94 matches
-
funebru... În spate este o mare mulțime de oameni îmbrăcați în doliu și cu lumânări mari albe în mână... Ce nostimă imagine... lumea îmbrăcată în negru dar cu lumânări albe în mână... În spatele carului este Popa Beștea în odăjdii... Merge cădelnițând și murmură ceva, probabil cântă stâlpii... Apoi Gușetoiu și Popian...tot drepți ca bradul... Gușetoiu este îmbrăcat în smokul lui pe care îl îmbrăca la mari festivități iar Popian, e singurul care face excepție, e în costum gorjenesc... Și Papadopol
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), vulturica ("Hieracium kotschyanum" și "Hieracium rotundatum"), cădelnița ("Campanula carpatica"), clopoțel ("Campanula serrata"), splina ("Chrysosplenium alpinum"), piciorul cocosului ("Ranunculus carpaticus"). În parc vegetează și două specii (vulnerabile) de plante carnivore (insectofage): roua cerului ("Drosera rotundifolia" - relict glaciar) și foaie-grasă ("Pinguicula alpina"). Alte specii de ierburi și flori semnalate
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
ceai și pe umărul ei îmi așez cotul gurii, vioară în orchestra lutului, Nechezul iernii șuiera prin mine, în care suspină ca-ntr-un budoar trecutul. pe gânduri lunecau schiori, în păr zăpada își torcea fuiorul, Azi, sub mâna ta, cădelnițând fiori. sprijinit în bastonul toamnei cu mersul tăcut, îmi pun pălăria plictisită de atâtea riduri Tușea înghețul în genunchii lunii, și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , cu un sărut te-am colindat, scârțâi într-un cântec din tine
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
-ți aceea ce văzum/ În ceas de vară blând,/ În zori: o mortăciune, la cotul unui drum,/ pe-un pat de prund zăcând.// Cu pulpele în lături ca târfa în călduri,/ În otrăvite spasme,/ Ea își rânjea placidă nerușinații nuri,/ Cădelnițând miasme./.../ Muscoii bâzâiau pe burta nămoloasă/ A hâdei scârnăvii,/ Legiunile de viermi curgeau ca o melasă/ pe rănile ei vii.// Și totul nu-nceta să urce, să coboare,/ Ca valul... și fierbea;/ Puteai să crezi că trupul se înfoia de-
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
scumpe, pe care domnul le acorda boierilor și vitejilor săi, la marile ospețe organizate după câștigarea unei bătălii. Obiecte de cult. Influențe orientale sau gotice se pot recunoaște în obiectele de cult, confecționate din argint în atelierele transilvane, așa cum este cădelnița de argint, pe care domnul a dăruit-o Putnei. Domnul trebuie să fi făcut multe danii de acest fel, dar cum Moldova a fost jefuită de năvălitori (turci, poloni, cazaci, tătari), foarte puține odoare au ajuns până la noi. În contact
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care se joacă spectacolul morții. Bocirea răposatei, ceremonia funerară, ospățul, pomenile compun acțiunea vie, în plină desfășurare, iar reflecțiile, amintirile, tânguirile fără glas ale povestitorului îndeplinesc rolul corului din teatrul antic. În cimitir, lume multă, înghesuială, clopotele jelesc, preoții cădelnițează, rostesc rugăciuni, un „Doamne miluiește”, repetat până la exasperare, umple văzduhul, bufnițele din clopotniță zboară speriate dintr-un copac în altul, iar în răstimpuri Ilie gornistul, ținând cu tot dinadinsul să aducă Mariei lui Tudor, mamă a doisprezece copii, omagiul său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
balansul. Și, brusc, mi-a venit ideea de a transfigura legănarea. Acum puteam să găsesc o altă modalitate, construită cu gerunziul, a căderii și să spun un lucru de departe mai important și mai paradoxal: frunzele cad Îndeplinind un ritual, cădelnițînd - tămîind / străvechiul gorgan. Tremurul, odată Încetat, mișcarea frunzelor devine mai amplă, mai gravă, mai profundă. Are În ea ceva sacru. N-ar mai fi de adăugat decît că tehnica construcției poemului este aceea a unei ghicitori. Lucrul evocat - frunzele - nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
adus slavă și mulțumită lui Dumnezeu... ... Zilele și săptamânile s-au scurs, și veni luna mai... luna lui Florar.. Era duminică... de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Clopotele bisericii din Pesac, băteau rar și adânc... băteau tulburător de adânc... Preoții cădelnițau privind spre Cer... mirosul de tămâie și feștilă arsă plutea în aer, lumânările sfârâiau spulberând, în răstimpuri, steluțe galbene. Un sobor de preoți și corul elevilor seminariști, au săvârșit Sfânta Liturghie într-o solemnitate de o gravitate și măreție, cum
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
