103 matches
-
Lestrade îndeplinea și sarcini private pentru Sherlock Holmes. Lestrade este, de asemenea, neobișnuit prin faptul că are un picior stâng cu călcătura înăuntru, Holmes remarcând ușurința în urmărirea lui în "Misterul din Valea Boscombe": "Piciorul ăla stâng al dumitale cu călcătura înăuntru e peste tot." Examinarea fizică pentru un ofițer de poliție trebuie să fi ignorat această răsucire sau s-a introdus mai târziu, după ce Lestrade a intrat în poliție. Dr. Watson îl descrie permanent ca fiind mic de statură, dar
Inspectorul Lestrade () [Corola-website/Science/324580_a_325909]
-
Tei și șaua-i verde La lansarea postului T.V. România Cultural s-a adunat, într-o "locație" originală - curtea consignațiilor de la Hanul cu Tei - atîta lume, încît ansamblul vînzolit de corp-la-corpuri în mișcare îți dădea amețeli, dar și coate, brînciuri, călcături pe bombeu. Veniseră la eveniment mulți actori cu voci sonore (unele rămase în memorie de la recitări omagiale sub Portret), scriitori, plasticieni, muzicieni, jurnaliști și, bineînțeles, oameni de televiziune mai vechi și mai noi. Cu toții străbăteau cu dificultate curtea-culoar în cele
Actualitatea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15276_a_16601]
-
poate de elocvent că vestea adusă îi înveninase până în cel mai străfund colț al sufletului lor. Tatăl se arătă deosebit de hotărât. Se vedea cât de acolo, din mișcarea neliniștită a brațelor, din pașii care presau dușumeaua care scârțâia sub fiecare călcătură, că n-o mai putea îndura pe Simona nici o clipă sub acoperișul casei lui. Privea mereu spre ușă de parcă ar fi vrut să zică: ,, Nu pleci o dată, ce mai aștepți?" Mama făcu o nouă încercare de a domoli lucrurile. Suferea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
unde cuminte zace, În burta unui deal ce s-a-ncăpățânat de mii de ani să nu-și nască taina. Un alt Urmaș, mult mai Încoace, căpetenie, și el, a satului a cărui țărână o spurcați voi astăzi cu neghioaba călcătură s-a dus, Într-un Început călduț de toamnă, la Târgul care, Între timp, devenise un fel de buric al lumii. Cu el Îl luase, ca să-l deprindă cu meșteșugul negoțului și al tocmelii, și pe unul dintre mulții săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Nu știu. Mă dor șalele de mor. Dacă mâine dimineață sunt la tine, bine. Dacă nu, să nu mă aștepți. Am Întins-o. Numai bine!” Și Canafas o luă la trap pe drumul de pământ bătut care bubuia pașnic sub călcătura lui apăsată. Enin se scutură ca de muște când liniștea cea lenevoasă cuprinse din nou satul. O luă către casa lui Titel Meșteru. Drumul Începu, de la o vreme, să i se pară nesfârșit. Privirile Îi poposeau pe case și curți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
începutului nu ocolește pe nimeni. Nu e un moft, ci o necesitate impusă de realitatea textului. Prima frază (mai ales într-un reportaj sau într-un alt articol amplu) este poarta prin care pătrunzi în realitatea subiectului. Ea impune tonul, călcătura pașilor următori, regimul stilistic și expresiv, dinamismul sau lentoarea, ironia sau sobrietatea etc. Se întâmplă să stai ore în șir până când, printr-un complicat și obositor proces de căutare, ajungi la fraza potrivită. Câte vor fi fiind, sfaturile nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
l-a făcut/ Cum Dumnezeu l-o lăsat’’. Între femeia care călca și bolnav avea loc următorul dialog: „Doi băieți de gemeni ori chicior scrântit’’, la care bolnavul răspundea: „Nici doi băieți de gemene, nici chicior scrântit’’. Dialogul, însoțit de călcătură, avea loc prin trecerea peste prag de trei ori într-o parte și tot de atâtea ori înapoi. Descântecul „de negei” se practica la oameni și la animale. Se folosește apă neîncepută dintr-o cană pentru om și dintr-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de cel puțin un ton față de sunetul anterior și natural. Pentru aceasta, coarda trebuie curmată cu partea din față (până la mijloc) a pernuței. Pozarea rădăcinii degetului arătător trebuie astfel făcută încât în poziția normală, avansată sau retrasă să-și păstreze călcătura spre înainte și nu invers. Articularea degetelor trebuie localizată în articulația de la baza lor (mișcarea să fie executată exclusiv de degete, fără concursul palmei și al brațului). În timpul activității de ridicare a degetelor de pe coardă, ele să nu se
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
