721 matches
-
avut ocazia să cunosc o serie de intelectuali, care dintr-o lehamite generalizată în societate, se simt izolați, neajutorați și de aici rezultă neimplicarea lor, deși în birourile lor de lucru, fac și desfac idealuri de care cei puși să cârmuiască destinele nației nu țin cont, astfel încât aportul lor la evoluția societății este unul invizibil și neînsemnat. Nu poți ieși în lumea mare, în lumea civilizată decât cu acele minți ascuțite, cu cei care fac ceva pentru țară, iar fondul nostru
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ilie_marinescu_psihologul_vedetelor_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
avut ocazia să cunosc o serie de intelectuali, care dintr-o lehamite generalizată în societate, se simt izolați, neajutorați și de aici rezultă neimplicarea lor, deși în birourile lor de lucru, fac și desfac idealuri de care cei puși să cârmuiască destinele nației nu țin cont, astfel încât aportul lor la evoluția societății este unul invizibil și neînsemnat. Nu poți ieși în lumea mare, în lumea civilizată decât cu acele minți ascuțite, cu cei care fac ceva pentru țară, iar fondul nostru
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ilie_marinescu_psihologul_vedetelor_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
care există încă un cult al ciornelor. Peste un timp, harta limbii române va ajunge mai mică decât cea a României. Uitați-vă la ultimul bac. La așa școală, așa bac, dus cu pluta. Doar că ''plutașii''' de azi vor cârmui, peste câțiva ani, țara. Eu îmi iubesc țara și cred în ea. N-o să plec niciodată de tot, pentru că am aici un trecut inegalabil. Ca și dumneavoastră. Cea mai acută problemă a României în momentul de față este faptul că
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Cartus_pompiliu_comsa_1378643888.html [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
spre diminețile cu răsărit de soare, pe care îl așteptam în anii tinereții, ca mai apoi, același drum să-l facem invers, spre un dulce și liniștit apus.” În „renașterea unui zbor”,autoarea admite și susține cu ardoare că „dragostea/ cârmuiește timpul/ înveșnicindu-l/ inimi mirate/ ascund zâmbete/ și străluciri de vineri”. Nu este nimic ieșit din comun. Totul este cât se poate de firesc și nu putem fi surprinși de faptul că „a înflorit/ în miezul zilei/ un apus/ de
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
de a urca culmile desăvârșirii (kratista), păstrându-și însă natura creată, propriile limite (tous oikeious horous), prin harul Logosului, chiar dacă se află în bună rânduială (eutaxias) sau în armonie ritmică (panarmonion), împletindu-se astfel în acordurile luminii Duhului, peste care cârmuiește Frumosul (dioikon Kalos). Prin esența și conștiința morală a Elitelor Naționalist-Creștine, un Neam ca cel Dacoromân se asumă imanent și transcendent ca natură spirituală, profetic-ortodoxă, ca vocație creștin-jertfitoare. Mihail Eminescu și-a trăit existența sa creștină ca pe o răsfrângere
LUCEAFĂRUL NEAMULUI ROMÂNESC de MIRON IOAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1484461483.html [Corola-blog/BlogPost/381215_a_382544]
-
pe impostor ca având gânduri de uzurpare cu urmări de mare gravitate. Priviți cum sfătuiește acesta pe ucenicii săi să se poarte în lume. Iată cuvintele lui scrise de un spion de-al nostru: ,, Știți că între neamuri, cei care cârmuiesc, poruncesc lor, iar aceștia fac întocmai fără abatere. Între voi însă să nu fie așa, ci care va dori să stăpânească pe alții să fie robul acestora”. Iată deci ce voia acest Iisus care se dorea rege peste Iuda! Să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
-i sărbătoare pentru comemorare-n mânăstire, a Sfântului Ștefan-Vodă-cel-Mare. Că nu purta renume din statură, ci din fermitate și-nțelepciune, de la cotropitori și-a atras ură și pildă de credință dus-a-n lume. Pe pământ trimis de Divinitate, să cârmuiască neamul moldovenesc, ecou de glorie prin timp străbate până la urmașii care-l prețuiesc. Când năvăleau barbarii la hotare, Vodă chema boieri la sfătuire. Cu tactică să-nvingă provocare, să nu îi cadă neamul în robire. Voind să-și apere meleaguri
