131 matches
-
căzură În mijlocul galerei. Se auziră pârâituri groase, ca și cum o imensă pădure s-ar fi zdrențuit sub apăsarea furtunii. Dar tunurile galerei erau și ele armate. Focul lor nimeri unul dintre catarge. - Vreau o manevră de apropiere pe mijloc, căpitane! Estorga cârmi nava Între cele două galere. Salva galerei de la tribord izbucni, dar ghiulelele căzură imediat În spatele fregatei, care se putea deplasa În viraje cu viteză mai mare. - Tunurile de la babord și tribord, direct la linia de plutire, falconetele babord și tribord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
bancheta din mijloc, Învelită Într-o miță ciobănească. Pumnalele le ascunse În carâmbii cizmelor. Cei trei Își puseră În spinare blăni de miel, căci frigul se simțea mult mai puternic În larg. - Vâslim Întâi spre Orșova, spuse Slavomir, și apoi cârmim În jos, pe firul apei. Vom părea a veni de pe malul românesc. Dacă avem noroc, la Ada-Kaleh, nu ne va observa nimeni. Valurile sunt prea mari pentru ca șeicele turcești să iasă În patrulare. - Dar noi cum vom naviga pe valurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
din cap afirmativ și se Întoarse În caic Împreună cu Însoțitorii lui. Morovan rămase pe punte, făcând semne amicale, până când mica ambarcațiune se amestecă printre alte zeci de bărci asemănătoare care roiau printre caravelele de comerț. La scurt timp, corabia moldoveană cârmi spre stânga și merse aproape două mile de-a lungul țărmului, ancorând la ultimul chei. - Aveți În față, la doar cinci sute de pași, catedrala Sfânta Sofia, spuse Morovan revenind În mijlocul Apărătorilor. La dreapta, palatul În construcție, Topkapî. Aripa dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
te cred. — Pe bune. — N-ai pic de rușine, femeie? tună el. Nu există nici o limită pentru depravarea ta? Doamne, dacă ar fi fost un popă, mai că aș fi Înțeles, dar un polițai... Vocea Îi căpătă alt ton de Îndată ce cârmi spre curiozitate ordinară. — Și, ia zi, te-a Încurcat casca? — Nu purta uniformă, tâmpitule. Nu sunt chiar atât de desfrânată. Era În haine obișnuite. La propriu. Și-o să-ți placă la nebunie chestia asta: are o prietenă pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
l-am auzit niciodată rostind atâtea cuvinte dintr-o dată și Încă În mod coerent. De obicei, bate câmpii. Cât a lipsit Pegg, am mâncat niște chipsuri. Până atunci, nu voisem să mă pun În calea freneziei sale devoratoare. — O s-o cârmesc spre Jeff, acum, am spus, cu gura plină de chipsuri cu gust de carne de vită. Simt că sunt pe val. Când Pegg se reașeză pe scaun, cu o halbă de bere dinainte, i-am spus cu un aer inocent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Și va contempla mulțumit opera sa, și va vedea că toate erau bune! Nu se desface capacul! Nu se mai deschide! S-a blocat...! Ce să fac? Ce să mă fac?! strigă Vierme neputincios, observând oripilat cum însuși Lucică-răposatul o cârmește, chiondorâș și avan, împotriva lui. Oprește...! Stai...! Nu te clinti...! îi strigă Șobolanul, Bossului. Oprește-te, tu, sărman între sărmani! E ora, scrisa, cumpăna și lingura! E bafta ta! Adu-ne vasul nouă, și Domnul meu te va chivernisi, și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
În sala de studiu de la parter. Cineva citește presa, de regulă un caporal. Dar sînt numai abstracțiuni hidoase, care alunecă În gol pe mințile noastre adăpostite benefic În indiferență. Stăm cuminți, privirile rigide spun că cei mai mulți dintre noi și-au cîrmit corăbiile spre mări mai Însorite, sau scriem scrisori acasă, pe furiș, sau trăncănim fără să ne mișcăm buzele, ca niște ventriloci desăvîrșiți. Dacă nu facem pregătire pentru jurămînt, cărăm dale de piatră sau cărămidă ori saci de ciment pentru noile
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ca unitatea să primească un calificativ prost (tradus și prin anumite sancțiuni salariale pentru cadrele militare), ceea ce Înseamnă că te-ai ales nu doar cu o săptămînă de arest, ci și cu resentimentele acestor domni, foști tovarăși, care-ți pot cîrmi destinul pentru restul armatei spre un infern al batjocurii. Deci ai cam căcat-o. Alte legende? Un soldat a trebuit să Înghită o țigară aprinsă, ca să nu fie prins fumînd În post - ar fi ajuns În arest. O altă versiune
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
