2,091 matches
-
1) Praful se cațără pe genunchii mei ca o iubită Și cântă la chitară faptele mele de vitejie Toți dușmanii mei au fost îndoiți ca niște cuie Și ascunși în nisip Oriunde privesc Faptele care doresc să se întâmple Intră în luptă împotriva faptelor
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
răcorindu-i fruntea în vreme ce părul ei scăpat din cozi i se lipește jilav de obraji. o aude pe hella spunându-i cum sala cavalerilor din hofburg a devenit sală de gimnastică „așa cum e sala din casa cu pișcoturi” - frânghie pentru cățărat, paralele, prăjină, inele, bârnă, bănci pe care ți se masează umerii și pulpele și mai ales scheletul de cal în șaua căruia o așază acum fräulein anne. în timp ce își freacă mâinile cu satisfacție presimțind durerea instalându-se în trupul plăpând
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
mai băgat nimeni în seamă de secole. Dar slăbiciunea lui sînt copiii de grădiniță. Cînd e vreme frumoasă, se întinde pe spate în iarba din parc și ațipește. Cum îl văd, ăia micii încep să chirăie și se reped: se cațără pe el, țopăie pe burta lui moale, se dau ca pe-un tobogan pe coada lui lungă... Fetițele împletesc coronițe de flori, pe care i le atîrnă în jurul urechilor și celor două cornițe portocalii de pe frunte, îi presară frunze și
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
zburau vrăjiți; Grădinarul planta tufe de flori ale căror lujeri se rupeau Sub greutatea mierii; Zidarul făcea ziduri care apărau perfect definitul de marele inamic care stă ascuns, de veacuri, în nedefinit. Ziua venea cu o indicibilă plăcere. Luna se cățăra pe munți sveltă - un atlet al zeilor gata oricînd să arunce săgeata în căpriorul rătăcit. Dar poetul? Desculț, flămînd, cu hainele numai zdrențe Cerșea la poarta dinspre nord, pe acolo pe unde intrau în oraș Învingătorii. Toți îl loveau cu
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
zburau vrăjiți; Grădinarul planta tufe de flori ale căror lujeri se rupeau Sub greutatea mierii; Zidarul făcea ziduri care apărau perfect definitul de marele inamic care stă ascuns, de veacuri, în nedefinit Ziua venea cu o indicibilă plăcere. Luna se cățăra pe munți sveltă - un atlet al zeilor gata oricînd să arunce săgeata în căpriorul rătăcit Dar într-o zi - lampa care trebuia să lumineze tocmai a scuipat sînge -pantofarul a murit. O,......! Nevasta pantofarului și-a aprins părul Ca să-i
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
zburau vrăjiți; Grădinarul planta tufe de flori ale căror lujeri se rupeau Sub greutatea mierii; Zidarul făcea ziduri care apărau perfect definitul de marele inamic care stă ascuns, de veacuri, în nedefinit. Ziua venea cu o indicibilă plăcere. Luna se cățăra pe munți sveltă -un atlet al zeilor gata oricînd să arunce săgeata în căpriorul rătăcit
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
Emil Brumaru Pierdut în vechi provincii, cu iz de brebenel, Ibrice-mi toarnă-n suflet ceai sfînt cu kilogramul. Prin craci îți curg corăbii, ai sînii cu crenel, Sub șoldul tău își crapă de-amor zmalțul ligheanul. Cînd sorbi melci cațări iederi, în gene clocești nori, Ți-e-n mînă lingurița pentru scobit șerbetul Vergea care preface spuma de iapă-n flori, Și-n fluturi untdelemnul, și-n pajiști curge-oțetul. Ci eu, surpat în plăpumi de lintiță, răscopt Ca oul fiert în miere
Sonet găsit în debarale by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6885_a_8210]
-
unde trecea. Cum prindeau de veste că se apropie, câinii și celelalte dobitoace, cât și orătăniile de prin curți porneau să se zbuciume pe limba lor, de ți se ridica părul măciucă. Ațâțată, curioasă, lumea - cu mic, cu mare -, se cățăra pe garduri și prin pomii de la stradă sau ieșea buluc la porți, cu gura căscată și ochii zgâiți cât luna plină care taman răsărise peste dealul dinspre Bugeac, să nu-l scape. Neam de neamul lor nu trăiseră și nu
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
un masiv înalt și prăpăstios, un carst, un deal negru, un pisc neregulat care îmi interzicea atât înaintarea, cât și abaterea prin părți. Înapoi oricum n-o mai puteam lua, nici la dreapta, nici la stânga, așa că am început să mă cațăr pe el din greu, nedumerit, icnind, gâfâind, ocolind peșteri de beton, dâmburi de cărămizi, costișe de moloz, trunchiuri răsucite de țevi. Mintea opacizată, rămasă mult în urma evenimentelor catastrofale, mi-a dat de știre prea târziu că mă aburcam pe ruinele
