102 matches
-
necurata o va Înturna de unde pornise. Nu recunoștea nici un crîmpei de cale, de vreme ce striga o Învîrtea numai prin desișuri. Degeaba se ruga În gînd. Nu se mai lipea rugăciunea de făptura ei dacă se spurcase nimerind cu piciorul drept În călcătura unui suflet rătăcitor cu chip, sub ochiul zilei, de muiere. Și a plutit ea tot așa, cale lungă și negîndită, pînă cînd, deo dată, a auzit că bate clopotul de ziuă. Atunci, așa, o putere a făcut zdup! cu ea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
comenzile profesorului. Cei doi medici executau manevrele ca doi prestidigitatori... Din antecamera sălii de operație, a răzbătut până la ei vorbă agitată și zgomot nedeslușit... În clipa următoare, ușa sălii de operație s-a dat de perete, ca smulsă de vânt... Călcătură apăsată ca de cizmă cazonă a răsunat pe pavimentul sălii de operație... ― Da’ ce, Hlibocene, te tragi de șireturi cu organul...? - s-a auzit glasul colonelului Zdup, care Înainta vertiginos spre masa de operație... „Asta Întrece orice măsură. Este ceva
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
undi mai pui cî a tali Îs puicuțî? Vorba ceea: ochi’ văd, inima ceri... Și asta mai Însamnî cî porumbacu’ meu Îi flăcău vrednic, fa Catincî”. „Apâi la tini În ogradî ci-i a tundi chelbosu’, Ileanî? CÎ din douî călcături o mântuit treaba, bietu’ cocoș. Cautî șî el prospăturî” - răspundea bunica Catinca râzând. ― Parcă sunteți de acolo, domnule profesor, așa de frumos reproduceți cuvintele locului! ― Abia aștept să-i reîntâlnesc și să-i aud vorbind pe mama Maranda și pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Așa am pățit și noi, cei din spatele lui Toader, care atunci când pornește la drum apoi merge nu se Încurcă. Și numai nu se gândea să treacă În urma șirului. Motivul oboselii venea și fiindcă nu mergeam tropăind precum elefanții, ci cu călcătură de pisică...Când am simțit că Încep să obosesc, am alergat să-l ajung... A Întors spre mine o privire ucigătoare. Așa mi s-a părut mie, În prag de Înserare. ― Ce s-a Întâmplat? - a Întrebat. ― Păi... ar cam
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mladă. Eu cu Toader eram În față, ca să avem câmp de vedere, iar cei doi cercetași, lateral și puțin mai În spate. Nu a fost nevoie să așteptăm prea mult și ne-am dat seama că pașii se depărtau. După călcătură, erau cătane. Dar de unde până unde militari În acest loc? „În Țara nimănui”? Ai noștri nu aveau cum să ajungă aici fără știrea noastră. Locul unde ne aflam - după spusa colonelului de la divizie - nu era sub controlul inamicului. Îți mai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
macacul. Dar nu, cică pe Băsescu îl insult”, a zis realizatorul. „Mă bucur că sunt discriminat în România, cred că sunt o minoritate. Îmi place că sunt discriminat, că sunt martelat, ca un iepuraș cu borșul bușnind pe nări de la călcăturile în picioare pe care le încasez de la diferite instituții ale statului. Astăzi m-a abuzat, din nou, CNA-ul”, a mai spus Mircea Badea. „De la CNA înțeleg că macac nu se poate. Deci varan se poate, căcărău se poate, macac
Mircea Badea, somat de CNA: Am crezut că am insultat macacul by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77984_a_79309]
-
cu oarecare valoare pedagogică, în timp ce, pe lîngă partitura, stridentă, chiar nefirească, a fidelității începe să-și facă loc, mult mai viguroasă, aria trădării. Fidelitatea presupunea o anumită discreție (Iubind în taină, am păstrat tăcere... e tot o rețetă romantică). Abia călcătura strîmbă, dată în vileag, luminează retrospectiv ceea ce a fost și nu mai este. Așa încît, cu celebra revendicare "trădare să fie, dar s-o știm și noi", discreția se ruinează definitiv și, odată cu ea, fidelitatea. "Credincioșii" lui Caragiale, care numai
Veniți, credincioși! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6612_a_7937]
-
dragoste din câte cunoaște literatura. Iată un pasaj: „Dragă Monica, de-a lungul tuturor acestor ani, nu-mi amintesc să fi trecut o singură săptămână fără să mă fi gândit la tine, la ochii tăi alungiți, la surâsul tău, la călcătura ta de regină, făcând să răsune sandalele pe trotuarele Romei. Într-o bună zi, vom fi din nou împreună: voi închide ochii și voi ști că te afli în fața mea. Vei simți cu siguranță că sunt lipsit de apărare și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5049_a_6374]
-
