88 matches
-
mai mult chemarea sângelui la o viață liberă, așa cum a fost a strămoșilor lui - lupul din wild (sălbăticieă - de care neamul câinesc nu s-a lepădat niciodată În totalitate. Dar, nu trebuie uitat că oricât de mult Își dorește libertatea, cățelandrul de câine-lup Își menține până târziu duioșia față de mamă, fiind indisolubil legat de ea până când Își găsește un stăpân, un protector pe viață și doar după aceea uită definitiv de ea, deși sângele apă nu se face, cum bine spune
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
un fel de revoluții care urcă pe val persoane sau idei noi (într-un sistem vechi de când... banul!) care să joace rolul de scânteie pentru progres. E aproape firesc să se înfrunte ambiții nemăsurate cu realismul practicienilor și lupi (sau cățelandri) mai tineri cu șacali bătrâni sau îmbătrâniți. E nefiresc, amoral și anormal să se uzeze de cele mai josnice mijloace pentru atingerea unui scop: mărirea și puterea. Am parcurs mai multe străzi ale Vasluiului, am strâns cca. 12.000 de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
o îndeplinește conștiincios. După ce a primit laudele cuvenite pentru modul în care s-a achitat de sarcina ce singur și-o asumase, a urmat-o fericit pe stăpâna lui acasă, unde a fost primit cu nespusă bucurie. Încă de când era cățelandru s-a dovedit a fi un destoinic și devotat paznic al gospodăriei. Vigilenței sale mereu trează nu-i scăpa nici o mișcare, nici un zgomot din curte, de pe uliță ori din apropierea porții, indiferent dacă acestea se petreceau ziua sau noaptea. În nopțile
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
în formă de ferăstrău, nu ca la șoarece, la care dinții din față sunt foarte lungi, ci mai degrabă ca la un câine, ai cărui colți sau canini sunt alungiți. Apoi, vocea sa subțire, acută seamănă mai mult cu schelălăitul cățelandrilor decât cu chițăitul șoarecilor. Corpul său este acoperit cu păr roșcat, dar are aripi membranoase. La încheietura din dreptul cotului a aripilor sale se află degete despărțite, cu gheare ascuțite cu care se agață și se suspendă de ziduri. Are
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dacă a vrut Dumnezeu, am scăpat din toate. Bun e Dumnezeu, o să ne scape El și de ăștia. Are El grijă! Eliberarea câinilor și baia Spre seară tata a vorbit cu mama în taină. Eu mă plimbam prin curte. Un cățelandru în lanț, lângă cotețul păsărilor, se arăta agresiv. Dar l-am mângâiat și l-am liniștit. Atingând lanțul, un fior mi-a trecut prin fluierele picioarelor; deasupra gleznelor aveam totdeauna senzația de gheață a brățării metalice care-mi săruta gleznele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne înlănțuim unii pe alții; nici măcar dihăniile și jivinele nu le lăsăm slobode, cum le-ai făcut Tu. Ne am făcut mai mari decât Tine! Ți-am luat dreptul de stăpânire asupra făpturii Tale! Nu știam cum voi explica evadarea cățelandrului; am lăsat lucrurile să se explice prin ele însele. Tata pregătise un lighean cu apă caldă. Mă gândeam că miros a pușcărie, a mucegai. Dar părinții mei erau foarte curioși să știe dacă organismul meu e întreg, dacă nu sunt
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
hârjoana, în restul timpului. Hingherii, nimeni nu se știe din al cui ordin, au schimbat într-o noapte raportul de forțe între haite. Becali, un ciobănesc flocos și cu coada sus, i-a luat jumătate dintre șarlele lui Vadim, un cățelandru colțos care latră tot timpul, dar de mușcat n-a mușcat încă pe nimeni; potăile liberale, care-și fac veacul lângă hala de carne, au început să îngroape ciolane în straturile cu flori și au încasat-o de la paznici; Hrebenciuc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
urmând să-i cânte sârguincios în strună. Au greșit-o în cazul Zaharia Stancu. Dej l-ar fi vrut reprimit în partid, dar a-nceput, derutant, cu remarca "Stancu a avut niște contacte cu organele burghezo-moșierești". Atâta le-a trebuit cățelandrilor să se dezlănțuie! Ceaușescu: "Stancu a fost agent al Siguranței. Noi avem și ce a dat (citiți: "turnat") el." Bodnăraș: "A lucrat ca agent al Siguranței". Ceaușescu revine: "A fost efectiv agent de Siguranță până după 23 august. Avem documente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
greu de stabilit, dar care ne lasă să înțelegem că ceea ce este "bun la gust" este "ușor de pătruns". Probabil următorul exemplu poate fi mai ușor de interpretat: (16) Deși populația canină este în scădere în regiunea noastră [...] dragostea pentru cățelandri nu s-a demodat totuși. Aici, premisa "scăderea populației canine" lasă loc concluziei, în sensul că "dragostea pentru cățelandrii a scăzut". Rolul lui DEȘI (întărit de TOTUȘI) este cel de a sublinia că influența așteptată este corect interpretată. Deoarece acest