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
de țevi. Mintea opacizată, rămasă mult în urma evenimentelor catastrofale, mi-a dat de știre prea târziu că mă aburcam pe ruinele încremenite, mute, siderale, ale altui bloc căzut, din care nu răzbea nici o urmă, nici un ecou de viață. M-am cățărat astfel înainte până la altitudinea unui ipotetic etaj 3, coborând apoi o pantă care mă ducea vertiginos în Hristo Botev; însă cam în dreptul fostului etaj 1 al fostei clădiri m-am pomenit cu un otgon gros înfășurat în jurul gâtului ca o
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
a regăsi doar ziua de ieri Ordinea lucrurilor e grav viciată așa cum e viciat mersul astrelor atât de grav încât luna îmi cade noaptea-n grădină incendiindu-mi ferestrele Și trebuie să-mi fac o scară de mătase să mă cațăr pieptiș pe pomeții obrajilor ei încercând să ajung la imaginea mea sau a oricărui altuia pentru a-i da sau a-i cere certificate de bună purtare Trebuie să ne purtăm bine pe drumul spre ultimele sclipiri cele de dincolo de
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
muzica și între ele. Tipa începu brusc să se scuture și să miște brațele lungi și goale. Ziceai că o mănîncă în fosa septică... Avea, după cum scriau gazetele care știu totul, un metru șaptezeci și opt și cinzeci și nouă de kilograme. Cățărată pe tocuri, era mai înaltă cu o șchioapă decît ministrul. El începu la rîndul lui să se scuture ca un cîine care iese din apă, dar cu tălpile fixate pe podea, atent să nu pășească, mai ales cu piciorul beteag
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
Creator. Nu pe nisip, pe scoarța lavei, Pășește primul heruvim, Ligurie, de Domnul Slavei Trasată ești, contur sublim. Și golfuri mici mai sapă încă De râd ca gropile-n pomeți, Măslinii-i urcă și pe stâncă, Vița de vie o cațără-n scaieți. Ești arc întins, atingi și norii, Un țărm abrupt și nematern, Săgeată-n infinit, navigatorii Sunt fii expulzați, exil etern. Marină, faima ta întreci-o Pe cea sticlind cu Marco Polo, Aprinde-același dor libeccio, recife aici, poduri acolo
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
sub cupola circului, ca trupele/ de comando din elicopterele lor speciale./ se amestecau printre noi” (...) apoi, hîrști, niște nevăzute și neiertătoare foarfeci vii/ (pseudonim legat la ochi al morții?...)/ au tăiat frînghiile și îngerii care au mai apucat/ s-au cățărat pentru totdeauna la cer./ ceilalți au rămas jos, s-au ofilit/ ca plantele fără rădăcini și neudate? (frînghiile pe care coborau îngerii). După care are loc ultimul stagiu al metamorfozei, trecerea mesagerilor divini în starea de demoni, însoțită de prefacerea
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
giulgiul prin aer și-l simte. El zgîlțîie ușa ce-l zvîrle-ndărăt, - metalice cruci pe ea-n sclipăt se văd - Și ce fericire pe paznic! Cămașa și-o vrea și nu stă el defel Și, tot cu mișcări imprudente, Se cațără-așa din crenel în crenel Pe goticul turn cu-ornamente! S-a zis și cu paznicul, vai! ce năuc! Și urcă mereu din ciubuc în ciubuc, Păianjen cu iuți picioroange. Mai palid tot tremură paznicul sus, Lințoliul l-ar da
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
de metal, exact ce trebuie ca s-o prind în cuiul meu. Kusok a venit. I-am arătat scaunul, tabloul, peretele. A dat din cap cu un mic mârâit. Picioarele lui sunt de o agilitate surprinzătoare. Și eu înainte, mă cățăram în echilibru pe un scaun, pe schele, pe grinzi. Oriunde trebuia dat cu pensula. Stăteam pe ultima treaptă a scării cu ruloul într-o mână și cu găleata de vopsea în cealaltă. Acum numai cât arunc un ochi pe fereastră
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
lectura ce-o schimbăm/ De multă vreme e-un plictis/ Aș vrea făgăduințele din nou aș vrea să-mi scrii pe/ Marmură/ Se mai găsește Turnul Inocenților în paradis havuzul/ încerc și-ncurc acela e un Turn pe care se cațără/ Maimuțele fierbinți/ Sînt regi care și-au pus amantele în ramă/ Sînt regi cuminți/ De pași e marmura scuipată și de-o larmă de pași/ care se-aud cu timpul măriți/ în paradis amantele în ramă se scarpină de aur
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
