61 matches
-
Reține. Un adevărat om, cinstit și drept, indiferent dacă este bogat sau sărac, nu-ți va cere niciodată să face ceea ce nu te îndeamnă inima ta cinstită. Deie Domnul să mai ai în viață cale lungă, cu muncă și fără cârteli. Domnul Dumnezeul Tău va avea grijă să-ți dea și clipe fericite. Dar ajută-l. Fă ceva pentru viața ta. Referință Bibliografică: Călătoria vieții / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1226, Anul IV, 10 mai 2014. Drepturi de
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
al nou alesului nostru Președinte”? Țineți neapărat că acesta să ajungă în rai prin convertirea la ORTODOXIE? Eu nu sunt lacom. Etică supta la sânul mamei este bazată pe munca asidua zi de zi, mulțumindu-mă cu rezultatul ei fără cârteli. Ce folos aș avea să consider, în sufletul meu, ca valorez mai mult decat îmi oferă societatea, singura în drept să aprecieze calitatea și cantitatea muncii depusă de mine? Nu va dati seama că mi-aș amari singur zilele fără
RĂSPUNS RĂSPUNSULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341593_a_342922]
-
români. Că limba română este buletinul lor de identitate în orice colț de planetă. („o, vorbiți, scrieți românește, pentru Dumnezeu!”, spunea odată poetul). Iartă-mă, Sfântă Limbă Română că, în loc să-ți aduc flori la sărbătoarea ta, vin cu lacrimi și cârteli. Nu sunt un morocănos, ci sunt puțin trist, că românii sunt așa cum sunt, că Maica noastră România nu este așa de dodoloață pe cât este de frumoasă și bogată, dar cu fii săraci, veșnic dezbinați și împrăștiați prin lume. Fii, care
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
viața grea pe care o trăiesc muncind. Ei se bucură de rezultatul muncii, de mulțumirea sufletească a operei lăsată în urmă, chiar dacă această operă nu sunt decât bebelușii aduși pe lume, educați și învățați să muncească, fără cârciumă, minciuni și cârteli. Ei trăiesc spre a munci și a perpetua specia. Ca animalele ați zice. Și ce e rău în asta? Omul are, în special astăzi, multe de învățat de la animale. Măcar cinstea și verticalitatea. Și animalele o duc tot mai greu
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
ne-a adus mai multe învățăminte, atât pentru popor, căt și pentru întreaga clasă politică: -cetățenii atât din țară, cât și din diaspora, și-au dat seama că nu rezolvă problemele țării cu lehamitea față de politicienii infractori, nici cu tânguieli, cârteli și înjurături pe marginea șanțului, sau la cârciumă, ci prin mobilizare și participare efectivă la putere, conștientizând că asta se realizează numai cu forța votului lor, atunci când sunt uniți. Că vocea lor se face auzită de politicieni numai când aplică
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CÂRTELI Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de
CÂRTELI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381389_a_382718]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CÂRTELI Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că
CÂRTELI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381389_a_382718]
-
cine-i pro și contra, cine e neutru? De-aia simt că toamna răsucește-n mine mai adânc cuțitul, rana e deschisă; când pustiu e-n juru-mi să înfrunt - pe cine? În pădure, Doamne, frunză ți-s, proscrisă. Referință Bibliografică: Cârteli / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2075, Anul VI, 05 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Steluța Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CÂRTELI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381389_a_382718]
-
date despre autor: nu exista inca- toate articolele: VIZUALIZARE - articole publicate:articole- numar total de accesări:accesari- numar total de voturi:voturi- numar total de cititori:cititori- numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CÂRTELI, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016. Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
total de accesări:accesari- numar total de voturi:voturi- numar total de cititori:cititori- numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CÂRTELI, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016. Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