față fundul pătrat al autobuzului. Cei mai mulți izbuteau să frâneze, dar au fost și destui care și-au boțit mașinile, dacă pe jos era mâzgă făcută de noroiul de pe roțile tractoarelor, polei ori zăpadă. Câțiva nefericiți nici n-au apucat să cârmească așa cum trebuia, au lăsat volanul drept și s-au repezit fie În duzii de pe marginea șoselei, fie printre ei și apoi În curtea unuia mic și dat dracului de glumeț, tehnician - ori cam așa ceva - la Telefoane. Primarul a nutrit nobila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ales scamatorul se ghiftuise de cărnuri și se amețise bine de la vinul tare pe care-l băuse ca pe apă. Bărbații ieșiră afară, pe prispă, să se mai răcorească și să fumeze țigări străine. Din vorbă În vorbă, șoferul o cârmi către Îngrijorarea lui de părinte. „Domnule, nu știu ce să-i mai fac. Adică știu, da’ nu prea am timp să-l duc prin alte părți, că aici, În sat, nu se Înghesuie muierile, că se cam aude. Și plătesc bine, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se comportă ca și cum ar avea dureri de cap. Compozitorul și Pianista acționează în prim plan. Ceilalți par mai mult figuranți. COMPOZITORUL: Pentru Dumnezeu, ce seară. Pentru seară, ce Dumnezeu... PIANISTA: E foarte simplu... o pană de pasăre plutește, sau zboară sau cârmește...prin fereastră înlăuntru... în spațiul interior adevărat, ca o întrebare care plutește în aer: sau ca să spune așa: ca un acord pierdut. COMPOZITORUL (o ia pe pianistă de mână): Pana asta împuțită e cu siguranță de la șobolanii ăia zburători, și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
semn al îngăduirii admirației primite cu înfocare. Iubita este cea care dă sens vieții neexperimentate a cavalerului, devine o adevărată călăuză și protectoare, cum de altfel ne și așteptăm de la o donna angelicata: „În anii tinereții mele/ Ea m-a cârmit în toate cele.”667 Pletora de calități nu putea cunoaște un climax decât în această transcendere a ființei iubite, angelizarea, eterizarea ei, ridicarea pe un piedestal al perfecțiunii morale și al frumuseții absolute: „Cea mai frumoasă și mai bună,/ Desăvârșirilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
totuși o pecete puternică în gândirea catolică. Conceptele de natura naturrans și natura naturala, bunăoară, care au o deosebită însemnătate în Scolastică, unde le-a introdus franciscanul Bonaventura, sunt împrumutate de la mahomedanul Averroes. Apariția lui Toma de Aquino ( 1226 1274 ) cârmește considerabil direcția scolastică, în sensul că o purifică de mahomedanism. El e cel dintâi care cunoaște pe Aristotel, nu din răstălmăcirea arabă, ci din opera proprie, pe care o comentează mai înainte de a se sluji de ea. Spre deosebire de Răsărit, unde
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ieșea el deloc pe scenă, la iveală, să-l aplaude lumea așa cum merita? Judecătorii din Roma subliniaseră că faptele trebuie asumate; cum de rămânea atunci anonimă tocmai culmea măiestriei? De ce s-ar ține în umbră cei cu adevărat tari? Fie cârmită de-o mână expertă pusă pe șotii, fie altfel, corabia nebunilor pe care nimerise fugarul în Cap d'Agde naviga al naibii de în larg! În situația de față, libertatea se deschidea într-o cu totul altă direcție decât cele explorate de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
morbide. Acest mesaj își face drum și din excelentul Eseu despre orbire al lui Saramago. Ceva din structura noastră de moderni însetați de transgresare a limitelor moralei, poate conduce spre propria rătăcire, și apoi pieire. Lumea noastră ar putea-o cârmi spre animalitate tocmai prin neglijarea moralei. Morala stă prin fermele ei reguli să zidească umanitatea ca întreg. Ori morala presupune respectul pentru celălalt. În absența celuilalt, morala ar fi inutilă. În prezența celuilalt, absența moralei ar fi catastrofală. Natura însăși
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un bubuit surd, la celălalt capăt al orașului. Pavel se ridică, chemă infirmierii care traversau strada în goană, cărând două trupuri puse pe o targă... Împreună cu alți soldați, înaintă de-a lungul caselor găurite de obuze, apoi, auzind un tropăit, cârmi într-o stradă mai puțin atinsă și începu să verifice clădirile, una după alta. În penultima se pomeni singur. Culoarele, ușile claselor, iar în clase, tablele și bucățile de cretă în șănțulețul tablei, dedesubt... Unele geamuri erau sparte, iar în
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pântecăraia", care se dovedește un factor cauzator al nașterii, căci "lărgindu-se boabele mitrei din pricina acelei tulburări, fătul a intrat în vâna cea mare, a ajuns prin diafragmă până sub umăr, unde sus-numita vână se desparte în două, apoi a cârmit-o spre stânga, ieșind afară prin ureche" (Cartea întâi, capitolul VI). Deși trimiterea la nașterea din capul lui Zeus era evidentă, naratorul simte nevoia unor comentarii explicite pentru a-și susține din umbră deriziunea: "Bachus nu s-a desprins din