negre și lumânări aprinse... către cimtir. Dricul era urmat doar, de câțiva bătrâni... neamurile cele mai apropiate ale moartei. Clopotul bătea întruna,rar și stins.. bătea tulburător de adânc cu vibrații în carne. Preotul, bătrân, cu barba albă până la brâu, cădelnițează cu ochii îndreptați către Cer, murmurând...” Odihnește, Doamne, pe roaba Ta, Anghelina.. unde drepții se odihnesc..!”, mirosul de tămâie și feștilă arsă , plutește în aer.. Cortegiul se oprește în răstimpuri și preotul citește din Evanghelii.. Clopotul bate.. bate.. întruna... bate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe băiat cu făgăduieli de a-i da mai tarziu pe Smărăndița , de a-l lăsa în locul lui la biserică . Acum Crengă începe să se dea și la scris și să ajute și pe preot în biserică , ținând isonul și cădelnițând . Urmărind traseul scurt , dar bogat în peripeții , al lui Nica observăm copilul universal care ni-l prezintă Creangă, care a trecut deja printr-o serie de încercări care mai de care , însă acesta știe să le depășească prin această atitudine
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
pielea tot neagră și crăpănoasă. Căciulă Să nu umbli vara cu căciulă, că tragi a iarnă. Cușma sau pălăria nu se pune pe masă, căci la din contra, cîrtița ar scoate în livadă mulțime de mușuroaie, ca cușma sau pălăria. Cădelniță Cînd i-a pica popii cărbuni din cădelniță la un mort, va mai muri și altcineva. Călătorie Se crede că dacă se piaptănă o femeie și-și împletește părul, dacă-i rămîne din întîmplare o viță de păr neîmpletită, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
petei de lepră. Ozia este prototipul tiranului profanator și cu un orgoliu nemăsurat. El intră în templu pentru a aduce jertfa pe care numai preoții, fiii lui Aaron, o puteau aduce, dar, în momentul în care ia în mâinile sale cădelnița, îi apare pe frunte o pată de lepră. Autorul apocrifei a combinat 2Cr. 26,19‑20 cu Apoc.12, 16 (semnul de pe mâna dreaptă, semnul Anticristului). Lepra și pilozitatea simbolizează deopotrivă necurăția. Într‑adevăr, pentru a se curăți, leprosul trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de smalț” cu ajutorul Atoatefăcătorului. Adesea P. descoperă totuși, cu smerenie și bucurie, lumea înconjurătoare (Freamăt de holde, 1944). Spațiul pierdut al satului natal se suprapune cu cel al copilăriei, aici găsindu-și loc chipuri de odinioară: Ion, Maria, popa Ilie cădelnițând pe cei duși în cimitir. Și viața pare un cerc al seninătății, trasat pe pământul sub care se odihnesc strămoșii: „Îmi tot îngrop călcâiul în reavănul ogrăzii,/Întârzii pe colnice, sub brațe de troiță/ Mi-adorm prin țarini drumul, îmi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
vreun schit, un clopot începe să bată rar, de îngropăciune și dangătul lui se îngână cu o cântare gravă, tărăgănată, ce urcă parcă din afundul pământului... Departe, printre arbori, călcând ușor, se prelinge un cortegiu de călugări cu lumânări aprinse, cădelnițând, sfințind câmpia cu "Cântarea pentru prohodul morților". Se duc ușor-ușor, dar litania lor va dăinui mult timp, de departe, în surdină, grav, trist, ca orice cântare pentru mort, mai departe... și mai departe... până se pierde undeva departe... departe... Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca o aripă obosită din zbor. Țamblac îl îmbrățișează. Ștefan își culcă fruntea pe umărul lui... Fără cuvinte... Oblonul se zbătea zgâlțâit de viscol. Un clopot bătea undeva departe. E Crăciunul doar... "Cu sfinții odihnind Hristoase..." Călugării, cu lumânări, cântând, cădelnițând, părăsesc paraclisul. Ce face Maria? întreabă în șoaptă Țamblac ștergându-și cu dosul mâinii câteva lacrimi furișate printre crețurile obrajilor. Ștefan, buimac, ca trezit dintr-un somn greu, nu înțelege. Ce face Maria? Maria?... șoptește răgușit. Maria?... N-a vărsat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Negruzzi nu și-a mai putut continua discursul pănă când nu a recunoscut adevărul istoric, așa de bine probat de Pogor despre originele "Junimei". Apoi, rădicându-se la gradul de temperatură a adunărei, prinse cu un ton onctuos de vlădică să cădelnițeze pe fiecare membru activ care a colaborat la Convorbiri, rezervând însă pentru caracudă, pentru clefăitoarea caracudă, cățuia întreagă de tămâie și atribuindu-i cele mai deosebite merite la succesul Convorbirilor, pentru trei mari rezoane: 1. Pentru că, nescriind nimic, n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