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Probabil următorul exemplu poate fi mai ușor de interpretat: (16) Deși populația canină este în scădere în regiunea noastră [...] dragostea pentru cățelandri nu s-a demodat totuși. Aici, premisa "scăderea populației canine" lasă loc concluziei, în sensul că "dragostea pentru cățelandrii a scăzut". Rolul lui DEȘI (întărit de TOTUȘI) este cel de a sublinia că influența așteptată este corect interpretată. Deoarece acest exemplu este un articol de presă ne așteptăm, bineînțeles, ca articolul în sine să aducă o explicație în ceea ce privește aparenta
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și mai tîrziu, bine că exiști! Eu, étudiant într-adevăr, trec printr-o iarnă lipsită de profunzimi, agasat de lecturile obligatorii pentru sesiunea din aprilie (n-am nici un curs după care să învăț!), fără să fi scris ceva, hăituit de cățelandrii unor stil-uri mai puțin poetice, deși tot ce fac se petrece în marginea cărților, între cărți, cu cărți. Poate că unica bucurie reală este minunea aceea de paisprezece ani, T., din cauza căreia am scris o carte la care țin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
V-am spus eu? Poftim! V-am redat-o pe mama voastră! Acum bucurați-vă și haideți acasă că se face noapte. După mine, marș! Și a început să salte voinicește peste zăpada mare ce depășea înălțimea picioarelor lui de cățelandru încă neajuns la deplina maturitate. Am recuperat sacoșa și sufertașul și am pornit-o pe drumul de întoarcere. Urmele pe care le făcuserăm la venirea noastră erau acoperite și, spre cinstea și lauda lui, tot Leu a fost ghidul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
umărul drept un copăcel uscat, firav, având un diametru de vreo 12-15 centimetri, mergând obosiți și timorați, erau duși la miliție încadrați fiind de doi reprezentanți ai ordinii publice, unul în față, iar celălalt în spate. La urmă, venea și cățelandrul nostru, Leu, complet dezorientat, neînțelegând o iotă din toată mascarada asta. Era spectacolul trist și dureros al degradării și umilirii ființei omenești. Erau furcile caudine ale umilinței nedrepte, jignitoare și triviale la care erau supuși patru copii ce se făcuseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
niște salturi caraghioase. Dar nu era nimic de râs. La o privire mai atentă observai ceva incredibil: copilul cu mersul ăla caraghios avea lacrimi în ochi, plângea. În fața grupului era un milițian, altul în spate. Pe lângă băieți se învârtea un cățelandru. Ce-i cu ăștia, bre, ce se întâmplă? I-au prins în liziera de salcâmi. Da' ce-au făcut? Cic-au furat un lemn din plantație... Care, bre, ăsta care-i pe umărul lor? Da! Mă, da' ai dracului mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
suspin". Sandu târâia creanga aia uscată amorțit și plin de vânătăi. Lică, la fel, avea fața plină de lovituri; fusese bătut cu sălbăticie, iar acum avea arcada stângă spartă, deasupra căreia se formase o bucată mare de cheag roșu-maroniu. Leu cățelandru trăgea și el de salcâm, dar în sens invers, părându-i-se hotărâtoare contribuția la transportul uscăturii spre domiciliu. Dorința mea cea mai mare era să ajung cât mai repede acasă, la mama, să-mi aline durerea din picior. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Aciocîrlănoaiei se afla într-o situație limită. Voi, cei care întâmplător aveți curajul și răbdarea să citiți aceste rânduri, să nu vă îndoiți o clipă de adevărul spuselor mele. Ascultați. După ce noi, cei patru frați mai mari cu ajutorul extraordinar al cățelandrului nostru, Leu am salvat-o pe mama de la o moarte sigură prin hipotermie (înghețare), când se prăbușise fără putere în zăpada viscolită cu înverșunare de crivățul dezlănțuit, și care începuse deja să-i cânte prohodul acoperind-o cu un lințoliu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fulguind ușor, abia-abia se mai târa împiedicat și împleticit până la padocul primitor, de unde își propusese să organizeze un nou atac impetuos, năprasnic și pustiitor la iarna viitoare. Dar pân-atunci... liniște. Liniște deplină. În tot acest interval de timp, Leu cățelandrul nostru iubit, cel care o salvase pe mama de la o moarte inevitabilă a suportat același regim de maximă austeritate ca noi. Avea o crăticioară unde mama îi punea zilnic rația de boabe, precum și un vas mai mic pentru apă. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ce numai printr-un miracol înainta pe picioarele-i tremurânde. Am depășit casa familiei Condor, mergând pe strada a IX-a, în direcția dispensarului uman. Ne deplasam în aceeași coloană de tip indian, capul ei fiind Mircea, surclasat de bietul cățelandru care de slăbit ce era înainta cu dificultate, lăsând impresia că abia învață să meargă. Priviți de departe, puteam fi luați drept cei patru apostoli evangheliști, străbătând întinderile nesfârșite ale pământului, călcând hotare peste hotare pentru a face cunoscută o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
