111 matches
-
nu vine; cu ochii stinși,întrebători, când zeii din rugăciuni căzură, mă cauți printre călători, cu scrisoarea prefăcută-n zgură. Și-acolo sus, lângă fereastră, pe unde zorii se strecoară întâi, unde așezai icoana noastră, și-o mică lumânare în cățui, în lungă rătăcire tu rămâi. Plânge teiul nostru-n poartă, spre cer bătrâne brațe-ntinzi, pe margine fântâna este spartă, iar pomii în grădină suferinzi. Mă răstignesc aducerile-aminte, când simt în talpă iarba udă, doresc pe-ai noștri din morminte
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cand_ma_culc_.html [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
un nor, În dinți de curcubeu să-l dărăcesc În jurul inimii să-l fac fuior, Să-ți încălzească ochi, când nu zâmbesc. Aș vrea să prind cu mâna mea un nor, Cu lutul soarelui să-l umezesc, Să-mi fac cățuie cu parfum de dor, Ca să-ți păstrez surâsul îngeresc. Aș vrea să prind cu mâna mea un nor, Cu muguri de lumini să-l limpezesc, Să scriu pe el, cu tușul ochilor, Cu purpura din suflet: Te iubesc! Referință Bibliografică
DIN NORI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1463684817.html [Corola-blog/BlogPost/379007_a_380336]
-
muntele meu, jos ... 12 februarie 2010 ( zi de salariu )”. Lumina este, pentru acest autor, elementul esențial de construcție lirică. Lumina, Infinitul, Crucea, minunea, orizontul, Mitul lui Sisif, muntele și urcarea pe munte, treptele, făclia, marea, Raiul, Iadul, veșnicia, taina, icoana, cățuia pentru tămâie, Cuvântul și sângele cuvântului, - tot atâtea cărămizi la edificiul sufletesc propriu sau la edificarea celorlalți. Poezia lui Liviu Jianu are multiple nuanțe și înțelesuri și, cu cât înaintezi în lectură, ea se dezvăluie, ori dimpotrivă, se acoperă cu
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Templu. / Pe cât ofer, și cât nu-i cer ... 7 mai 2010”. Sentimentul patriotic se îmbină în chip fericit cu cel religios în poemul: “Biserici vii” - un fel de pastel de o frumusețe copleșitoare: “Ți-aduc în dar boabe de rouă, / Cățuia zorilor de zi, / În templul vechi, suflarea nouă / În giuvaer de păpădii - // Ți-aduc în dar tăpșanuri ude, / Cu gălbenele-n verzi icoane - / În dans de stele paparude / Mirese de livezi, Sioane - // Ți-aduc în dar măslini de roade, / Umbrar
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
un nor, În dinți de curcubeu să-l dărăcesc În jurul inimii să-l fac fuior, Să-ți încălzească ochi, când nu zâmbesc. Aș vrea să prind cu mâna mea un nor, Cu lutul soarelui să-l umezesc, Să-mi fac cățuie cu parfum de dor, Ca să-ți păstrez surâsul îngeresc. Aș vrea să prind cu mâna mea un nor, Cu muguri de lumini să-l limpezesc, Să scriu pe el, cu tușul ochilor, Cu purpura din suflet: te iubesc! Referință Bibliografică
PLĂSMUIRE DIN NORI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1451123247.html [Corola-blog/BlogPost/370121_a_371450]
-
lună, numai Iisus nu era nicăiri... Am întins brațele, nimeni, tăcere. Am întrebat zidul: nici un răspuns! Doar razele reci, ascuțite-n unghere, cu sulița lor m-au străpuns... - Unde ești, Doamne? am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cățui... M-am pipăit... și pe mâinile mele, am găsit urmele cuielor Lui. Referință Bibliografică: Radu Gyr,IIsus în celulă / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358, Anul I, 24 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria
RADU GYR,IISUS ÎN CELULĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Radu_gyr_iisus_in_celula.html [Corola-blog/BlogPost/350892_a_352221]
-
muntele meu, jos...12 februarie 2010 ( zi de salariu )”. Lumina este, pentru acest autor, elementul esențial de construcție lirică. Lumina, Infinitul, Crucea, minunea, orizontul, Mitul lui Sisif, muntele și urcarea pe munte, treptele, făclia, marea, Raiul, Iadul, veșnicia, taina, icoana, cățuia pentru tămâie, Cuvântul și sângele cuvântului, - tot atâtea cărămizi la edificiul sufletesc propriu sau la edificarea celorlalți. Poezia lui Liviu Jianu are multiple nuanțe și înțelesuri și, cu cât înaintezi în lectură, ea se dezvăluie, ori dimpotrivă, se acoperă cu
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii by http://revistaderecenzii.ro/jianu-liviu-florian-caligrafii-pe-sufletul-inimii/ [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Templu. / Pe cât ofer, și cât nu-i cer...7 mai 2010”. Sentimentul patriotic se îmbină în chip fericit cu cel religios în poemul: “Biserici vii” - un fel de pastel de o frumusețe copleșitoare: “Ți-aduc în dar boabe de rouă, / Cățuia zorilor de zi, / În templul vechi, suflarea nouă / În giuvaer de păpădii - // Ți-aduc în dar tăpșanuri ude, / Cu gălbenele-n verzi icoane - / În dans de stele paparude / Mirese de livezi, Sioane -// Ți-aduc în dar măslini de roade, / Umbrar