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435785023.html [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
ades cu otomanii ce năvăleau doar cu scop cotropitor, prin credință-n luptă biruia dușmani. Chemând pe Domnul, să-i vină-n ajutor. Ca voievod din neamul moldovenesc, credința și-a păstrat nestrămutată, cum moștenit-a în tronul strămoșesc. Țara cârmuind spre mai bună soartă. Ce exemplu mai mare de virtute poate dovedi cineva prin fapte, ca Ștefan-Vodă, când învins în lupte, punea eșec pe ale lui păcate?! Când turcii îi amenințau hotare, chema viteji, cu gândul de-a învinge. Îmbărbătându
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435785023.html [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
mare, spre gloria cea tributară-n sânge. Strigând că nici de moarte nu-i e frică, încăleca pe cal ce-n luptă-l ducea. Biruitor dorind să se întoarcă, săruta sabia și cruce-și făcea. N-a pregetat nicicând să cârmuiască Moldova cu destinul greu încercat de vitregii în vatra strămoșească. Purtând renume de domn neînfricat. Când neputința, grav îl copleșește, venind din bătrâneți apăsătoare, Bogdan-Vodă, fiul, se-nvrednicește să țină țara în străvechi hotare. De timp răpus, cu tâmple-ncărunțite
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435785023.html [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
Dar pentru preotul de aici cred că are o muncă mai grea față de un preot din țară. Aici fiind românii din diferite colțuri ale țării, fiecare învățat cu obiceiurile și cu tradițiile natale, îi este mai greu preotului să îi cârmuiască, păstoreasca. Dar sunt sigur ca Dumnezeu îi înțelepțește să pastoreaca bine întreaga comunitate. Peste tot am fost primit cu căldură și cu dragoste și vreau pe această cale să-i mulțumesc familiei mele din Atlanta, fam. Dan & Rodica Grigoraș care
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Aprope_de_dumnezeu_parintele_mara_circiu_1384622660.html [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
ilustrată cu mai multă forță în tabloul votiv de la Hurezi, care se desfășoară pe cei patru pereți ai pronaosului, având un profund caracter narativ - genealogic. Pisania ne reamintește, la data mai sus-scrisă, că în „sfânta și dumnezeiasca besearică”, cel care cârmuia deja de șase ani Țara Românească „vrut-au și pre din lăuntru a o înpodobi și a o înfrumuseța cu de toate și, zugrăvindu-o ca nu alta asemenea, mai vrut-au, între alte, ca și dunga cea mare bătrână
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
socială a Bisericii, așa încât ea nu poate fi în afara problemelor sociale cu care se confruntă omul. Ea nu poate fi un spectator indiferent, pasiv și superficial, fără participare directă și substanțială, în raport cu societatea și implicit cu Statul, care supraveghează și cârmuiește această societate. Însă mărturisirea creștin - socială în istorie este (și ea) incomodă pentru societatea bazată pe minciună, înșelăciune și violență. A mărturisi pe Dumnezeu, inclusiv din punctul de vedere al doctrinei sociale a Bisericii, înseamnă a declara război pe viață
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo by http://uzp.org.ro/statul-roman-nu-este-un-stat-laic-despre-viziunea-domnului-victor-opaschi-secretar-de-stat-pentru-culte-cu-privire-la-raporturilor-dintre-stat-biserica-si-culte/ [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
a naturii umane asumate și restaurate în unica Persoană a lui Iisus Hristos. „Pe cei ce au călătorit pe marea cea pururea furtunoasa a vieții, învrednicește-i să ajungă la limanul nestricatei Tale vieți, Hristoase, pe cei ce au fost cârmuiți în viață de dreapta credință!” Această excludere a păgânilor și ereticilor de la rugăciunea Bisericii nu este însă o lipsă de iubire, nici o încălcare a poruncii de a ne. ruga pentru vrăjmașii noștri, nici o tăgăduire a exemplului lui Iisus Hristos pe
