715 matches
-
10 biserici în fiecare sector, precum și rezolvarea problemei școlilor și a spitalelor. Cu aceeași ocazie, Gigi Becali, a afirmat că-și dorește să fie asemeni Sf. Casile cel Mare, cel mai mare primar din toată istoria omenirii. Mă interesează să cârmuiesc exact ca Sf. Vasile cel Mare, care a fost cel mai mare primar din toată istoria omenirii. Asta vreau să fiu eu, cel mai mare primar din timpurile noastre, din lume, nu din România, pentru că eu dacă cârmuiesc cu bună
Becali vrea să cârmuiască asemeni Sf. Vasile, cel mai mare primar din istoria omeniri () [Corola-journal/Journalistic/45134_a_46459]
-
interesează să cârmuiesc exact ca Sf. Vasile cel Mare, care a fost cel mai mare primar din toată istoria omenirii. Asta vreau să fiu eu, cel mai mare primar din timpurile noastre, din lume, nu din România, pentru că eu dacă cârmuiesc cu bună credință, cu credință în suflet, și promovez și credința, și pe Dumnezeu, îți dă Dumnezeu și bogăție, și toate! Vin din cer toate!”, a asigurat Becali. După ce a adăugat că ”se dă pe sine jertfă” pentru bucureșteni, precizând
Becali vrea să cârmuiască asemeni Sf. Vasile, cel mai mare primar din istoria omeniri () [Corola-journal/Journalistic/45134_a_46459]
-
noștri."13 Caraghioslâcul e că ipochimenii care ne conduc se erijează în protectori ai culturii, în apărători ai personalității și dreptului de a gândi. Se poate oare cinism mai dezgustător, sau imbecilitate mai crasă? Oameni învechiți în rele, care au cârmuit această țară 20 de ani se opun tineretului românesc în numele "libertății" și al "personalității". Ce-au făcut politicienii cu un Lucian Blaga, care este într-adevăr o personalitate, cu Camil Petrescu sau Perpessicius? Nici un politician n-a oferit lui Camil
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
arcadică a duelului amoros, impregnată în același timp și de spiritul lucrețian al definirii iubirii ca nebunie furioasă (pp. 133-134). Observă apropierea de structură poetică dintre Enea și Hamlet, eroii unor scrieri axate, între altele, și pe tema paternității, personaje cârmuite de legea morală și de pietatea care le patronează călătoriile sau rătăcirile (pp. 12-13). Motivează absența din romanul lui Joyce a scenei masacrării pretendenților prin faptul că protagonistul se înscrie în tradiția dantescă a lui Ulise ca erou temerar al
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
am deprins de a întrebuința, ori de câte ori mă adresez lui, îi voi zice: ŤSire, adă-ți aminte de promisiunile anului 1866. Nu lăsa ca jumătate din țară, acea țară care te-a pus pe Tronul lui Ștefan cel Mare, să fie cârmuită de oameni cari nu o cunosc, și mai că aș putea zice că nici nu o iubesc" (p. 245). Era un semnal de alarmă asupra gravei situații a înapoierii Moldovei, a unui decalaj dureros, resimțit încă de atunci, din 1890
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
Lahovari, ori numai pe domnul Vernescu, n-are să zică: Meștere Manole, unde-ți sunt zidarii? A! Serbare oficială veți putea face, dar serbare națională nu, și atunci poate că Regele va da țărei ceea ce dorește ea. }ara dorește să fie cârmuită prin ea însăși" (p. 307). Virtuțile oratorice ale lui Kogălniceanu pun bine în valoare deviza liberală. Analiza în detaliu a discursurilor parlamentare sau electorale ale lui Kogălniceanu e de competența unui istoric, a unui politolog sau a unui istoric al
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