cu nas ascuțit, aplecată înainte pe un cuptor zidit, la intrarea colibei, se căznea să coacă pâine; lângă ea un câine, negru, cu pete galbene, își sprijinise picioarele dinainte de cuptoraș și deschidea o gură adâncă, hămesită, plină de dinți. Auzi călcăturile în vie, se repezi, lătrând, la drumețul străin. Bătrâna se întoarse uimită, văzu tânărul; ochii ei mici, vioi, sclipiră; se bucură să vadă bărbat în singurătatea ei; se opri cu lopata în mână. - Bine-ai venit, spuse ea, ți-e
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
Autobuzele scrîșnesc, frînînd moale în dreptul părculețului. Din ele coboară o lume amestecată, care locuiește în afara Bucureștiului, dar care de îndată ce pune piciorul pe asfaltul Capitalei se transformă subit. Domnișoarele devin mai preocupate, bătrînii-s mai atenți, iar tinerii își ajustează pasul după călcătura de oraș, îndreptîndu-și umerii și ținînd capul sus. Pînă și femeile între două vîrste simt că de-aici începe altceva, care demult le putea aparține, dar n-a fost să fie. Trei tramvaie întorc la acest capăt de București. Unul
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
folosind două instrumente diferite. Unul are, mai degrabă, consacrarea unei arme: ironia (când benignă, îngăduitoare, moale, când acidă și greu de suportat) la adresa literaturii grele și a scriitorilor ,de mare tonaj". Obsedantele probleme ale romanului politic, transfigurările și arhetipurile, barocul, călcătura grea a romancierului abisal sunt prinse în câte un fragment malițios și savuros. Biet scriitoraș de schițe și povestiri, Victor Testiban (și, citim în filigran, Costache Olăreanu) nu se poate compara cu autorul de forță al anilor '70, așa cum o
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
bandhamerul și se încovoaie cu falthamerul. Găurile potcoavei în care intră caielele se fac cu șpițhamerul. Un potcovar priceput pregătește mai multe sortimente de potcoave destinate cailor de diferite tipuri și dimensiuni, bunăoară, potcoave de „coseală” pentru animale cu o călcătură ieșită din comun, apoi potcoave de „țăcăneală”, care produc un sunet deosebit pe drumuri asfaltate, destinate în speță unor cai de paradă sau de trăsură sau birjă. Potcoavele de „gheață”, care mai poartă și denumirea de „mâță”, cele „bătrânești” sau
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
niciodată, de când este istoria valahă, Pământul nu s-a cutremurat pământul, “cu de la sine putere”/inițiativă”, la Galați!)... De fapt, pentru că nu mai stau plăcile gliei adânci una peste alta, căci a fost găurit pământul, de sondele ucigașe și de călcătura bestială, de sauriene hrăpărețe, ori de mamuții, pânditori și ucigași, a geofonilor! Ca și în sudul Dobrogei... ...Apocalipsa a început. Năvălitorii Întunericului și-au suflecat mânecile și au început Seceratul- Cel-de-pe-Urmă. “Regii și împărații lumii” (dimpreună cu președinții și prim-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
confuz de alcool și cloroform - Anna - uite-o s-a așezat pe jos sprijinită de bibliotecă, toată În negru, nefardată, cu paharul de vodcă alături. Dar cel mai rău Îl chinuiește pe domnul D. apăsarea din creștetul capului ca o călcătură de gheață pe care i-a lăsat-o mîngîierea lui Niki Bârsan. Domnul Algazi și-a tras taburetul lîngă Wanda. Barba lui aspră, căruntă, se atinge de lobul delicat al urechii scăpat ca prin minune din vîlvătaia de păr roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
așa bine. Dar, în mintea ei, intuitiv, bătrâna își spusese atunci, pe drumul spre casă: m-aș mira să facă noră-mea numai bucătărie, cu frumusețea asta a diavolului, cu privirea ei de șarpe, că mă și hipnotizează, eheee!, câte călcături de credință, ce agă, câți arnăuți și spătărei ar trebui prin fânării! Nu, nu cred că greșesc eu, se vede pe ea... dar, așa s-a ales cu el, cum să mai faci acuma, la a treia căsătorie, înțelepțirea soțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
câte o privire absentă trecătorilor. Păreau a fi rămas încremeniți în așteptarea unui eveniment ce uită să se mai întâmple. Înfruntând zăduful zilei, pe trotuare continua să se scurgă șuvoiul de oameni. Cu multe spinări încovoiate, mulți pași șovăielnici și călcături legănate, greoaie. Cu toate acestea, nimeni nu părea să fi observat ce se întâmpla în jur. Și cum ar fi putut observa ceva, când plămânii tuturor se opinteau în încercarea de a absorbi puținul oxigen din atmosfera rarefiată, iar trupurile
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
în bumbi. Croiul bluzei se aduna strâns la mijloc și se lărgea în bie peste strânsoarea beteliei, peste șoldurile înguste ca de copil. Fustele largi și crețe erau tot colorate, gama tonurilor contrastând prin intensitate cu bluza. Ele îi acopereau călcătura, lăsând libere vederii doar vârful papucilor negri pudrați de colbul de dincolo de Barieră. Mâinile, aripi micuțe, arătau privirii degete subțiri încărcate de inele în argint, dar cu unghiile purtând doliu după mâță, cum spuneam copil fiind... Altfel, agile și curios