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Bari, 1964, p. 112: Dove și trovi la poesia del Leopardi è già additato dalla comune coscienza critică, la quale, dopo avere accolto freddamente le Operette Morali, rifiutati i Paralipomeni e la Palinodia, accusava di prosaicità La Ginestra e altri cârmi, con atto risoluto e per opera del De Sanctis e facendo gridare i fanatici del patriottismo (dal Settembrini al Carducci), riconobbe altresì che le prime canzoni sono oratoria e oratoria di scuola, che di quelle frenetiche o imprecanti și salvano
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
canzon. Erriam sotto la lună , scegliendo fior da fiore; ogni corolla în core porta la sua fortuna. Coi gigli e le viole scriviam de' nomi arcăni; dalle fătate mani germoglino parole... parole alluminate di puro argento 451 e d'or... cârmi e malìe. Le fâțe hanno, per cifre, i fior. Din istoria operei “ Nu se întâmplă prea des că un om cu o puterea imensă să poată rămână un atlet după ce a cedat, la o vârstă avansată, jumătate din ea în schimbul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Gheorghiu-Dej în martie 1965. N-am știut cum să reacționez. Nu-mi venea deloc să plâng după el, așa cum făcusem la moartea bunicului, cu puțin timp în urmă. Părinții nu păreau triști, ci doar îngrijorați că „vine altul și o cârmește iarăși spre ruși”. Singura amintire vie despre momentul morții primului șef de stat din viața mea a rămas teribila durere de picioare, fiindcă a trebuit să fac de gardă la portretul îndoliat al Tovarășului. Venirea lui Ceaușescu drept succesor nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
showul lui. Poate pentru aplombul Mihaelei Mihai, tele ge nia și verva ei, în contrast evident cu felul împiedicat în care se prezenta maestrul. Moderatorul emisiunii nu mai era nici pe departe omul care făcuse un ziar de succes și cârmise presa și gustul public în spre tabloidizarea de cea mai joasă speță, nu mai era formatorul de jurnaliști și mentorul „școlii Cristoiu“, lăudată de mulți, nu mai era analistul de temut pe carel che mau conducătorii la sfat de taină
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cânte ceva despre iarbă și o pajiște. Prin urmare, totuși un cântec de vară, mi-am zis, chiar dacă împărțirea asta nu par s-o cunoască. Dar iluzia mea n-a durat mult: după o primă strofă despre vară, următoarea o cârmea voios spre cultul Conducătorului mult iubit, căruia un copil îi oferea în dar cea mai frumoasă floare roșie. Iar în a treia strofă, Conducătorul se bucura nespus și le zâmbea tuturor, fiindcă el, Conducătorul, le purta cea mai mare grijă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
jurați. Camera, votând în contra părerii lui Rosetti, acesta demisionă din Cameră urmat de partizanii săi. Din ceasul acela partidul liberal, lipsit de C.A. Rosetti și Ion Brătianu nemaiavând grijă să țină seamă de părerile vechiului său prieten în democrație cârmiră spre dreapta. Din ziua aceasta Brătianu, pentru a compensa pierderea lui Rosetti, făcu încercarea spre a-și atrage pe junimiști, dar tot din ziua aceea declinul partidului liberal începu. Partidul liberal nu mai stătu la putere decât mai puțin de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
interpretă cântece de mahala. Angela îl invită la dans pe directorul editurii, sfâșiat între slăbiciunea pentru persoanele de sex feminin și morala proletară. Colegul ei, care pusese ceva din Szemler în Ahile, dansă cu balerina cu care, înainte de a o cârmi spre poezie, fusese coleg la școala de coregrafie. Înțelegându-se de minune, improvizau bucuroși, cu grație și umor. Foarte aplaudați, se răsturnară pe spate, ea în brațele soțului ei, el pe divanul desfundat ale cărui arcuri îl proiectară îndărăt, ca
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Simona Vasilache Multe, nenumărate, înainte și după Bosch, sînt corăbiile nebunilor. Ducînd, ca în Călătoria lui Baudelaire, cîrmită de mort, vieux capitain, "nemărginirea noastră pe mărginite mări." Amușinînd, deosebit de Arca de care-și rîd, al cărei rost e să păstreze lumea veche, în perechi, noutatea care-i este artei, de la un punct încolo, mai dragă decît orice. Steagul
Condotierul fantezie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7417_a_8742]