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423829267.html [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
Nu scaieți luați de vârtej! Țară, țară, vrem eroi, Să trăiască-n demnitate Trudnica românitate Nu târâtă în noroi ... Țară, țară vrem aleși Curajoși și cu onoare Pentru Românie Mare, Nu slugarnici înțeleși ... Țară, țară, vrem om sfânt Nația să cârmuiască, Stirpea sacră românească, Nu scursori fără cuvânt ... Țară, țară, multe vrem Și de multe ducem lipsă Dar se pare, nu e chip să Ne salvăm, cum rău mă tem ... Referință Bibliografică: Țară, țară... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ŢARĂ, ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tara_tara_romeo_tarhon_1366190486.html [Corola-blog/BlogPost/345914_a_347243]
-
în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului De la marea păcăleală A trecut un sfert de veac, Amețiți și-n amorțeală Ducem boala fără leac... Zi de zi, de-atunci, întruna, Păcăleli mai mari, mai mici, De când cârmuie minciuna Tagmelor de păcălici... Se rotesc lupii la stână Travestiți în miei și oi, Fără milă, fără frână Rup cu colții hălci din noi... Și pe strunga strămoșească Se pun ei pe ei ciobani, Să o prade, s-o hoțească
DOI PĂCĂLICI.... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1427625101.html [Corola-blog/BlogPost/377172_a_378501]
-
cum slujitorii Bisericii primare „Au rânduit prezbiteri în fiecare biserică și, după ce s-au rugat și au postit, i-au încredințat în mâna Domnului în care crezuseră”, după care același Cuvânt Sfânt ne poruncește în 1Timotei 5:17: „Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciți de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea și cu învățătura pe care o dau altora”. În pragul vârstei biblice de 34 de ani, tânărul inginer topograf Daniel Cicortaș a fost încredințat în
110 ANI PE CÂMPUL EVANGHELIEI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_petrache_1403514191.html [Corola-blog/BlogPost/349310_a_350639]
-
socială a Bisericii, așa încât ea nu poate fi în afara problemelor sociale cu care se confruntă omul. Ea nu poate fi un spectator indiferent, pasiv și superficial, fără participare directă și substanțială, în raport cu societatea și implicit cu Statul care supraveghează și cârmuiește această societate. Dar mărturisirea creștin - socială în istorie este incomodă pentru societatea bazată pe minciună, înșelăciune și violență. A mărturisi pe Dumnezeu, inclusiv din punctul de vedere al doctrinei sociale a Bisericii, înseamnă a declara război pe viață și pe
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_stat_si_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
Valdescu din Ținutul Severinelor, despre principele Vâlcelelor, principele Pătru Valdescu, căpitanul Preda, sau a căutătorilor de comori, mi-am adus aminte de ce zicea poetul Grigore Vieru: „Nimeni nu poate făuri de unul singur destinul patriei, după cum nici Patria nu poate cârmui de una singură o soartă individuală”. E limpede însă că autorul vede cu alți ochi erudiția fantastă pe care o pune în pagină, fiindcă aceasta n-are decât rolul de recuzită alegorică. Gustul pentru istorie, dar și pentru legendă, poate
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
poeziei. Nu poate exista nici o îndoială cu privire la uriașul avans al poeziei. Acest fapt este indicat de mitul elen, după care poezia era un dar al lui Apollo sau Pan oferit p[storilor. Herder credea că în vremurile ancestrale popoarele erau cârmuite de regi poeți. După Buchner, originile poeziei se află în cântecele de muncă primitivă. Pentru teoreticienii de astăzi se vehiculează afirmația că originea magică a poeziei provine din neolitic. Mai târziu preoții exercitau privilegiul creației poetice. Prin formulele lor magice
PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE POEZIEI ŞI PROZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399315526.html [Corola-blog/BlogPost/365934_a_367263]
-
interes din partea celor rânduiți de obște pentru a le administra, poate duce la o prăpădire iremediabilă a acestora. Priveliștea oferită de ceea ce se întâmplă azi în România, ne dezvăluie sumbra previzibilitate a acestui prăpăd. Speranțele stau încă în cei ce cârmuiesc această țară. Inițiativa unui cod silvic, ce se anunța ca o alternativă legislativă cu rol de reglementare a tăierilor și eliminare a unor practici păguboase prin umplerea unor lacune legislative, după o amplă dezbatere publică, s-a năruit, din păcate
IMPORTANŢA PĂDURII ÎN EVOLUŢIA VIEŢII ŞI A SOCIETĂŢII – CONCEPT POLITIC ŞI SOCIAL by http://uzp.org.ro/importanta-padurii-evolutia-vietii-si-societatii-concept-politic-si-social/ [Corola-blog/BlogPost/92980_a_94272]
-
dacă n-a fost nimeni în cort. -„Nimeni!” zise ofițerul de serviciu. -„Dar eu am văzut...” zise regele și tăcu. Se gândea că a visat că Ștefan a stat multă vreme cu el de vorbă, despre chipul cum ar putea cârmui mica sa oștire pe drumul biruinței. Regele ar fi putut să jure că a vorbit aievea cu marele viteaz, dar nu spuse nimic și credea că visul i-a fost trimis ca să-l întărească și să-l mângâie în ceasul
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
Articolele Autorului E iarnă la români- Se-anunță foarte grea. La gura sobei tremură bătrâni, Rugându-se de moarte ca să-i ia. Speranțele-s acum deșarte. Au apucat boieri și comuniști. Mai rău de-atâta nu se poate, E țara cârmuită de-anticriști! Crăciunul nu mai e o sărbătoare, Căci postul cine să-l dezlege? Nici nu mai vor s-audă de votare, Și nici de parlament și lege. Votul este de vănzare, Ne dăm de-a moaca patru ani Și
E IARNĂ LA ROMÂNI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/E_iarna_la_romani_george_safir_1388917353.html [Corola-blog/BlogPost/347500_a_348829]
-
608 Legea aplicabilă efectelor adopției Efectele adopției, precum și relațiile dintre adoptator și adoptat sunt guvernate de legea națională a adoptatorului, iar în cazul în care ambii soți sunt adoptatori, se aplică legea care guvernează efectele generale ale căsătoriei. Aceeași lege cârmuiește și desfacerea adopției." 15. Articolul 2.627 va avea următorul cuprins: "ART. 2.627 Aplicarea legii locului unde se află bunul Condițiile de validitate, publicitatea și efectele ipotecii mobiliare sunt supuse legii locului unde se află bunul la data încheierii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236070_a_237399]
-
bunul la data încheierii contractului de ipotecă mobiliară." 16. La articolul 2.634, alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins: "(2) Existența și validitatea consimțământului exprimat prin declarația de alegere a legii aplicabile sunt supuse legii alese pentru a cârmui moștenirea. (3) Declarația de alegere a legii aplicabile trebuie să îndeplinească, în ceea ce privește forma, condițiile unei dispoziții pentru cauză de moarte. Tot astfel, modificarea sau revocarea de către testator a unei asemenea desemnări a legii aplicabile trebuie să îndeplinească, în ceea ce privește forma, condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236070_a_237399]
-
am crezut că e bine să accept această scuză, dar tot cu acea ocazie m-a convins că cei cuceriți se declară dușmani ai cuceritorilor, și mi se părea că, dintre toate orașele cucerite, Ierusalimul era cel mai greu de cârmuit. Atât de turbulent era acest popor, încât eu trăiam mereu cu frica să nu izbucnească în orice moment o răscoală. Pentru suprimarea ei eu nu aveam însă, decât o mână de soldați și un singur sutaș. Am cerut întăriri de la
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1492508189.html [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]