S-o strâmbe ca pe haos, ca pe puiul De urs nelins de mă-sa la fătare 5. Așa că sunt eu omul de iubit? Chiar a gândi-o, e păcat monstruos! Iar dacă nu am bucurie-n lume Decât să cârmuiesc și să ordon, Să-i stăpânesc pe cei mai buni ca mine, Atunci, visul suprem va fi coroana Și lumea asta îmi va fi un iad Cât capul ăstui trup schilod n-o fi Înconjurat de gloria coroanei. Dar nu
William Shakespeare Henric al VI-lea – Partea a treia by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/3061_a_4386]
-
inferioritate generat de acesta. În spiritul unui egalitarism de gen ce-i guvernează întreaga creație, pe care studiile feministe au pedalat mult, o evocă pe regina Elisabeta, care a dovedit „în cele 11 olimpiade de fericită domnie” că femeile pot cârmui exemplar o țară. Respinge opinia că scrisul nu ar fi o îndeletnicire femeiască - „clevetitorilor pe plac nu sunt/ De mâna mea, spun ei, că-i acul” - și ține să fie recunoscută ca poetă de criticii discriminatorii: „Nu cer să-mi
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
la un loc sîngele sfîntului mucenic și pus într-un vas, cu atingerea lui mulți bolnavi se vindecară. Aceeași sursă spune mai departe: „Aceste semne ale vredniciei sfântului mucenic ținură până în vremurile craiului Ladislau și ale domnului episcop Lavrentie, care cîrmui, al cincilea după sfînt, biserica sa. În vremea acestui sfînt crai se hotărî de către sfînta biserică romană ca trupurile sfinților care prin propovăduirea lor au adus la Hristos Pannonia să fie cinstite cu cea mai mare slavă. Venind dar trimisul
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
apere toți bengoșii Verzi, portocalii s-au roșii. Partidele ca un ciorchine In luptă-s fără suspine, Dorind ca să prindă osul Sfărmă totul cu barosul. Partidele mici și mari, Adunături de șpringari, La putere se rotesc Și zic că ne cârmuiesc. Partidele cu-artistc har Se unesc majoritar, Frățește împart ciolanul Numai ca să iasă banul. Partidele în opoziție Fac mereu o coaliție, Și cu veto își fac planul Râvnind mai avid ciolanul! Partidele în număr mare Prin vot primesc atestare, Să conducă
MÂNDRIA ŢĂRII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384573_a_385902]
-
din părțile Olteniei. Au fost oameni gospodari, puternici în credința lor creștin-ortodoxă, demni, cunoscuți și respectați de toți oamenii comunei în care s-au născut, au crescut și au muncit toată viața lor. Au prins vremuri în care țara era cârmuită de rege, perioadă în care nu au avut de ce se plânge sub aspect material. Aveau pământ, animale, utilaje și unelte agricole de tot felul. Au trăit mult mai greu în vremurile comunismului. Averea lor a intrat în C.A.P. Le-
RĂSFOIND JURNALUL UNUI POLIȚIST de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382394_a_383723]
-
interes din partea celor rânduiți de obște pentru a le administra, poate duce la o prăpădire iremediabilă a acestora. Priveliștea oferită de ceea ce se întâmplă azi în România, ne dezvăluie sumbra previzibilitate a acestui prăpăd. Speranțele stau încă în cei ce cârmuiesc această țară. Inițiativa unui cod silvic, ce se anunța ca o alternativă legislativă cu rol de reglementare a tăierilor și eliminare a unor practici păguboase prin umplerea unor lacune legislative, după o amplă dezbatere publică, s-a năruit, din păcate
IMPORTANŢA PĂDURII ÎN EVOLUŢIA VIEŢII ŞI A SOCIETĂŢII – CONCEPT POLITIC ŞI SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92980_a_94272]
-
