2,098 matches
-
că un sânge Din rană înflorita între coaste de cruce... Liniștea încă mai tropotește prin poeme străine. Ai grijă! Viața și-a pus mănuși de mamoș. După supliciul tăcut Alter Ego urca în cerul Ce se oglindește în toate traveresele Căii ferate scoase din uz. In viata trepidanta a Craiovei au existat multe personalități care, printr-o muncă intensă, dar și înzestrați cu o sensibilitate aleasă, ieșită din comun, au atins cele mai înalte culmi ale con sacrarii, lăsând amprentele veșniciei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că un sânge Din rană înflorita între coaste de cruce... Liniștea încă mai tropotește prin poeme străine. Ai grijă! Viața și-a pus mănuși de mamoș. După supliciul tăcut Alter Ego urca în cerul Ce se oglindește în toate traveresele Căii ferate scoase din uz. In viata trepidanta a Craiovei au existat multe personalități care, printr-o muncă intensă, dar și înzestrați cu o sensibilitate aleasă, ieșită din comun, au atins cele mai înalte culmi ale con sacrarii, lăsând amprentele veșniciei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dumnezeiescul botez, în Filocaliaă, vol. I, p. 279. footnote>. Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei constituie și ea un mijloc de tămăduire a desfrânării. În acest sens Sfântul Ioan Carpatinul arată că: Aproape păcatul însuși împinge pe cel ce căiește spre Dumnezeu, dându-i un fel de simțire a putorii, a poverii și a nebuniei lui. Dar pe cel ce nu vrea să se aplece spre pocăință, nu-l împinge spre Dumnezeu, ci ținându-l mai degrabă în puterea sa
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pentru că, în conștiința lor nu exista încă ideea păcatului. Păcatul a dus la observarea goliciunii lor, goliciune care vădea vidul spiritual al celor care căzuseră în păcat. Adam vede că este gol, dar nu-și recunoaște vina și nu se căiește de greșeala care l-a dezbrăcat de cinstea și vrednicia de fiu al Creatorului. Depărtarea de Dumnezeu însemna moartea, Dumnezeu fiind Viață, având viața în Sine. Adam a văzut că e gol. Această goliciune din suflet era lipsa prezenței lui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
zis Domnul către femeie: Pentru ce ai făcut aceasta? (v. 13). Sf. Simeon Noul Teolog spune că Dumnezeu vine la Eva, vrând să arate că pe drept cuvânt și ea va fi izgonită împreună cu el, întrucât nu vrea să se căiască<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze..., p. 82. footnote>. Același autor filocalic, pentru a arăta cât de important era ca Adam să se pocăiască, spune că dacă acesta și-ar fi recunoscut păcatul și ar fi cerut iertarea de la Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în Ierusalimul pământesc ca să moară. Acum, Iisus vrea să intre în cetatea sufletelor noastre ca să fie viu și să rămână cu noi, ca într-un lăcaș sfânt și curat. Un duh de căință trebuie să cuprindă inimile noastre, ca să ne căim profund de păcatele de care ne-am făcut vinovați. Apoi, să îngenunchem cu lacrimi la picioarele duhovnicilor, cu mărturisire deplină a greșelilor trecute, și să promitem, sincer și cu hotărâre sfântă, de a nu le mai repeta, de a ne
Agenda2004-14-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282257_a_283586]
-
în chip nevăzut, dar real, numai să avem credință să-i recunoaștem. Ei ne învață în adâncul conștiinței să facem binele și să urâm fărădelegea. Îngerii ne ajută și ne apără în ispite și primejdii, ei ne îndeamnă să ne căim după ce am păcătuit și să ne întoarcem la Dumnezeu. „Căci El va poruci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale“ (Psalm 90, 11). Preot HORIA ȚÂRU vă reamintim l Sâmbătă, 6 noiembrie, și duminică, 7 noiembrie, în Timișoara
Agenda2004-45-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283031_a_284360]
-
Dumnezeu, devenind astfel „primul creștin”. Din acest motiv, ziua în care S-a născut Mântuitorul s-a numit Crăciun. Obiceiul de a crede că Moș Crăciun aduce daruri la toată lumea își are originile în gestul acestuia care, după ce s-a căit pentru faptele rele pe care le săvârșise, a împărțit întreaga sa avere copiilor săraci. Crăciun este considerat un zeu solar, el apărând ca un personaj ambivalent: are puteri miraculoase, dar are și atribute tipic umane: este bătrân, are barbă și
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
cu pumnale noi în teci / Și toți semnăm în marea Carta // Sîntem frumoși ne credem regi / Și n-aveam căpățina spartă / Cunoașteți domnilor colegi / Deviza artă pentru artă // Cu histrionii cînd petreci / Să fii de-a pururea în gardă / Noi căi troieni voi oaspeți greci / Cu za căpăstru și cocarda // Cunoașteți domnilor colegi". În tot acest iarmaroc livresc, mustind de umor și ironie, cu personaje biblice și mitologice, culese din toate literaturile lumii, personaje care mai de care mai bizare, măi
