118 matches
-
stăm bine sau rău în ceea ce privește măsurile și eforturile noastre. Avem date statistice lunare referitoare la cifrele de pe piața muncii și avem date statistice anuale cu privire la cifrele noastre economice. Așadar, știm exact ceea ce se întâmplă în aceste domenii. Totuși, avem o cârpeală de date incomplete privind impactul asupra mediului. Această lege privind conturile economice și de mediu europene este menită să ne ajute să elaborăm un bilanț exact în cele 27 de state membre și să stabilim dacă facem progrese sau, așa cum
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
ar deveni responsabile din punct de vedere juridic și chiar financiar pentru consecințele pe care le antrenează erorile și evaluările lor iresponsabile. Însă nimic nu se va rezolva fără o transformare fundamentală a sistemului, care nu poate fi realizată prin cârpeli menite să-i asigure supraviețuirea. Aprobând raportul dlui Klinz în care se face apel la reglementarea eficientă a agențiilor de rating, Parlamentul European mai face încă un pas către asigurarea unei mai mari transparențe a piețelor financiare. Este important să
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
ITER. Cu toate acestea, din păcate, nu au fost adoptate, din lipsa unei majorități. În timp ce cercetarea- în domeniul fuziunii și al fisiunii- este un lucru bun (deși diversificat), regret profund creșterea creditelor (700 000 de euro pentru 2012), precum și anticipata cârpeală financiară, care ar duce la cheltuirea unei părți din bugetul european de cercetare doar pentru a finanța ITER. Ca să nu mai vorbim de faptul că sunt prevăzute reduceri bugetare în acest domeniu, creând mai mult dezechilibru între cheltuielile de cercetare
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
cu „...acum e timpul pentru un nou film experimental de-al lui Steven Soderbergh, din alea făcute la repezeală”." David Edelstein de la "New York Magazine" se plânge că „cea mai mare parte a dialogului este apatic și, cu toate preluările și cârpelile lui Soderbergh, filmul rămâne a fi un cadavru în convulsii”. Luke Davies, critic la "The Monthly", a apreciat filmul ca fiind „de unică folosință”, „filmat sobru și auster” și conchide că „întrucât rolul jucat de o actriță porno a servit
O fată cu experiență () [Corola-website/Science/328645_a_329974]
-
zborul, iar în ziua următoare survolează , ajungând la Juba. După decolarea de la Malakal rezervorul avionului YR-ACK iar se fisurează și sunt nevoiți să aterizeze la Kosti. Cârpesc rezervorul, iar la Khartum îl lipesc de bine de rău. După Wadi Halfa cârpeala rezervorului nu ține, iar timp de cinci ore și jumătate, până la Cairo, echipajul trebuie să pompeze benzina manual la fiecare cinci minute. La 18 mai ora 11:30 ajung la Cairo și comandă în țară un nou rezervor, care le
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
fără a fi plănuite a forma aceeași operă literară. Profesorul André Le Breton (1860-1930) de la Universitatea Sorbona, unul dintre cercetătorii operei lui Balzac, a criticat cu asprime această acțiune a scriitorului și a exagerat părțile slabe ale romanului: „În ciuda tuturor „cârpelilor” și a tuturor „petecelilor”, ele se văd foarte bine din extraordinara dezordine care domnește în acest roman, iar ceea ce conține el mai strălucitor face să regretăm și mai mult abuzul pe care Balzac l-a făcut aici cu darurile și
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
celor mai cunoscuți sfinți, atât de prezenți în mentalitatea populară românească, ale căror sărbători marchează, de altfel, esențial calendarul vieții țărănești, agricole și pastorale: Sfântul Gheorghe (23 aprilie) și Sfântul Dumitru (26 octombrie). De intervenție are nevoie acoperișul, șindrila prezintă cârpeli, iar turnul nu este stabil și se miscă puternic de fiecare dată când sunt trase clopotele. De o intervenție este nevoie și la nivelul întregii picturi, deteriorată de infiltrarea apei de ploaie, o astfel de restaurare fiind evaluată de către specialiști
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
Ștefan, IV, nr. 1259, 1 octombrie 1898. "Țara torturilor," semnat Ștefan, IV, nr. 1260, 2 octombrie 1898. "Victimele muncei," semnat Ștefan, IV, nr. 1261, 3 octombrie 1898. "Pentru d. ministru de justiție," semnat Ștefan, IV, nr. 1262, 4 octombrie 1898. "Cârpeală ministerială," semnat Step, IV, nr. 1262, 4 octombrie 1898. "Glasul sclavilor", semnat St. Petică, IV, nr. 1263, 6 octombrie 1898. "Studenții școalelor normale," semnat Step, IV, nr. 1263, 6 octombrie 1898. "Gospodărie comunală," semnat Ștefan, IV, nr. 1263, 6 octombrie
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
cu răbdare, cu devoțiune, reforma educației pentru care s-a angajat în mai 2000 în fața UE, când învățământul din țara noastră a fost primul capitol de negociere de aderare închis de către România", a subliniat Marga, care a adăugat că "găselnițele, cârpelile și improvizațiile nu dispensează de reforme făcute competent și onest".