schimb, arătă spre codicele Închis. — Acolo sunt adunate argumentările voastre? — Da. Eu eram notarul comisiei, drept pentru care dețin toate actele și transcrierile. Pe baza acestora pregătesc textul bulei. Dumnezeu le-a dat un soare oamenilor, tronul lui Petru, ca să cârmuiască și să lumineze pământurile imperiului. Unam Sanctam: acesta să fie destinul Bisericii, și asta stă scris În hârtiile mele, declară juristul cu mândrie, ca și când nu ar fi nutrit nici o Îndoială asupra excelenței alternativei pe care o susținea. — Dar acțiunea oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o scurtă pauză, pe un ton batjocoritor. — De ce vorbești așa? Să Înaintezi În cunoaștere e cea mai nobilă Încercare. Nu crezi? — Nu cred nimic, messer Alighieri, și totuși sunt sigur că nu am nici o nevoie de toate acele cifre ca să cârmuiesc o galeră la asaltul coastelor maure. Dar poate că voi, Înțelepții, sunteți alcătuiți dintr-un alt aluat. Detestați spațiile goale de pe hârtiile voastre și aveți mereu nevoie să le umpleți cu semne. Vă osândiți sufletul ca să descoperiți un mic adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ridicat, pântecul triumfător. Îndărătul gambelor puternice ca niște coloane, cu gleznele zvelte Încercuite de aur, artistul reprezentase profilul unei cetăți stranii, lipsite de ziduri și de creneluri, Înțesată cu turnuri În trepte, tipice pentru pustiurile de la Răsărit: un nou Babilon, cârmuit de femeia aceea, care domina peste oraș asemenea unei regine. Între cei doi Îndrăgostiți era apă, niște valuri curbate și crestate, pe deasupra cărora pluteau păsări ciudate și În care Înotau blânzii delfini și cumplitul Leviatan. Peste această barieră, brațul femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a-și lua caietul Înapoi. Dante, după ce rearanjase În mare paginile, Încercă să surprindă câte ceva din cele scrise, Însă celălalt i le smulse din mână, ca și când s-ar fi temut să nu cumva să se molipsească. - Chiar crezi că suntem cârmuiți de o forță necunoscută, fie și În faptele cele mai obișnuite, În dispreț față de libertatea pe care ne-a conferit-o Creatorul? - Libertatea ce ni s-a Îngăduit este la fel cu aceea dată ghindei pentru a deveni stejar. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În Gemeni, În ultimul avânt al schimbătoarei primăveri, care Îți guvernează instinctele ambigue și duble, unde se Împreunează cu rătăcitorul pe valuri Mercur, stăpân al cunoașterii dumitale afurisite despre știința antică, deopotrivă de deșartă ca și ea. Concupiscența dumitale nesățioasă, cârmuită de steaua Venus În culminație În Rac, cruzimea dumitale, Înroșită de leoninul Marte. Și apoi... - Văd că ai pândit bine ce a fost În viața mea, Îl Întrerupse poetul pe un ton zeflemitor. Multă lume din Florența ar putea-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
el În sinuciderea unui fals pretendent, asasin, Învins și disperat. O crimă rămasă ascunsă pentru o jumătate de veac i se dezvăluia În fața ochilor. Poate că era, Într-adevăr, ieșită din comun steaua care Îi marcase nașterea și care Îi cârmuia drumul. Poate că Marcello avea dreptate: exista o potecă Încrustată În viața fiecăruia, iar să trăiască nu Însemna decât să o străbată În orbire. Scoase din traistă foaia mototolită pe care medicul Îi trasase hotarele sorții, limitele gloriei și durerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
