134 matches
-
la ceas. Este șase. Trebuie să mă trezesc, dar nu mă dau dusă, mai zac în pat câteva minuțele, până „înghit gălbenușul”. Mă hotărăsc în sfârșit să părăsesc așternutul călduros, îmi trag halatul galben, pufos, pe mine și, cu ochii cârpiți încă de somn și nițel cam nesigură pe picioare, mă îndrept către bucătărie să-mi fac cafeaua. Cu ceașca burindă în mână și inspirând aroma îmbietoare, îmi încep ziua de lucru. Muncă la domiciliu. Vă mirați, nu? Doar știți despre
RAPORT DE ACTIVITATE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Raport_de_activitate_stefana_ivanescu_1358681894.html [Corola-blog/BlogPost/342332_a_343661]
-
omului, să nu rămână cumva fără mâncare, că n-ar putea supraviețui fără ea. Au trecut niște excursioniști prin Parâng și s-au pomenit strigați de un om din partea locului. Ei nu l-au mai recunoscut, avea barbă, hainele boțite, cârpite, ceva mai slab de cum îl știau, dar altminteri, mină de om sănătos. Numai vocea îi era de-acum alta: blândă și prietenoasă. Privirea plină de duioșie, ca a unui sfânt. Au sta mult de vorbă. Ei au vrut să-i
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > AM CERTITUDINI Autor: Alexandru Florian Săraru Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Am certitudini de răspunsuri, dar amnezia întrebării În venele-mi prea des cârpite, fluidul uită al său curs Doar cicatrici mai am pe suflet, ca semn al luptei, disperării Stigmatele de suferință rămân când sângele s-a scurs Am certitudini cardiace, dar îndoială că trăiesc Bătăile le-aud și surzii, dar trupul nu
AM CERTITUDINI de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Am_certitudini_alexandru_florian_sararu_1390902933.html [Corola-blog/BlogPost/347714_a_349043]
-
Ciocăni în parbriz: --Alo, șofer! Taxi! Nicio mișcare, nici un gest. Omul dormea buștean. Enervat, bătu insistent în geam, până când individul tresări speriat. --Ce faci, domnule? Dormi în timpul serviciului? Vrei să te plătească patronul degeaba? --Mă scuzați, mormăi somnorosul cu ochii cârpiți.Eu sunt patronul.Fac taximetrie pe cont propriu. --Bravo!Adică...’mneata chiulești de la firma dumitale? Nu ți-e teamă că te spulberă concurența? --Știți, aseară...meciul naționalei. Ai noștri au pierdut ca proștii. De necaz, am băut toată noaptea. --Și
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1444896593.html [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
stinge iar eu împart lumea mea în două o parte o pun pe pântecul tău pentru altă viață târziu noaptea se sparge spre lumină încă nu dormi și buzele îți cerșesc mai multă dăruire înghesuit într-o ruptură de timp cârpită mă străduiesc să nu car bolovanii din mine, să curăț lumina de resturi de întuneric încă aștept răstignirea nu vreau să mă transform în praful ce vântul îl răsuceste-n iele de noapte cuvântul strigă pe străzile vieții, coșuri cu fum
GÂNDURI RUGINII de VIOREL MUHA în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_ruginii_viorel_muha_1351589601.html [Corola-blog/BlogPost/358078_a_359407]
-
declar cu mâna pe inimă, fără să exagerez absolut deloc, că mi-a schimbat viața. În mult mai bine. Nu aveți idee ce înseamnă să te duci, dimineața, la sală, cu o dispoziție extrem de somnoroasă și de moale, cu ochii cârpiți și o supărare de zile mari pe nenorocitul care-a inventat noțiunile de “muncă” și de “ridicare din pat mai devreme de ora 10″, și să pleci de-acolo cu un tonus beton și cu o mare poftă de a
Pledoarie pentru Sport şi premii în abonamente la sală by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18728_a_20053]
-
în urmă cu cinci ani. Atunci ați promis foarte multe majorității cetățenilor. Este vorba de a compara ceea ce ați promis atunci cu ceea ce promiteți acum și cu ceea ce poate fi așteptat. Cred că este foarte, foarte puțin. Dumneavoastră reprezentați Europa veche, Europa cârpită, contribuția la criza financiară, ca urmare a erorilor din partea Comisiei, a lipsei de implicare în chestiunile de mediu și așa mai departe. Aș fi de partea majorității cetățenilor europeni, deoarece cred că nu ați primi mai mult de 10 sau 12 sau 15% din voturi
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
perspectiva filozofică... Un fenomen science fiction uluitor." Tamara I. Hladik scria că povestea "creează un univers pe care romanele mai slabe îl folosesc ca pretext pentru continuări. Toate elementele sale bogate se află în echilibru și sunt plauzibile - fără confederațiile cârpite, limbile inventate, obiceiurile născocite și istoriile fără sens care reprezintă semnul distinctiv al atâtor romane mai slabe." Singurul punct slab, spunea ea, este finalul, în care Paul "devine distant și oarecum plicticos", ca efect al statutului său similar unui zeu
