu să nu îngăduie izgonirea bejenarilor de pe moșia Cârligați, proprietate a serdarului N. Dumitriu. Vistieria recomanda ca în aplicarea pedepsei să se uzeze de multă prudență pentru a nu provoca fuga locuitorilor. În anii 1831-1834, mișcările sociale creșteau în intensitate, pentru prima dată fiind trimise unități armate. Documentele semnalau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Rusia, devenise o deprindere pentru locuitorii satelor de lângă graniță. Ei fugeau în masă de pe moșii, ceea ce a determinat guvernul, în ținuturile Fălciu, Iași și Dorohoi, să suspende aplicarea legii clăcii, mai întâi până în 1844, apoi până în 1848. Arendașul moșiei Ivănești, Cârligați și Rusca cerea Isprăvniciei Fălciu, la 11 ianuarie 1847, să aducă înapoi pe cei șapte fugari: „Noi prin contractul de posesie suntem îndatorați ca numărul locuitorilor pe care l-am găsit pe moșie, să-i dăm la eșirea din posesie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dispoziție. Numărul de funcțiuni amintite sunt găsite într-o carte domnească, dată în limba română de Alexandru Iliaș Voievod în anul 1621, spune Melchisedec și era adresată „tuturor Dăbilarilor de târgul de Huși" și se referea la localitățile Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețești, Rășăscii, Coziacii și Podeni, cu dispoziții să „le lase în pace satele Sfintei Episcopii" de orice angrărări. Într-o altă carte domnească, dată la 1719, de Gașpar Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce vor fi globe, ferie, să aibă treabă molitva sa Vlădica de Huși". Iar „dacă s-ar găsi niscai furi, tâlhari" să-i prindă în înțelegere cu Episcopul și să-i trimită la Domnie, pricaz valabil pentru satele Plopenii, Hrubenii, Cârligați, Crețăscii, Râșeșcii, Coziacii, Podenii, din ținutul Fălciu. „În vechime pricinile de judecată țineau mult mai mult decât astăzi, deoarece procedura de judecată era mai rudimentară și tratarea unei pricini lăsate prea mult la discreția părților". Erau procese care - pentru un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea la năpaste - dări nedrepte, aruncate de visterie „peste cele regulate", numai să iasă banii. Intr-un zapis de la 1717, în documentele Cârligaților, se poate citi: „făcut-am acest zapis la mâna dumisale căpitanul Timireanu, că neaufăcut bine cu 2 lei... de ne-am plătit de o năpastă". Vorbind de Mihai Racoviță, Neculai Costin dă să se înțeleagă că „ neputându-se (cu pecetluiturile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parte din proprietatea Rulenitoate ale mănăstirii Dobrovățul. Din județul Fălciu urmau a fi licitate: proprietatea Bunești cu Brădicești, Vărâți și Giurgești ale Episcopiei Huși; Scoposenii, Cordenii ai Episcopiei Roman; Crețeștii cu părțile din Echimănești și Crăsnășeni ale Episcopiei Huși; Ivăneștii, Cârligații și Stănileștii; Obârșenii și moșia Târgului Huși ale Episcopiei de Huși; Vicolenii a mănăstirii Agapia, parte din moșia Tătărăni a mănăstirii Galata; Zberoaia și Vetrișoaia a mănăstirii Sfântul Sava; Băltenii a mănăstirii Fâstâcii, proprietatea Elanul a mănăstirii Florești, Covasna și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, Punctul fosilifer Bulz, Poiana Florilor, Poiana Tomnatec, suprafața aferentă proiecției la suprafață a Peșterii Urșilor de la Chiscau și a peșterii din Dealul Cornii, pajiștile alpine de pe versanții sudici ai Vf. Fântână Rece și Cârligatele, pajiștile aferente izvoarelor Someșului Cald, zona de pajiști alpine și jnepeniș de la vest de Vf. Coasta Braiesei, Poiana Onceasa, întreaga arie aflată la nord de valea Stanciului (ce cuprinde șaua Între Munți, Muntele Pietrele Albe și Piatră Grăitoare), Platoul Carstic
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
data de 15 martie 1953 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Opriș Nicolae și Maria, domiciliată în prezent în Germania, Hamburg 60, Erich Ziegel Ringstr. 34. 58. Romascu Sofian, născut la data de 26 iulie 1946 în localitatea Cîrligați, județul Vaslui, România, fiul lui Neculai și Chira, domiciliat în prezent în Germania, Frankenthal, Hebheimerstr. nr. 44-46, Reindlandpfalz. 59. Goga Paul Adrian, născut la data de 11 noiembrie 1963 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Pavel și Maria, domiciliat
HOTĂRÂRE nr. 33 din 25 ianuarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137981_a_139310]
-
Principalele unități de relief din România sunt Câmpia Aradului, Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munții Plopișului, Munții Pădurea Craiului, Munții Bihor, Munții Zarandului și Munții Codru-Moma. Altitudine maximă: vf. Bihorul (Cucurbata Mare) 1849 m, vf. Budeasa 1790 m, vf. Cârligați 1693 m. Principalele cursuri de apă: Crișul Negru, Crișul Repede, Barcău. Principalele lacuri: Pețea (carstic și de baraj antropic), Cefa, Mădăras. Principalele râuri care traversează reginuea sunt: Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39
Crișana () [Corola-website/Science/299798_a_301127]
-
și de sfârșit ale romanului "Ion" descriau drumul prin care se ajunge în satul Pripas, locul acțiunii. Cele două execuții par identice, desfășurându-se după un ritual comun într-un decor sinistru: „un stâlp alb și lucios, cu un braț cârligat la vârf”, groapa de la picioare, cu pamântul „deschis ca o rană gălbuie”, lumea înfricoșată din jur, gesturile mecanice ale condamnatului etc. Descrierea execuțiilor diferă însă în funcție de modul în care sunt prezentate evenimentele: moartea lui Svoboda este văzută din exterior de către
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Florilor, Platoul Carstic Padiș, Valea Sighiștelului, Valea Galbenei, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Peștera Ghețarul de la Focul Viu, Peștera lui Micula, Peștera Ciur Izbuc, Peștera Smeilor de la Onceasa, Săritoarea Bohodeiului, Sistemul Carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă, Vârful Biserica Moțului, Vârful Cârligați (versantul sudic), în județul Bihor și Molhașul Mare de la Izbuc, arie naturală aflată pe teritoriul administrativ al județului Cluj. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale râurilor: În suprafața parcului, în partea nordică a munților Apuseni se
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
impresia unor munți mijlocii și joși, iar spre nord și sud aspectul de ansamblu este al unor culmi domoale cu interfluvii largi, uneori aproape orizontale (dealurile de pe stânga Trebișului), excepție spre limită de nord-vest (spre obârșiile Slatinei, Văii Budului și Cârligatei) unde apar câteva forme mai semețe. Fâșia de contact dintre abrupt și glacis - unde racordul se face brusc - este foarte fragmentată. Rocile slab rezistente la eroziune ale glacisului, au favorizat o evoluție a rețelei hidrografice care l-a fragmentat în
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
3 decenii, în sensul predominării anilor secetoși și creșterii gradului de torențialitate. Temperatura medie are valori de 8-8,5 °C, precipitațiile apropiindu-se de 580-600 l/m2. Zona este circumscrisa în nord de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu afluenții Slatina, Cârligați Negel, în est de Siret cu afluenții Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]