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii by http://revistaderecenzii.ro/jianu-liviu-florian-caligrafii-pe-sufletul-inimii/ [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
îi aduse Pepitei liniștea. Se Din când în când se ridicau spre înălțimi miresme bucurase de scăderea bruscă a poftei de plimbare. Furiile îmbietoare, nemaiîntâlnite, semnul arderii unor resturi de ei, slăbirea continuă, transpirațiile abundente, o făcură pe tămâie în cățuile de tablă așezate lângă crucile smerite. cățelușă să se simtă din nou acasă ca pe ceva dorit, Deodată, porumbelul zări ceva straniu. căutat. Bătrânul Constantinidis alerga, însoțit adesea de Deasupra unui mormânt, o cățelușă mică scurma cockerul neastâmpărat, pe la toți
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
plină de minuni Și pe pământ, precum În cer, e bine Urcăm spre voi, trecând prin Moși Craciuni... 21 decembrie 2008 DRUM Motto: Gază E liniște și pace, oameni buni! Toți cerșetorii lumii sunt sătui Pe lumea de morminte, ard cățui Și crucile de cetini, au cununi Rugandu-te pe nume să le spui... E liniște și pace, si e cald Chiar dacă unii semeni mor de ger Așa e pe pământ, precum în cer Nu-s unii sus, de altii-n
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
scrisoare de la Constantinopol, împreună cu boieri, oșteni și târgoveți, după care intra cu pompă în oraș și se oprea în curtea Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc”, unde descăleca. În fața ușii bisericii, mitropolitul îl întâmpina cu două lumânări mari, îl tămâia cu o cățuie și îi dădea să sărute crucea și evanghelia, după care era condus în biserică. Domnul pășea până la altar, îngenunchea în fața ușilor împărătești, iar mitropolitul îi punea patrafirul pe cap și citea cu glas tare rugăciunea pentru înscăunarea domnilor drept-credincioși, ungându
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
mai trist/... S-a asezat lângă mine pe rogojină/ Pune-mi pe răni mâna ta !/ Pe glezne avea urme de cuie și de rugină/ Parcă purtase lanțuri cândva ... Unde ești, Doamne? Am urlat la zăbrele/ Din luna venea fum de cățui/ ... / M-am pipăit ... și pe mâinile mele/ Am găsit urmele cuielor Lui". Sensibilul Vasile Voiculescu, În poezia " Pe cruce" arată durerea Sfintei Fecioare, a ucenicilor și a naturii pentru crucificarea Domnului. "Iisus murea pe cruce, Sub arșița grozavă/ Pălea curata
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
reînhumase în ctitoria sa din Curtea de Argeș pe acelea ale mamei sale. Voievodul pregătise de mult timp Arnota pentru rolul de mausoleu al familiei. Cu mult înainte de a se ridica pe tron, în 1622, el și soția sa dăruiseră Amotei o cățuie de argint . Curând după urcarea sa pe tron, în 1634-1635, el îi dărui clopote și în 1636 și 1637 îi întări veniturile. Apoi Matei și domnița Elena cumpărară «de la călugării de la Muntele Athos, plătindu-le foarte scump» moaștele Sfinților Mihai
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
corespundă unui edificiu funerar. În general se consideră că biserica a fost fondată în 1637, data actului de donație în care se precizează că a fost „făcută și întemeiată” de Matei Basarab. Or, această afirmație este contrazisă de inscripția de pe cățuia de argint oferită în 1622, care atesta că mănăstirea exista deja la acea data. De asemenea, A. Sacerdoteanu precizează că mănăstirea a fost la origine ctitorie boierească și că a devenit ctitorie voievodală mai târziu. În 1942, Nicolae Ghica-Budești consideră
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
fost parțial distrusă în timpul Revoluției de la 1821. A fost consolidată în urma lucrărilor de restaurare din anii 1964-1971. Astăzi, casa domnească adăpostește un muzeu de artă feudală conținând 112 obiecte de cult: broderii, icoane pictate pe lemn și îmbrăcate în argint, cățui, cărți ferecate în argint, cruci sculptate și ferecate în argint sau argint aurit, sfeșnice, manuscrise ș.a, provenind din depozitele mănăstirii și al centrului mitropolitan. În incinta mănăstirii, pe latura de est, se mai află o clădire din piatră care
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
veșnică hipnoză". Rostirea incantatorie urmează clar dicteul eminescian: "Și ca o iarbă și ca o amintire / ființa mea de tine să se stângă / nicicând de noi să nu fi avut știre / și ochii mei în veci de veci să plângă". Cățuia cu "trei feluri de tămâie", aprinsă în Odaia gingașei iubiri amintește de galanteria minulesciană; însă în imaculatele dantele de odinioară zace "o grămăjoară de albe oseminte", iar îndrăgostitul e "trecut de veacuri pe lista de decese..." În Poemul de purpură