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
celui mort să nu se mai întoarcă niciodată, să rămînă pentru vecie în pămînt, Sabina își descoperă propria singurătate. Trădările, ușurătatea, fugă ei permanentă au rupt-o de orice, lăsînd-o pradă întîmplării. În cimitir, spațiul ultim al singurătății, nestatornica se căiește. Franz este perechea Terezei: chiar și părăsit de Sabina, el își va duce viața cu ea. Tot ce face e judecat din perspectiva ei, fiecare decizie e luată cu ea în gînd. Rămîne, de pildă, extrem de preocupat de soarta imigranților
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
a ajuns pînă la noi. Și, de aceea, poate că tot Styxul e. Orișiunde nu știm, putem presupune. Iar acolo unde știm - interpretăm. 3. Anamorfoze În toate cazurile de mai sus, efectul e tragi-comic, deci frizează abisalul. Căci oglinzile sînt căi către străfunduri. Ale sinelui, sau ale celuilalt, sau ale lumii. Mai ales cînd sînt convexe, cum e cea - celebră - a lui Parmigianino, cel ce ne privește din vitrina de la Kunsthistorisches Museum, ca Meduza de pe scutul lui Perseu. Ne privește pe
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
Romanul e parabola atîtor preoți - și nu numai - care au semnat pactul cu diavolul în țările totalitare ale secolului nostru, ca și ale altor secole. Pînă la ultimele pagini ale cărții, le trêtre poate fi asemănat tîlharului ce s-a căit pe cruce. Continuînd însă ambiguitatea perfect construită pe parcursul povestirii, ultima încercare ce i-a pregătit-o diavolul ispititor nu e martiriul salvator și regenerator - pe care era gata să-l accepte din convingere și chiar cu bucurie -, ci clemența acelora
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
o cauți cu lumînarea. Dar nici să nu-ți îngropi talantul. M-a fascinat dintotdeauna ceea ce cred a fi lecția fundamentală pe care i-o dă calul eroului (sau eroinei) din unele basme românești: "Dacă o vei lua, te vei căi, dacă n-o vei lua, iar te vei căi; însă mai bine este să o iei". Pietricica, frunza sau cosița pe care a pierdut-o Cosînzeana. Sau orice le apare în cale, pe parcurs. Să-ți cunoști limitele, dar să
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
îngropi talantul. M-a fascinat dintotdeauna ceea ce cred a fi lecția fundamentală pe care i-o dă calul eroului (sau eroinei) din unele basme românești: "Dacă o vei lua, te vei căi, dacă n-o vei lua, iar te vei căi; însă mai bine este să o iei". Pietricica, frunza sau cosița pe care a pierdut-o Cosînzeana. Sau orice le apare în cale, pe parcurs. Să-ți cunoști limitele, dar să le și transcenzi neîncetat - iată unul dintre paradoxurile ce
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
realitate, foarte puțini se încumetă la așa ceva. Dacă marele păcătos va mărturisi ca să-și ușureze sufletul și ca să se mântuiască, deci cu un folos concret (deși nu necondiționat acordat, ci doar sperat), iar cineva nepătat nu are de ce să se căiască și deci nici o problemă nu îl tulbură din acest punct de vedere (nu știu dacă asta e preferabil, sau posibil), lui I. Funeriu îi trebuie multă bărbăție și multă sinceritate ca să spună lucrurilor pe nume. Un nume neodios, de acord
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
ajuns la saca și cînd aude o arie de patefon, pe o fereastră deschisă, începe să valseze uitînd sacaua de la spate, pielea jupuita de ham, încheieturile anchilozate de reumatism și destinul la care se resemnase". Urmează implorarea celui ce se căiește de erorile trecutului, nevoind cu nici un chip a se întoarce în "abisurile" tenebroase în care l-ar fi proiectat refuzul ființei iubite: "Dar ce mă fac eu în singurătatea mea fără nădejde? Vezi? Am lăsat capul pe braț, fruntea grea
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
scurtă vreme după începerea scandalului (arderea Versetelor satanice, amenințările la adresa editorului, a librăriilor și a ziarelor care promovau „cartea blestemată”), asigurând că nu avusese intenția să jignească religia islamistă, replica șefului suprem iranian a fost nemiloasă: „Chiar dacă Salman Rushdie se căiește și devine cel mai pios dintre oamenii care au trăit vreodată, e de datoria fiecărui musulman să facă tot ce-i stă în putință să-i ia viața și averea și să-l trimită în iad.” Nici că se putea
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