pâinea oferită cu atâta drămuire și „motivată” zgârcenie de puternicii zilei, zice-se, din înalte „rațiuni de stat”!. Cartela(bonul) era identitatea și măsura zilnică a zbaterii pentru supraviețuire, într-un timp când făloșenia făcea „casă bună” cu pliscul închis, cârteala generalizată, pizmuirea celui care cu alte surse sau mijloace (!), căuta să trăiască mai bine (aici binele, pretențiile și comoditățile pot fi standardizate, ca și sărăcia!). Nu iau în discuție natura lor, dar nici nu pot uita umilința de a sta
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
un premiu pentru Cântecul gintei latine. Versurile, modeste, sunt traduse în numeroase limbi, dar ecoul, pe plan european, va fi destul de slab. Acasă, în schimb, evenimentul declanșează un mare entuziasm, A. fiind copleșit de onoruri, ceea ce provoacă, firesc, invidii și cârteli. Campania de denigrare și chiar de contestare a poetului nu se lasă așteptată. Inițiată de Al. Macedonski, ea va fi continuată de B. Delavrancea, Al. Vlahuță, Traian Demetrescu și alții. Foarte demn și aulic față de detractori, A. nu ripostează, dar
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Ranetti, au înrâurit, între alții, pe I.A. Bassarabescu, Gh. Brăescu, Al. O. Teodoreanu, Tudor Mușatescu, C. fiind asumat ca patron și de generația optzecistă. În ultimii ani ai vieții, cu sarcasticul indomptabil și dizolvant, posedat de un demon al cârtelii, al deriziunii, se petrece o schimbare. E mai calm și înțelegător, dispus să accepte, cu un amuzament superior, firea omenească și metehnele ei. Nu și priveliștile din natură, care în opera lui sunt aproape absente. Râsul batjocoritor se preschimbă într-
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
faptelor și care ar declara un soi de simpatie rezervată celor „săraci și împresurați de bir și năpăști” - în fapt un exercițiu retoric lipsit de substanță -, o ostilitate față de suzeranul de la Stambul - și ea de o descurajantă superficialitate, mai mult cârteală de rutină -, cât și o mult comentată „grecofobie” ce îi are în vedere, selectiv, doar pe cei ce descindeau lacomi de la Țarigrad în suita unor voievozi la fel de hămesiți. Împinge cu nonșalanță istoria în obscuritate și își asigură, reinterpretând datele (potrivit
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
ani în carii s-au făcut 35 lei, câte un leu ocă de ceară, și nedându eu nici un ban chirie... m-au apucat cu judecată ca ori să plătesc... ori să ies din dughene afară” --Și unde-i pricina de cârteală? --Păi spune bietul om: “Am deșărtat dughenile și cerând eu judecată ca să mi să prețuiască dughenile ș-au trimes în doo rânduri vornici de poartă... și neputându-ne învoi din prețul dughenilor în trii rânduri am ieșit la giudecata Divanului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
intrare și-a și găsit de ce să se ia. Nick i-a sărit în ajutor. —Jenny, lucrurile au mai evoluat. Azi nimeni nu mai acceptă șase penny, a tachinat-o el, așa cum făcea de fiecare dată când voia să tempereze cârtelile soacrei. Știu asta, Nick, i-a replicat ea. Numai că douăzeci de penny ar fi fost de-ajuns. Cincizeci, cel mult. —Ei, până la urmă cea care hotărăște e Zâna Măseluță, nu? a răspuns el vesel. Nu ne putem pune în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Iar dacă incendiul de la uși ar fi cuprins și acoperișul, toate acele comori ar fi fost mistuite de foc. Am afurisit lăcomia oamenilor. Nu furaseră oare destul? Nu se mulțumeau cu răsplata pentru prizonieri? Refuzul meu însă ar fi stârnit cârteli, cu atât mai mult cu cât Rotari nu se arăta milos în astfel de cazuri. De aceea am hotărât să merg cu soldații la fața locului. Templul, din care Petru o alungase pe Venus, se afla pe o stâncă mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