gheața și tot așa... Iar voi sunteți și voi abia niște copii, așa ca mine. E greu de voi. Dac-aș putea să vă ajut... E drept că n-am înțeles o iotă din meditațiile de înaltă ținută filozofică ale cățelandrului și nici nu dispuneam în momentul respectiv de un translator specializat în limbajul canin; dar am simțit atașamentul lui față de noi, solidaritatea cu noi, cei patru copii obligați de împrejurări să presteze o activitate care le depășea forțele. Pauza se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
brațul de coceni din fața lor, pus de stăpânul grijuliu și atent. Am intrat în curtea morii, înaintând cu atenție printre căruțele înghesuite, lăsate alandala într-un spațiu fără stăpân, în cea mai deplină și pitorească dezordine. Grupul nostru cuaternar plus cățelandrul nu putea trece neobservat într-un loc unde oamenii nu aveau nimic altceva de făcut decât să stea tolăniți pe saci să privească la tot ce mișcă în jurul lor și să se îndeletnicească în voie cu spartul semințelor de floarea-soarelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Vezi că încă frige; n-am putut s-o tai felii. După ce se mai răcește puțin, rupe din ea și împărțiți-o frățește între voi. Uite, aici curge produsul finit. Ungeți-vă pâinea cu ulei și mâncați. Nu uitați de cățelandru. ...După nouă zile și nouă nopți de chin, după un calvar îngrozitor, hrăniți la limita subzistenței cu boabele de porumb "dintele calului" coapte pe plită de ne clănțăneau și ni se spărgeau dinții în gură de atâta ronțăială și ni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mulțumim din toată inima. Vă lăsăm cu bine! Și am pornit la drum cu Leu în frunte. Oamenii prezenți în curtea morii înțesată de căruțe, se uitau cu milă și cu dragoste la șirul de patru copii însoțiți de un cățelandru, cu niște tăbuiețe în spinare și un băț în mână trecând încet, printre căruțele și animalele din incinta morii spre drumul anevoie de parcurs, la capătul căruia o mamă neliniștită, înfrigurată și frământată de gânduri aștepta întoarcerea fiilor săi greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Kochia scopariaă, arărielul (limba-câinelui, Cynoglossum officinaleă, Laurentia axillaris, lavatera, Leptosiphon, inul, volbura, lobelia (Lobelia erinusă, buretele vegetal (Luffa cylindricaă, lupinul (Lupinus texensisă, margareta, mușețelul (Matricaria chamomillaă, micsandra (Matthiola incanaă, nalba (Althaea roseaă, Melampodium, Reseda lutea, mimulus, Monarda didyma, Crassula Muscosa, cățelandrul (Antirrhinum majusă, floarea de nu-mă-uita, Nemophila insignis, tutunul, neghina (Agrostemma githagoă, Nigella, Nigella Nigella damascena, cuișoarele (Dianthus chinensisă, garoafa turcească (Dianthus barbatusă, garofița de grădină (Dianthus caryophyllusă, crăița (Tagetes patulaă, luminița (iarba-asinului, Oenothera biennisă, părăluțele (Bellis perennisă, macul de California
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
scriu la cărți cu duiumul, numai să se răcorească... Ceva ca o zeitate, cum își imaginau obsesiile, anticii... așa cum, de pildă, o vedeau pe Fortuna, pe Anankč, pe cele trei femei ale lunii cu căni în mână, câini mici, niște cățelandrii se gudură la picioarele lor... - După masă mai ales ți se face dor de morți. - Interesant, - nu seara?... - Seara încep fantasmele, - realitatea începe să se retragă. Și ce poate fi mai reală decât o ființă dragă, dusă pe lumea aialaltă
Fortuna, Anankè by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6997_a_8322]
-
lătrături furioase scuipate din cîte opt-nouă gîtlejuri parcă lovite de rabie ale maidanezilor din zonă care - era dreptul lor, nu-i așa? - își marcaseră teritoriul. E un mini infern sonor, pe diverse voci, de la alto-ul în falset emis de cățelandri răgușiți, cu vocea în schimbare, pînă la bariton-ul dulăilor greu încercați, purtînd pe membre, pe boturi sau pe urechi semnele bătăliilor pentru supremație desfășurate de-a lungul anilor... Pe trotuarele capitalei mii de fecale canine atestă iubirea pentru animale
Mame (și tați) de... cîini by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10674_a_11999]