pentru Europa din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale de la Washington, Heather Conley, apreciază, tot pentru USA Today, că "există o extraordinară fragilitate a instituțiilor democratice din România și din unele locuri în Europa Centrală", subliniind că, "în pofida străbaterii unei căi foarte, foarte lungi în ultimii 20 de ani, asistăm la o regresie în domeniul democrației și statului de drept". Potrivit cotidianului american, în cei 2 de ani de la prăbușirea regimului condus de Nicolae Ceaușescu, România a fost nevoită să suporte
Presa internațională: România, o tânără democrație suferindă () [Corola-journal/Journalistic/22263_a_23588]
-
Stendhal își nota aventurile amoroase și scria, atît de amănunțit cît îi îngăduia educația primită, despre petrecerile la care lua parte. Ambițios în toate, tînărul Stendhal observa că aceste plăcute îndeletniciri îi mîncau o groază de timp. În Jurnal se căia neconvins. Din cînd în cînd însă își aplica și o penitență fizică. Lua "o curățenie", adică un purgativ, care îl obliga să-și petreacă o zi întreagă acasă. Scris pentru amuzamentul său de mai tîrziu, spune Stendhal, Jurnalul, ținut din
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
puterea Lui”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 35, În Filocalia rom., vol. VI; p. 144 footnote>. Sfântul Simeon ne mai Învață că numai dacă avem sufletele noastre fecioare și curate și crezând din tot sufletul și căindu-ne cu căldură, zămislim, cum s-a spus, pe Cuvântul lui Dumnezeu În inimile noastre, ca Fecioara. Și precum pe ea nu a topit-o focul dumnezeiesc fiindcă era preaneprihănită, așa nici pe noi nu ne topește dacă avem inimile
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
valabil doar pentru schingiuitorii care supliciază în tăcere, nu și pentru aceia care sunt excitați (ca de un afrodisiac auditiv) de urletul victimei lor. Târziu, după trecerea anilor, atunci când unii dintre foștii torționari au curajul să mărturisească și să se căiască, ei recunosc că vor auzi în toate nopțile lor urletul unei victime torturate. Un asemenea individ se miră, totuși, că memoria sa este strict sonoră, refuzând să-și amintească și chipurile victimelor: "doar zgomotele îmi locuiesc memoria", admite el, fără
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
vor reabilita traseele pe străzile Dacilor, M. Kogălniceanu, Dorobanților, A. Șaguna, Mihalache. Modernizarea infrastructurii liniei de tramvai spre Gara de Est, prin Piața Badea Cârțan, presupune realizarea unei platforme de beton care va asigura condiții de rezistență, stabilitate și durabilitate căii de rulare. Pe sectorul Podul Dacilor - Bd. Take Ionescu, carosabilul se va amenaja adiacent platformei liniei de tramvai, iar trotuarele vor fi alipite părții carosabile; pe str. M. Kogălniceanu se vor reface cele două benzi de circulație. Pe lângă reabilitarea rutieră
Agenda2003-4-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280609_a_281938]
-
l Tehnologie chimică a produselor textile, din piele și înlocuitori l Chimie alimentară 5 Domeniul: INGINERIA MEDIULUI l Ingineria și protecția mediului în industrie 5 Facultatea de Construcții și Arhitectură Domeniul: INGINERIE CIVILĂ l Construcții civile, industriale și agricole l Căi ferate, drumuri și poduri l Inginerie civilă (lb. engleză) l Inginerie civilă (lb. germană) 4 Domeniul: INSTALAȚII l Instalații pentru construcții 4Domeniul: GEODEZIE l Cadastru 4 Domeniul: ARHITECTURĂ l Arhitectură 2 Domeniul: ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII l Comunicare socială și relații
Agenda2003-8-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280717_a_282046]
-
sentinței. (Spânzurarea are aici mai ales semnificația de a „atârna pe stâlp”, situație care poate aminti și de crucificarea romană). Așadar, Iisus este considerat un instigator în sensul Deuteronomului (13, 9) și astfel e avertizat, cerându-i-se să se căiască; în față refuzului său, e judecat și, în cele din urmă, executat. Este dificil de perceput sensul discursului Coranic asupra morții lui Iisus pe cruce. Versetele 157-158 din al 4-lea surat pune în scenă o polemică împotriva evreilor, care
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
cărți, popici - să lași pungi stoarse; Și prin orașe mici și mari, Arată-le comédii țări Și umple-ți cu bănet burdufe : De pleașca - află! - te dezbari Tot pe la crîșme și la fufe. De scîrba fața-ți se-ntoarce? Țesala căi; sau chiar măgari; Să ari; sau să cosești cu gioarse, De nu ești printre cărturari Și-aduni tu cîțiva crăițari... Dar cînd din în topit teși rufe, Așa-i că rodul muncii-ți cari Tot pe la crîșme și la fufe
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]