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
în cale ! „Așa le-a fost scris ? „Poate ! Dar așa se va scrie, sigur !... „Am și eu o întrebare, firule de iarbă !? „Spune-o, deci și să eliberăm locul ... „Povețile pe care mi le dai, de unde îți sunt inspirate ? „Din călcăturile împleticite ale pașilor voștri care au uitat mersul drept către frumos, dreptate și adevăr. „Și dacă m-aș fi spălat, înainte de toate ? „Te-ai fi trezit și-ai fi rămas mereu rădăcină ! „Și n-aș fi atins niciodată cerul ? „L-
DOMINUS REI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349655_a_350984]
-
și la treabă. În calitate de prim venit și cu state vechi, fără să pun la socoteală deschiderea ușii, am dreptul să-mi aleg partea mea din teritoriul de lucru. - Păi ... Măi, Balco ... - Gura ! Nu-ți convine, ieșirea-i prin balcon ... cu călcătură serioasă în bidonul cu varză, evident. - Bine măi, fie ! da' eu ies tot pe ușă. Nu suport varza. Pute. - Putem să începem atunci. Eu îmi aleg sufrageria și dormitorul, tu iei bucătăria, holul și baia. - Și balconul ? Un zgomot de
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
Cu tenul alb și ochii albaștri, Pe umerii firavi și goi poartă o coasă Pe care strălucesc argintați mii de aștri... Moartea este o femeie cu părul negru Care curge mătăsos spre șolduri... Sânii „ 90”,abdomenul „60”plat și integru, Călcătura o poartă parcă pe bolduri... Moartea a fost și va rămâne virgină, Nu va deveni niciodată mamă... Peste tărâmul pustiu este regină, Fără un rege alături, fără idilă... doar dramă... Of Moarte, urâtă ești pe cât de frumoasă! Ești simplă, rece
MOARTEA NU ARE PERECHE... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371332_a_372661]
-
Cu tenul alb și ochii albaștri, Pe umerii firavi și goi poartă o coasă Pe care strălucesc argintați mii de aștri... Moartea este o femeie cu părul negru Care curge mătăsos spre șolduri... Sânii „ 90”,abdomenul „60”plat și integru, Călcătura o poartă parcă pe bolduri... Moartea a fost și va rămâne virgină, Nu va deveni niciodată mamă... Peste tărâmul pustiu este regină, Fără un rege alături, fără idilă... doar dramă... Of Moarte, urâtă ești pe cât de frumoasă! Citește mai mult
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
fatal de frumoasăCu tenul alb și ochii albaștri,Pe umerii firavi și goi poartă o coasăPe care strălucesc argintați mii de aștri...Moartea este o femeie cu părul negruCare curge mătăsos spre șolduri...Sânii „ 90”,abdomenul „60”plat și integru,Călcătura o poartă parcă pe bolduri...Moartea a fost și va rămâne virgină,Nu va deveni niciodată mamă...Peste tărâmul pustiu este regină,Fără un rege alături, fără idilă... doar dramă...Of Moarte, urâtă ești pe cât de frumoasă!... III. IELELE PUSTIULUI
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Desăvârșit, Oamenilor de pe țărm, de-o nouă Pildă le-A vorbit : DOMNUL IISUS : "Ieșit-a semănătorul, pe-al său ogor la semănat Cu o sămânță bine-aleasă din grâul cel mai curat ! Unele, mai din greșală, pe lângă drum au nimerit : Sub călcătură de picioare și păsărescul ciugulit... Altele pe loc pietros, pământ puțin...au răsărit, Dar neavând o rădăcină, sub arșiță, s-au veștejit... Alte semințe-n mărăcini, din mâna lui s-au prăvălit... Spinii crescând, după o vreme, spicele-au înăbușit
PILDA SEMĂNĂTORULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374031_a_375360]
-
adică o răsucire care simula cifra 8, când picioarele se îmbârligau/amestecau. Mai mult, la sfârșitul acestei mici aventuri în pas de tango, urma ca eu să ridic un picior, și să mă opresc într-o poză dramatică. După câteva călcături pe picioare am ajuns totuși să „tango”, iar la ieșirea de pe ringul de dans, cunoscuții ne-au felicitat, semn că n-a fost rău deloc. Am ajuns chiar să văd mica înregistrare video a primului tango și mi s-a
EL TANGO ARGENTINO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372294_a_373623]
-
ca artiștii; dar când îi pui cartea-n mână și-l avizezi la puterea propriei lor imaginațiuni productive, la înțelegerea poetică a autorului și la formularea tonului, atunci într-adevăr că ni se par niște busilori (Stumper), pentru că aicea fiecare călcătură falsă a vocei și fiecare rău sau defel pricepută [intenție] a poetului iese pregnant pe suprafață și nu poate fi acoperită cu nici un fel de accesoriu. De la citirea dramatică a singuratecelor role mai e de făcut pasul din urmă la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]