Andrei Marga: O sursă a situaţiei din învăţământ este Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/25905_a_27230]
-
ușurele și incapabile sunt chemate a administra interese de milioane, a face și a întrebuința împrumuturi pe socoteala contribuabililor, sporindu-le necontenit sarcinele deja destul de grele, și a nu da acestor contribuabili, în schimbul sarcinelor, decât neglijență, insalubritate publică, lucrări de cârpeală sporadică în stradele din centru și, din când în când, și oarecari vexațiuni. Este oare vorba când se fac alegeri comunale să se afirme principii politice, mai ales la noi în țară, unde avem atâta lipsă de spirit pozitiv, de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
locul acesta României și acordîndu-i-se Bulgariei o compensație teritorială împrejurul cetății Silistrei. Despre puțina consistență internă a noului cabinet Brătianu - Teriachiu foaia din Bruxelles găsește asemenea ocazie a se esprima: Soluțiunea extraparlamentară a crizei nu este, în realitate, decât o cârpeală ministerială, căci nu corespunde în nici un chip cu dorința, esprimată de d. Fleva și de amicii săi din partidul înaintat, de-a vedea formîndu-se o administrație omogenă. La dreptul vorbind, daca judecăm după antecedentele individualităților cavi fac parte, combinația aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nimeni nu are o idee clară despre starea visteriei. E o dezordine, e un caos în gestiunea financiară pe care Ercul, curățitorul grajdurilor regelui Augias, n-ar fi în stare să le limpezească. Lipsele momentane ale tezaurului se îndestulează cu cârpeli momentane, dar din cârpeală în cârpeală lucrul a ajuns mai mult ață decât față, încît trebuie, de pe-o zi pe alta, să se descopere. Ce le rămâne dar patrioților pentru a scuza o nouă cerere de {EminescuOpXI 387} împrumut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
idee clară despre starea visteriei. E o dezordine, e un caos în gestiunea financiară pe care Ercul, curățitorul grajdurilor regelui Augias, n-ar fi în stare să le limpezească. Lipsele momentane ale tezaurului se îndestulează cu cârpeli momentane, dar din cârpeală în cârpeală lucrul a ajuns mai mult ață decât față, încît trebuie, de pe-o zi pe alta, să se descopere. Ce le rămâne dar patrioților pentru a scuza o nouă cerere de {EminescuOpXI 387} împrumut? Reforme, reforme pe toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
despre starea visteriei. E o dezordine, e un caos în gestiunea financiară pe care Ercul, curățitorul grajdurilor regelui Augias, n-ar fi în stare să le limpezească. Lipsele momentane ale tezaurului se îndestulează cu cârpeli momentane, dar din cârpeală în cârpeală lucrul a ajuns mai mult ață decât față, încît trebuie, de pe-o zi pe alta, să se descopere. Ce le rămâne dar patrioților pentru a scuza o nouă cerere de {EminescuOpXI 387} împrumut? Reforme, reforme pe toate terenurile, adică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dedat la regulă și pace, au semănat discordii și nemulțămiri, încît abia după un an de administrațiune ungurească guvernul a fost silit să trimată comisariu guvernial acolo, ca să studieze situațiunea și oamenii, să demisiuneze și să numească noi diregători. O cârpeală după alta, care însă toate nu vor produce mulțămirea poporului, pentru ca pe el nime nu-l consultă. Drept recompensă pentru armele luate li s-au impus sarcini nouă cu mult mai mari decât cele de mai nainte, iar școlile naționale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
viciu bietul om, Ironia soartei: Își trădează noaptea-n somn Numele amantei. Idei incendiare Mă paște mereu ideea, Dar fiori vinele-mi strâng: De mai pot s-aprind femeia, Spune-mi, Doamne, cum s-o sting? Moda 2014 Pantalonii cu cârpeală, Bluza arhidecoltată... Oare-așa-i moda globală, Ori... sărmana-i violată. Căsătoria-i fata morgana După nuntă te ia groaza: Dispar palmierii, oaza Și izvorul. Plângi de milă, Când rămâi ...lângă cămilă.G.L.U.P.I. Veghea lumii Ea zice că
ALEXEEV LOGHIN MARTIN by ALEXEEV LOGHIN MARTIN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83925_a_85250]
-
și abia pe la jumătatea celei de a treia zile am aflat. Alexander m-a sunat înainte de a se întoarce din nou la țară și am vorbit puțin la telefon. Prin natura ei relația dintre noi nu avea nevoie de o „cârpeală” și nici nu era posibil așa ceva. Pur și simplu am revenit, fără prea multe explicații, la vechea noastră înțelegere. El era prudent, plin de tact și de regret, eu eram morocănos, ironic, pus pe cârtit. Și amândoi ne-am declarat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