am dat Îndărăt până la gheața tare și n-am făcut altceva decât să ne uităm cum cei mai vânjoși se cățărau afară din mare, pe ghețarii mărunți. Chiar și așa, cei mai mulți dintre ei n-au mai ajuns până la noi. Începură cârtelile. Câțiva Întrebau În gura mare ce fel de urmaș al Tatălui era acela care nu era În stare să-și scoată neamul din Ger, căci cei mai mulți credeau că Gerul cel Greu era tocmai cel din jurul nostru. Știam că nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mai apăsat și părea că se uită mai des după semnele de vreme rea, de parcă ar fi știut că de-acum trebuia să aibă grijă de două ființe. Iar noi ne-am continuat drumul, fără țel parcă. Din nou Începură cârtelile și supărările și, deja, tot mai puțin Vindecători veneau la mine ca să mă Întrebe una sau alta. Tot mai des Îmi ajungea la urechi zvonul că unii erau gata s-o ia Înapoi spre pământurile acelea lăsate În urmă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
naștere. Celelalte relații au un institutor mai abstract și mai sofisticat: piața, negocierea, competiția. Mi se pare demn de remarcat faptul că în această relație nu este de obicei recunoscută nici competiția. Contestarea patriarhatului este tratată drept „gălăgie”, „isterie agresivă”, „cârteală”, nu drept formă de negare a unor relații de putere și protest împotriva nedreptății de gen. „Bătălia” sau „războiul sexelorxe "„războiulsexelor"” sunt metafore ridicole care camuflează nerecunoașterea competitorului sau negocierii. - Supraviețuiește tuturor sistemelor economice de producție (celelalte inegalități se schimbă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
părea că vede cum, prin odaie, bântuie stafii și aude râsete de vrăjitoare. Dimineața, străinul își continua drumul, trecând prin sate unde pe moșii se ridica un fum gros și înăbușitor. Era ca o perdea de sub care răzbăteau icnete și cârteli. Pentru vini închipuite și reale, țăranii nevoiași ispășeau felurite pedepse. Erau ținuți cu capul în fum de ardei iute și bătuți la tălpi cu varga. În conace, boierii huzureau, înconjurându-se de argați. Afișau dispreț de la fereastră. Se gândeau că
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Enfants! nici o reacție la copiii, care continuă să vorbească pe limba lor, îmbulzind sub covor toate jucăriile disponibile, Enfants! glasul ei de moșiereasă, copiii tac ca prin minune, venez! îi cheamă la ea cu gesturi nerăbdătoare, copiii se supun fără cârteală, le explică ceva în franceză, ei par să înțelegă, fiindcă aruncă amândoi spre mine priviri curioase, apoi își trag fiecare scăunele joase și se-așază cuminți în fața mea, Casian face tot ceea ce o vede pe fată, ca un automat îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
avioanele lui, spuse că atunci ar fi putut s-o termine și cu el, pentru că era comunist și aparținea clasei muncitoare. Dar nici americanii n-au ocupat Ungaria, nici vechile puteri coloniale nu rezolvară nimic în Egipt - și, în ciuda tuturor cârtelilor fratelui meu, devenea din ce în ce mai neclar cine erau, de fapt, oamenii care spuneau despre ei că ar fi „de-alde noi“. W. a sosit la birou pe la șase și jumătate. Nu era încă nimeni aici, iar în hol și pe culoar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
rachiu dublu rafinat la patru persoane. Și nici nu mai știu ce altceva... Aceste lipsuri păreau să fie pentru toți infanteriștii, și chiar și pentru mine, nefumătorul, mai supărătoare și mai grave decât prăbușirea pretutindeni vizibilă a Marelui Reich German. Cârtelile erau asezonate cu înjurături, nemaiauzite până atunci. Mărfarul în care zăceam cu toții, cei cu răni mai ușoare sau mai grave, se deplasa spre o țintă necunoscută. Adeseori făcea opriri nesfârșite, alteori unele foarte scurte. Între timp, afară se întuneca. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Trenuri trase de locomotive care mugesc înfiorător, supranumite "Vaca lui Stalin", și camioane încăpătoare și lacome încărcau utilaje de fabricat avioane, locomotive, utilaje petroliere, utilaje textile, în timp ce, în fabricile jefuite, lozincile clamau: "Tovarăși, construim industria socialistă, fără burghezie, împotriva burgheziei! " Cârtelile se diminuează, necuviința cerșetoriei se amplifică în festivități profane și în chiolhanuri abominabile, pe bani jefuiți: "Stau chiaburii și se miară/ Pe ce beau calicii, iară, măi!", încep să răsune răgușeli deșucheate, în rândurile îngroșate ale argățimii. Strategia momirii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]