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
arătat, iarăși educativ, să văd În ce situație sunt acești oameni. Am primit ajutoare atunci la Iași: comunitatea din Iași a adus niște ajutoare americane, erau haine pentru bărbați, iar tata era Îmbrăcat În hainele lui ca vai de ele, cârpite... Când a Îmbrăcat hainele alea erau ca de pușcăriaș... astea erau ajutoarele americane: niște prosoape, două-trei cearșafuri, eu am primit două cămășuțe... Și trebuia să stai la coadă, să semnezi, mă rog... Primul lucru pe care l-am făcut când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
zece...? paisprezece...? Un an, trei... Și cu cine semeni? Cu tata...? Cu mama...? Cu amîndoi...? Cu vreun bunic...? Din partea cui...? "Scoate-ți paltonul și căciula, zise Matilda, se poate speria." Cum să scot paltonul? Sub el costumul meu era rupt, cârpit și murdar. Pipernicitul și Tamara înțeleseră și se grăbiră să plece. Mă desbrăcai și vrusei să intru în dormitorul copilului. "Ești nebărbierit și nu ai o figură prea blândă, zise Matilda. Bărbierește-te, fă o baie... ai timp s-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în care actorii se chinuiau să mimeze diferite stări (nu le ieșea niciodată), pozele jalnice și patetice. Când ridicau cortina, parcă se descărca sarcofagul cu mumii pe scenă. Mai puneai și recuzita, adunată de pe vremea lui Ștefan cel Mare: ciorapi cârpiți, pantofi în care picioarele înotau, peruci galbene și jumulite, scaune cu placajul sărit. Câteodată, călcai pe-un cui în mijlocul scenei și trebuia să faci mai departe pe Scapin sau Richard III. Situațiile erau grotești, de desen animat. La Anna Karenina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care mi le reprimam cu grijă. În galeria obiectelor pierdute ori furate (ca bicicleta „Pegas“ sau memoria copilăriei), ei ocupau locul de frunte: bunicu’ Vitalian, cu cravașa lui lustruită, lopata Lineman și secretele războiului, și taică-meu Victor, cu ciorapii cârpiți și problemele lui cu Securitatea. Am fost foarte atent la viața taților noștri. Am reținut esențialul din ea: frica, încăpățânarea, și-o brichetă lăsată pe cutia contorului electric, în caz că se ia curentul. Privirea bătea departe, printre CC și Palatul Regal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la doi pași de centru: un nod de tramvaie se desfăcea la trei sute de metri, pe două nivele, ca un aeroport militar. Țâșneau tramvaiele din el la cinci minute, spectaculos, în toate direcțiile. „Ăsta e?“, a mormăit Mihnea, cu ochii cârpiți. Mie îmi lăcrimau, de frig și nerăbdare. „Da.“, am confirmat. „Nu văd nimic. N-are intrare sau cum?“ Schottenpoint-ul (sau Schottenbühel, cum îi mai spuneau localnicii, cu un accent imposibil de reprodus) ascundea o înfățișare ciudată și-o istorie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apărut câțiva vecini cu scări lungi și ne-au ajutat să ieșim din imobilul distrus de seism. ANIVERSARE UNICĂ În urma cutremurului, Căminul Cultural, proaspăt văruit și reparat, și-a arătat din nou vârsta în crăpăturile care au brăzdat pereții abia cârpiți. Pentru că se apropia festivalul concurs inter comunal, am acoperit cu ipsos crăpăturile și am dat cu var pe deasupra. Încercarea mea de a face ca acest cămin să arate cât de cât normal a eșuat. Era necesară construirea unui un cămin
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se apropia cu repeziciune. Toată lumea nu vorbea decât despre evenimentul cultural. Căminul a fost 81 măturat, iar dușumeaua a fost dată cu motorină pentru a fi dezinfectată și proaspătă, geamurile șterse, scena terminată și cortina grea, din catifea, instalată. Pereții cârpiți au fost acoperiți de covoare aduse de prin sate. Cu ocazia festivalului se organiza și un concurs de țesături. Covoarele și cusăturile specifice locului, lucrate manual de localnice, aveau etichete cu numele satului, vechimea și lucrătoarea care le-a executat
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Dânșii șevreiiț nu vroiau să sape căci probabil bănuiau cu ce scop le fac. Numai o parte din ei, să fi fost vreo douăzeci lucrau, iar restul stătea și nu făcea nimica. În jurul lor stăteau soldații și sătenii din satele Cârpiți XE "Cârpiți" și Stânca Roznovanu XE "Stânca Roznovanu" și se uitau. Știu că Înainte fuseseră percheziționați șadică jefuițiț. Gropile au fost făcute sub formă de niște șanțuri lungi ca și tranșeile și cred că s-au săpat vreo patru sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