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
intrat Iisus în celulă O! Ce-nalt și ce trist era Crist Luna a pătrns după El în celulă Si-l făcea și mai nalt și mai trist... Unde ești Doamne, Am strigat spre zăbrele! Din lună ieșea fum de cățui Am pipăit palmele mâinilor mele Si-am găsit urmele cuielor lui.” Erau recitate și versurile din ”Indemn la luptă „154 “Că-nvins nu ești atunci când sângeri Nici când în lacrimi ochii ți-s Cele mai crângene înfrângeri Sunt renunțările la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve , linguri, polonice, scafe, sfeșnice, cățui , fluiere , prima mea pereche nouă de pantofi, apoi dulciuri pentru frații mei: zahăr kandel, turtă dulce, covrigi cu mac, batoane cu susan... Deși la Iași ni se asigurase cazare, cum s-a încheiat ședința am părăsit sala din incinta Cinematografului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la nivelul bisericii și a caselor Hrițcu Turcu Ariton. Restul caselor, puține la număr, sunt localizate neregulat pe pantele dintre treptele menționate (ex.Costachi Ouatu, Gh.Sâlav Pominand, Gh.Ibănescu ș.a. pe dreapta văii, M.Nebunelea, Moș Ieremia Ouatu (zis Cățuie) și I.Ibănescu pe stânga ei sau deasupra lor (Lemnaru C-tin...) și cu totul izolat de sat, mai în jos de Podul Perjului, familiile Razâi și Palaghiu. Populația. Iată, mai jos (Tabel III) inventarul familiilor din vatra răzeșească pe la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Mitriță) Ouatu Ștefan (zis Ștefănică a Ioanei) Nebunelea Mihai Ouatu Costache Marin Gheorghe Ouatu N.Ion (zis Nică a Mariței) Bălan Alexandru Ouatu Gheorghe (zis Ghiță a Mariței) Stancana Florea Ouatu Petrache (zis Petriță) Nechitescu Maria Ouatu Ieremia (zis Moș Cățuie) Marinciu Gheorghe Jerebie Ion (zis Nică) Stoica Gheorghe Jerebie Grigore Huiban Ion Jerebie Gh.Ion Pălăduță Constantin Jerebie N.Gheorghe Petrișor Frăsina Jerebie Jenică Vrabie Ion Jerebie Ieremia Vrabie Mircea Ganea Epaminonda Costea Iorgu Jerebie I.Irimiță Constantinescu Ion Lemnaru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de bunii zei, care mi-au inspirat porunca: voi să beți țuica din ulcică - că pentru tărtăcuță mai trebuie să treacă mai bine de un mileniu și jumătate - cât mai strâmtă la gură, dar zeilor să le-o puneți În cățuie, cea cu gura largă, ca să le distile repede și cu bună mireasmă... Hm! Chiar nemții de care vorbeam, ca de o pildă de neurmat, o să ajungă să și pună la halbă capac...“ Revin - eu, nu marele Burebista - la prezent, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Radu Gyr fără a aminti una dintre cele mai cunoscute poezii ale sale, „As-noapte, Iisus”, poezie care a făcut înconjurul închisorilor din România, inclusiv a celor de femei: Unde ești, Doamne ? - am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cățui. M-am pipăit, și pe mâinile mele Am găsit urmele cuielor Lui... În această poezie s-au regăsit foarte mulți dintre cei întemnițați printr-un act de profundă nedreptate de către regimul comunist, care a avut ca scop important distrugerea sufletului
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
tiniche" în număr de 16, precum și 12 "stupitoare de lemn" completau mobilierul dezolant al Ospiciului, unde se aflau cum am spus "29 crivaturi de lemn din care unul sfărâmat". Existau câteva obiecte de uz comun: un vas pentru agheasmă, o "cățuie" de afumat, "doi feredei (sic) pentru fereduit" și de asemenea "două feredoare de spălat picioarele". Nu era nici o încăpere pentru baie, ci numai spălătorie de rufe. Se făcea baie în saloane, în condiții precare, utilizându-se în acest scop un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu apă de ploaie. Aldămaș Cînd bei aldămaș, varsă din păhar oleacă ori varsă pe vită, dacă vrei să ai noroc la ea. Alexie Spre Alexi Bojî, omul lui Dumnezeu [17 martie], cînd ies juvinile* din pămînt, se ia o cățuie*, se pune jar, se pune peste el tămîie, se împrejură casa clănțănind din clește. înspre seara Sf. Alexie se leagă foarfecele cu ață, ca gurile juvinilor, adică ale șerpilor, helgilor* ș.a., să fie peste întreg anul legate, ca ele să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd găsești și a doua zi tăciuni nestînși care au fost neacoperiți, nu-i lucru curat. Femeile torn apă peste ei și-i aruncă afară. Tămîie Spre Alexi Boji, omul lui Dumnezeu, cînd ies jivinile din pămînt, se ia o cățuie, se pune în ea jar, se pune peste el tămîie și se împrejură cu ea casa, clănțănind din clește. Jivinile și cele răle nu se vor putea atunci apropia de casă decît numai pînă unde a ajuns fumul tămîiei. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]