erau cenușii - ca și cum timpul și-ar fi Întipărit pe ele tristețea. Dulapurile erau și ele din metal cenușiu, mobilele din imitație de lemn. Calculatorul sergentului În care se Îngrămădeau denunțurile părea ca scos de la rebuturi, pansat și supraviețuitor al multor cârpeli tehnice. Chiar și drapelul era vechi - un tricolor prăfuit, șters, ce atârna deasupra capului președintelui Republicii Italiene - nici acela nu era prea tânăr. Emma rămase Înspăimântată de neglijența aceea, de toată acea sărăcie evidentă. Italia e o țară Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nici o amânare, conștient fiind că textul său este inclus, chiar înainte de a-l scrie, într-un rigid și neiertător flux tehnologic. Nepredând articolul la timp, se blochează un întreg mecanism. Obligă SGR-ul (secretarul general de redacție) la improvizații, la cârpeli în regim de urgență. Adeseori, munca unui întreg colectiv depinde de seriozitatea și profesionalismul unuia singur. Lumea presei este plină de paradoxuri. Ziaristul trebuie să fie mereu prezent în redacție („Stați aici”, zice șeful. „Urmează o ședință importantă”) și, în
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
punctul cel mai înalt al „mai dreptei cinstiri” promise de autor „lumii lui Anton Pann” e de căutat în Nastratin Hogea la Isarlâk, în care, pe fundalul de „spornică mulțime” la fel de pestriță („Veneau de toată mâna”) ca și pulpanele și „cârpelile” de pe „ciudatul caic”, se detașează imaginea nu atât a insului Nastratin („înghemuit pe-o bârnă, / Un turc smolit de foame și chin, cu fața cârnă, / Cu mâinile și gura aduse la genunchi”), cât a autofagiei simbolice - răspuns dat chemării ademenitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
puțin tot atât cât a durat procesul de deformare. Final deschis. (02.11.2009) Universități de stat versus universități private Soluțiile, În vremuri de criză, diferă esențial În funcție de contextul social-politic și de actorii sociali implicați. Unii propun soluții radicale, alții - cârpeli, ascunderea adevărului sub preș, ameliorări locale. Criza universității, de pildă, este tratată În această cheie a aruncării În derizoriu sau, absolut halucinant, a devierii de la problema reală. Un coleg Îmi atrage atenția asupra unui articol publicat săptămâna trecută În Ziua
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
trecut adesea de faza „compilațiilor universitare”. Ca urmare, lupta de idei este imposibilă, absurdă, ridicolă, ideologiile, teoriile politico-sociale n-au valoare, n-au tradiție. Sunt preferate relațiile personalizate, discursul subiectiv, nu confruntarea Între principii. totul În societatea românească e improvizație, cârpeală, „fuserie”, „brambureală”. Ne conduce legea minimului efort, soluția expedientului, se preferă improvizația șmecherească În „proporții de masă”, rezolvarea care costă cât mai puțin posibil, strategia hei-rup-ului, munca În asalt. Iar dacă cineva se angajează În proiecte durabile, este blamat, respins
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dezagregarea capacității de gestionare justifică reforme structurale esențiale. În unele state s-a vizat doar "ajustarea structurală"97, descentralizarea rezumându-se la cedarea unor atribuții colectivităților teritoriale, adesea fără resurse necesare îndeplinirii lor. Banca Mondială vorbește în aceste cazuri de cârpeli, de reforme pe hârtie 98... În țări ale Europei de Est, au pus probleme privatizările, disciplina bugetară, monetară, regimul prețurilor; legislația națională nu a incitat populația să participe, să se implice; aparatul politico-administrativ a menținut "ordinea", "liniștea" în detrimentul profesionalizării, eficienței
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
spovedește în spirit creștin, în fața unui preot, ci în fața întregii omeniri. Crede, la urma urmei, Cioran în Dumnezeu? Pentru el, pare că Dumnezeu există, chiar dacă nu există. Proiectul divin, spune Cioran, poate că a fost bun, dar rezultatul este "o cârpeala". Și totuși, îi este milă de om, pe care creștinismul nu l-ar fi menajat deloc. Spune că milă, sentiment creștin, îl face să-l apere pe om de atacurile creștinismului. Consideră că, atâta timp cât omul va mai fi hărțuit de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
strofe. Față de aceștia, Eminescu avea o admirație deosebită. Aprecia sinceritatea sentimentelor, credința în ideal, caracterul vizionar. Partea a doua a poemului este o satiră la adresa scriitorilor contemporani lui Eminescu, epigoni fără profunzime, a căror artă se rezumă la "spoială", "lustru", "cârpeală"; o creație rece, sceptică, lipsită de idealuri. Sunt amintiți poeții care au scris o limbă "ca un fagure de miere": Cichindeal, Mumulean, Prale, Daniil, Văcărescu, Beldiman, Cantemir, Donici, Pann. În trei strofe este elogiat V. Alecsandri: "Ș-acel rege-al
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]