nu vroiau să sape căci probabil bănuiau cu ce scop le fac. Numai o parte din ei, să fi fost vreo douăzeci lucrau, iar restul stătea și nu făcea nimica. În jurul lor stăteau soldații și sătenii din satele Cârpiți XE "Cârpiți" și Stânca Roznovanu XE "Stânca Roznovanu" și se uitau. Știu că Înainte fuseseră percheziționați șadică jefuițiț. Gropile au fost făcute sub formă de niște șanțuri lungi ca și tranșeile și cred că s-au săpat vreo patru sau cinci. Operațiunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
delirul imagistic; linii frânte, volume insolite, reprezentări piezișe (între pseudo-figurativ și decompoziție) intră în relații turbionare mozaicale, departe de intenția vreunei sinteze. Ochiul perseverează în suprafețe. O întâlnire în pod e pretext de inventariere a vechiturilor stocate: "scaune tapițate", "rufe cârpite, pe frânghii vii", "feronerii și faianțe"; la un ospăț nocturn într-un ambient eteroclit ca acesta se etalează "ieruncile perpelite-n pezmeți / spetele de urs, garfele de mistreți, / balercile de crâmpoșie, / iar noi, eu și căpetenia, făceam filozofie / și toată lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tocmai șterpelea ceva din magazie... Începu să se justifice, luându-l pe măturător drept martor, dar treptat, stăpânindu-și frica, își dădu seama că sergentul avea o înfățișare bizară: avea obrajii acoperiți de o barbă de patru zile, o tunică cârpită grosolan, ici-colo, fără guler, cizmele cu carâmbii căzuți și deformați de uzați ce erau. Schimbă tonul, înciudat că se înșelase. — Da’ tu, ce cauți pe-aici? Nu cumva aveai de gând să dai o raită prin magazii? Așa deci, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
naționalizarea Irlandei? Cine ar putea lua în serios Irlanda politică, indiferent de ce ar face ea? Și cine poate lua în serios Anglia politică? Cine? Cui i-ar păsa cît de cît în ce mod vechea, peticita Constituție este din nou cîrpită? Cui îi mai pasă astăzi de ideile noastre naționale mai mult decît de pălăriile noastre tari? Aha, este vechea pălărie, este vechea pălărie tare! Asta-i tot, Gerald, tînărul meu erou. În orice caz ne vom cruța oroarea de a
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
fel de epoché ce a transformat radical modelul italian în doar câțiva ani. Acest salt „calitativ” se referă așadar atât la fasciști, cât și la antifasciști: într-adevăr, este vorba despre trecerea unei culturi alcătuite din analfabetism (poporul) și umanism cârpit (păturile medii) de la o organizare culturală arhaică la una modernă a „culturii de masă”. Transformarea este covârșitoare: revin și afirm că e un fenomen antropologic. Și aceasta deoarece a schimbat în primul rând caracteristicile necesare Puterii. „Cultura de masă”, de
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de muncă. Ani buni și-a câștigat pâinea făcând-o pe contabilul la o întreprindere. Reprimit la Universitate în 1955 ca să predea o disciplină la care numai dânsul avea acces, a ținut un curs de gramatică indo-europeană comparată. Cu coatele cârpite, profesorul avea o ținută mai mult modestă decât severă. Curând cursul deveni best seller studențesc. Nu era un simplu curs de lingvistică, ci o ilustrare a filozofiei limbii, cu exemple din limbile indo-europene, de la sanscrită, elină toharică sau vechea gotă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
elementar confort... Picioarele unei femei necăjite de la țară, care se transformase într-o mașină de născut copii 18 la număr! fără odihnă, fără somn, fără repausul necesar, muncind ca un robot 24 din 24 de ore: mâncat, spălat, călcat, cusut, cârpit, dereticat. Picioarele unei ființe umane care a ajuns la vârsta de 90 de ani, după ce muncise toată viața ca o sclavă și care, acum, fără voia ei era pusă într-o situație limită. Avea venele picioarelor pline de varice urâte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la unul din acei comercianți ambulanți la care puteai găsi orice, de la zorzoane de pus la glezne pînă la cartele de memorie de 16 sau 32 GB (că doar eram în patria informaticii). Era o umbrelă bărbătească, neagră, jerpelită și cîrpită, ieșită parcă dintr-un episod mizerabil al unui roman de Dickens. Pentru orice eventualitate ploioasă, bietul obiect avea să ne fie la îndemînă, în autocar, în orice moment. Lucrurile au luat o întorsătură enervant-hilară cu ocazia transbordării noastre din avionul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
văr-miu și-l izbi În șale ca să-i dea drumul. O strângea În somn Între picioarele Încleștate, ca și cum l-ar fi urmărit și-n vis frica să n-o piardă. După ce o eliberă, veni Împleticindu-se și cu ochii cârpiți să-mi deschidă ușa țarcului ăla cu două paturi și o noptieră Între ele. Și pe acolo trecusem de multe ori. Să fi fost vreo zece ani de când găsisem În noptiera dintre paturi două livrete militare și două buletine pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]