ani de-atunci." A cui e vocea asta? Cine spune toate astea? Bătrînul, Eu, El? Intru în Sala "Toma Caragiu". Caut un program. Nu găsesc. Mă așez confortabil. Se aude ploaia. Și vîntul de afară. Oana Pellea-Bătrîna și Răzvan Vasilescu-Bătrînul. Cățărați fiecare, dreapta-stînga, pe cîte un scăunel de bucătărie, așa cum spune autorul. În mijlocul scenei îi așteaptă două scaune, unul lîngă altul. M-am săturat de istoria Franței, căcăreaza mea. Vreau să mă uit; bărcile de pe apă sînt ca niște pete pe
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
cel de-al doilea loc, cad, adună-le...Copilul mi-o arată, pe rînd cu noi, pe Coca Bloos. Sobră, prea tăcută, frămîntă ceva în mîini și ne ocolește privirea. Neînțelegînd de ce nu vorbim și nici măcar nu ne salutăm, se cațără pe scaune și spune în stînga și-n dreapta cine este doamna din apropierea noastră, cum o cheamă și ce profesiune are, lăsînd să se înțeleagă, în subtext, că el o cunoaște, spre deosebire de ceilalți. Îi dă tîrcoale cu coada ochiului, roșește
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
-i Întinse un cojoc gros de oaie În care copilul aproape dispăru simțindu-i imediat căldura. El Însă voia mai degrabă să știe ce-a fost cu țipătul de mai Înainte și care l-a trezit, așa că porni a se cățăra pe lotbele gardului despărțitor dintre vaci și oi ca să poată vedea Înăuntru, să Înțeleagă. — Oaia? - Își Întrebă părintele ce aplecat asupra uneia Încerca să o ajute a da pe lume o nouă ființă. — Da, sigur, oaia. Ai auzit foarte bine
Blana lui UTU. In: Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
femei etcetera. Nu voiam să-i spun că femeiuștile-alea vopsite mă sperie și mă fac să vărs. Nu-i puteam spune că inima mea tresare doar când vede un bărbat musculos încărcând căruciorul cu gheață, cu pieptul dezgolit, sau cățărat pe-o schelă, neras de trei zile, cu pielea bătută de vânturi... și că visul meu e să-l văd în fața mea gol, să-l pot mângâia. Dar nu știam c-asta-nseamnă să fii domnișoară; nici că asta poate fi pentru
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
pentru ideile sale politice, pentru actele din timpul mandatului său. Nimeni, nici măcar președintele Băsescu, nu e în afara criticii. Există suficiente lucruri discutabile în acțiunile actualului președinte al României. A o face, însă, de pe platforma acut rasistă pe care s-a cățărat gâfâind dl Severin e descalificant nu doar pentru cel care scrie astfel de elucubrații, dar și despre partidul care-l conține, ca să zic așa, și pe acest neașteptat reprezentant al xenofobiei cu spume. Cât despre ziarul care continuă să adăpostească
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
tragică poate fi funcțională și fără a suferi de "arete" (virtute). Se crede că, la capitolul violență ficțională, nimic nu poate depăși desenele animate. Iar în anii '90 s-a operat o schimbare majoră: desenele animate de pe TV s-au cățărat cu succes pe marile ecrane. Filmul South Park: mai mare, mai lung & netăiat dă apă la moară acestei ipoteze. Violența verbală e în mare vogă, intonată ritualic de puștani, cuvintele anglo-saxone cu patru litere sunt omniprezente. Nu animația vă va
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
relații ați avut cu ei? - Amândoi sunt scriitori consacrați, fiecare cu un loc în literatura română, din nefericire, plecați în lumea umbrelor. Tatăl poetului Lucian Valea, iubitul învățător Alexandru Astalușiu, mi-a fost dascăl în clasa I-a primară. Ne cățăram împreună prin copaci. Mutați între timp, ne-am pierdut urmele. Ne-am revăzut după ani la Brașov, unde el, un zeu al cetății, electriza acum săli arhipline ca un alt Goga al vremii cu poezia sa inspirată din drama refugiului
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
pastelate din Pacific Heights și învăluie casele în toate culorile curcubeului din Haight. Se plimbă în sus și-n jos pe străzile întortocheate din Chinatown, se îmbarcă în funiculare, făcînd ca zăngănitul clopoțeilor acestora să sune ca niște geamanduri, se cațără în vîrful Turnului Coit pînă cînd n-o mai vezi, invadează districtul Mission, unde mariachi, muzicienii ambulanți, dorm încă, și-i sîcîie pe turiști. Ceața din San Francisco, pîcla aceea rece care spală identitatea, rostogolindu-se peste oraș în fiecare
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]