poate face în lumea aceasta fără să întâmpini rezistență și ocări? Chiar binele, trebuie uneori să-l faci cu de-a sila. Fiindcă dădusem muncii noastre literare o îndrumare nouă, o direcție sănătoasă, fiindcă părăsisem stăpânirea frazei, fiindcă nu mai cădelnițam mediocritățile și ignoranța, fiindcă "Junimea", prin Maiorescu, reprezentantul ei cel mai autorizat, a dat pe față, a pecetluit pentru totdeauna nulitățile ce ne asurzeau cu reclamele, de aici s-a năpustit în contra noastră o ceată de defăimători care au căutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Într-un timp, când unii oameni cred că nu păcătuiesc contra legilor modestiei scriind 20 de articole pro domo117, de ce aș păcătui eu scriind 20 de rânduri. Negreșit, nu o să mă institui judecător în propria mea cauză și să mă cădelnițez pe mine însumi cum obicinuiesc acei cu reclamele americane, dar voi zice cum am zis și altă dată că, dacă n-aș fi făcut parte din cercul "Junimei", nici o linie poate n-ar fi ieșit din pana mea. Încurajărei ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ceaușescu, ca să facă loc la megalomania lui, a distrus bisericile, casele, parcurile, locurile de joacă ale copiilor, tot, tot, și a semănat blocuri. Dintr-o dată, o samă dintre cei care s-au simțit reprimați de regim, și-au pus în „cădelnița” minții prea multă tămâie ca să mai rămână loc și de altceva, și, crezând că astfel se pun bine cu cele sfinte, au format corul celor care îl denigrează pe Ceaușescu și după moarte. Trebuie să vă dezamăgesc și să vă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui Șerban Cantacuzino. 20. Rucavițe (o pereche) de la Cotroceni. 21. Rucavițe (o pereche), epoca lui Constantin Brâncoveanu. 22. Rucavițe (o pereche), epoca lui Ștefan cel Mare. 23. Sfită de la M-rea Cozia; după tradiție, mantia lui Mircea cel Bătrân. 24. Cădelniță de argint de la M-rea Tismana (secol al XIV-lea). 25. Cădelnițe de argint M-rea Bistrița (sec. XVI) două bucăți. 26. Cădelniță de argint, epoca Alexandru Lăpușneanu. 27. Cădelniță de argint din sec. XV-lea - XVI-lea. 28. Cățuie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Ștefan cel Mare. 23. Sfită de la M-rea Cozia; după tradiție, mantia lui Mircea cel Bătrân. 24. Cădelniță de argint de la M-rea Tismana (secol al XIV-lea). 25. Cădelnițe de argint M-rea Bistrița (sec. XVI) două bucăți. 26. Cădelniță de argint, epoca Alexandru Lăpușneanu. 27. Cădelniță de argint din sec. XV-lea - XVI-lea. 28. Cățuie de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 29. „ „ Tismana, „ XVI-lea. 30. Ripide de argint aurit (două bucăți) de la M-rea Cotroceni
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
rea Cozia; după tradiție, mantia lui Mircea cel Bătrân. 24. Cădelniță de argint de la M-rea Tismana (secol al XIV-lea). 25. Cădelnițe de argint M-rea Bistrița (sec. XVI) două bucăți. 26. Cădelniță de argint, epoca Alexandru Lăpușneanu. 27. Cădelniță de argint din sec. XV-lea - XVI-lea. 28. Cățuie de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 29. „ „ Tismana, „ XVI-lea. 30. Ripide de argint aurit (două bucăți) de la M-rea Cotroceni (1675). 31. Disc de argint de la M-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
8. 6.Una cruce de la Pârvu Crețulescu, 1728, nr. inv. 8. 7.Una cruce din 7072 cu 12 rubine, nr. inv. 8. 8.Una cruce lucrată în filigran și smalț cu rubine și un topaz, nr. inv. 8. 9.Una cădelniță argint aurit, 7163, nr. inv. 17. 10.Una cristelniță argint aurit în parte, nr. inv. 20. 11.Una anaforniță mare argint aurit, 7193, nr. inv. 20. 12.Una anaformiță mai mică, 7193, nr. inv. 21. 13.Un năstrap argint, 7
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Vâlcea, următoarele odoare ce mi-au fost predate de C. S. ieromonahul Eustațiu Andreescu, superiorul Mănăstirii: 1.Un potir argint aurit. 2.Una sfintă cruce ferecată cu argint inscripție cirilică. 3.Una linguriță de argint cu părți aurite. 4.Una cădelniță de argint cu inscripție sau cățue. 5.Un disc de argint cu inscripție. Aceste Sf. Odoare, predate de C.S. superiorul nou al Sf. Mănăstiri Arnota, nu au fost încă primite oficial de C.S. de la fostul superior Ghenadie Ionescu. Acest Proces-verbal
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
unde cuvioasa maică Varvara Dumitrescu, superioara, asistată de maica Filofteia Dumitrescu și de maica Anisia Bărbulescu, ne-au predat următoarele odoare și odăjdii: 1.Două Evanghelii ferecate în argint suflate cu aur. 2.Una anaforniță de argint aurit. 3.Una cădelniță de argint. 4.Una pereche paftale argint aurit. 5.Trei poale de serasir ctitoricești. 6.Nouă prosoape brodate. După declarația maicilor mai sus amintite, alte odoare și odăjdii de preț și vechi nu se mai află în Mănăstire. Drept care s-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]