îngropîndu-le și mai tare într-însul sau le să-răcește înadins. Nebună ispravă! Aceste funduri sunt bogăția, demonia naturii noastre și greutatea e numai să le găsim adevăratul rost. De ce n-ar fi Poezia rostul, domeniul acestor forțe obscure, precreștine? Lumea cârmuită de cetele îngerești e sigur mai dreaptă și mai sfântă decât lumea Fabulei. Dar cea din urmă e mai poetică decât cea dintâi. În tinerețe am aruncat discuției cuvântul de lirism absolut. Mulți l-au întîmpinat cu potrivnicie. Astăzi pare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fost cuprinși de necazuri, descurajări și desnădăjduiri, să facem ceea ce a făcut David: „să ne vărsăm inima noastră înaintea lui Dumnezeu și rugăciunea și necazul nostru să le vestim Domnului. Și El, care ne cunoaște starea sufletului nostru, ne va cârmui cu înțelepciune, ușurând necazul nostru și înălțându-ne din întristare”76. Sfinții Varsanufie și Ioan ne dau următorul sfat, în răbdarea încercărilor și înțelegerea lor duhovnicească: „Iar despre celelalte gânduri, pune în seama lui Dumnezeu tot gândul, zicând: < >”77. Calea
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
de atâtea laude, dar treptat prinse curaj. - Am aflat că atât unchii cât și tatăl tău împreună cu fratele s-au prăpădit, fie-le țărâna ușoară. Și eu sunt pe ducă. Doresc să grăbesc căsătoria ta cu fiica mea și să cârmuiești aceste meleaguri. - Dacă cei care mă înconjoară consideră că sunt demn să le fiu voievoid, apoi așa voi face! - Așa să faci, fiule! Neamul nostru, și acest sânge strămoșesc, trebuie ocrotit în veacul veacurilor! Și mai ține minte un sfat
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Vin și completez: emoționante, impresionante, rupte din realitatea timpului lor, pline de umor, alteori de dramatism, privite cu ochi adolescentini ( Floentina Dinu, Mădălina Donos) sau cu maturitatea la care a ajuns conștiința fiecăruia în parte (critica dură făcută celor care “cârmuiesc” literatura), întâmplări care le-au schimbat cursul vieții... îi recomandă ca prozatori, poeți de înaltă ținuță: Ioan BARBU/Victor BECHEANU/Floarea CĂRBUNE/ Emil ILIESCU/Tatiana SCURTU/MUNTEANU Sorin CERIN/Dora Alina ROMANESCU/ Ion VANGHELE/Ana Irina IORGA/Al Florin ȚENE
VITRALII. IOAN BARBU. EXEGEZĂ. DINCOLO DE CUVÂNT... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361166_a_362495]
-
socială a Bisericii, așa încât ea nu poate fi în afara problemelor sociale cu care se confruntă omul. Ea nu poate fi un spectator indiferent, pasiv și superficial, fără participare directă și substanțială, în raport cu societatea și implicit cu Statul, care supraveghează și cârmuiește această societate. Dar mărturisirea creștin - socială în istorie este (și ea) incomodă pentru societatea bazată pe minciună, înșelăciune și violență. A mărturisi pe Dumnezeu, inclusiv din punctul de vedere al doctrinei sociale a Bisericii, înseamnă a declara război pe viață
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
unei istorii încovoiate de ode, ci un argument al supunerii legăturilor sufletești interesului țării căreia i-a fost monarh. Deși născut german, Regele Ferdinand a luptat împotriva țării sale natale, rămânând în dorința de victorie a țării pe care a cârmuit-o, nu s-a schimbat de partea cedărilor îndrumate de stări sufletești. A fost numit și „Întregitorul”, pentru rolul avut în toate momentele decisive care au premers „marelui ceas al luminii”, cum e creionat evenimentul în presa vremii, ceasul împlinirii
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
la monarhia constituțională nu fac decât să ducă la o așteptare senină, alunecată în tiranie! În lacrima vărsată amintirii Regelui Loial, Regelui Reîntregirii, Ferdinand I al României se înmulțesc lacrimile așteptării neamului românesc de a trăi iarăși într-o țară cârmuită de urmașii luminoși ai marelui Rege, Majestatea Sa Regele Mihai, apoi Alteța sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României, și în continuare urmașii dinastici la Tronul României! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ferdinand I, Regele Loial. / Aurel
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]