tainele ce ne așteaptă. Confruntarea dintre puterile care au pretins supremația, cu mai multă sau mai puțină îndreptățire, a evoluat pe traiectoria acestor axe strategice. Pentru împlinirea unor ambiții imperiale mai mari sau mai mici, drumurile au fost bătătorite de călcătura adâncă a diverselor puteri europene și eurasiatice. Inevitabil, căutarea propriei măriri i-a adus și prin locurile noastre, dar spre mirarea lor, își dădeau seama că ajungeau pe un tărâm uitat de lume. Așa cum am văzut, izolarea pământurilor noastre este
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
anexa lună la dealul negru, poale de pădure a treia parte din jos, demnitatea țării ce reușește o înmormîntezi în comorile umanității, din Sărățel ambiguu, carnația mișcării trei metri de lată, nesfîrșit de lungă, fier și principii organice cu feroviar-viitorul, călcătura șinei pe Subcarpați domină latura și rotunjimile colinare siluetele de Ardeal, noapte aproape deplină Șieu, lumea pe bumbii culmilor, verdeața dă paloare zilei unde n-am mai încăput, gri și negri de neguri, aridizarea cu lună în materie mortuară grăsoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
om așa și omul în sine, nu cunoaște pe locuri marcate! traseul pădurea piatra din capul unghiului semn, zăpadă îmbibată de ploaie, nici acum nu se mută macazul de tot, la al doilea smucindu-l cu toată convingerea, linia pe călcătură auto grea, zăpadă în noroi, întinez, inerent limbajului! mi-e frică de moarte, departe-de-mine-ce-se-poate-spune-prin-cuvinte descîntecul de ieșire, sufletul nemuritor formula de ieșire, vremea caldă și locul s-au împărtășit de temeri, cuminecătura "Mioriței". Ora 14,00, la Muzeul etnografic Tîrgu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
numai glazura profesiei. Identificasem în Antoaneta Ralian doar un robot performant și rezistent, un doborâtor de recorduri în breaslă, un traducător capabil să umple trei-patru rafturi. Nimic mai mult. Omul dispăruse în conturul și în respirația meseriașului. Strachina plesnise sub călcătura mea voinicească. Nu numai că mă simțeam vinovat, dar nici măcar nu știam cum aș fi putut drege busuiocul. Într-un fel, convorbirile care urmează sunt o îndreptare a greșelii din urmă cu șapte ani și jumătate. Ele vor să prezinte
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
scriu mii de creatori. Mi-e greu să-i deosebesc pe unii de ceilați, au început să aibă accente comune și mai puține date personale. Poezia lor devine un conglomerat fără identități. Mie nu-mi place la înghesuială, nu suport călcăturile pe bombeuri, datul din coate, lipsa de aer. Sunt un claustrofob literar. Una este , așadar, ceea ce-mi place că scriitură, fiind, în mod declarat, de partea modernității, și una este ceea ce am decis să scriu, nu cantonat în epoci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aruncau ocheade fără sfială. Altădată n-ar fi pregetat și ar fi profitat de faptul că atrage privirile. Că inclusiv cicatricea lui adâncă de pe obrazul drept pare a fi un magnet irezistibil. Ba chiar și mersul lui cumpătat și cu călcătură apăsată, care se impregna orgolios în nisip, le capta atenția. însă el, în mod bizar, nu avea ochi pentru ele. Dimpotrivă, se simțea solidar cu marea. Se simțea și el cântărit și dezbrăcat de privirile nude ale fetelor de pe plajă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Mehmet, pentru ca să nu mai aibă domniia și țara turburare despre dânșii, așijdere și cu vecinii cu toți s-au împăcat, și toți oamenii pământului să bucurară, scăpând de robii, dă prăzi, de fugi pen munți, și de toate groazile și călcăturile oștilor și toți da laudă lui Dumnezeu”. Plecarea în Apus este descrisă la fel: „Iar el, cu puțini ce-au scăpat, s-au dus la Suceavă, unde era doamnă-sa și de acolo, pen țara Leșască, la Beci, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu nas ascuțit, aplecată înainte pe un cuptor zidit, la intrarea colibei, se căznea să coacă pâine; lângă ea un câine, negru, cu pete galbene, își sprijinise picioarele dinainte de cuptoraș și deschidea o gură adâncă, hămesită, plină de dinți. Auzi călcăturile în vie, se repezi, lătrând, la drumețul străin. Bătrâna se întoarse uimită, văzu tânărul; ochii ei mici, vioi, sclipiră; se bucură să vadă bărbat în singurătatea ei; se opri cu lopata în mână. - Bine-ai venit, spuse ea, ți-e
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
macacul. Dar nu, cică pe Băsescu îl insult”, a zis realizatorul. „Mă bucur că sunt discriminat în România, cred că sunt o minoritate. Îmi place că sunt discriminat, că sunt martelat, ca un iepuraș cu borșul bușnind pe nări de la călcăturile în picioare pe care le încasez de la diferite instituții ale statului. Astăzi m-a abuzat, din nou, CNA-ul”, a mai spus Mircea Badea. „De la CNA înțeleg că macac nu se poate. Deci varan se poate, căcărău se poate, macac
Mircea Badea, somat de CNA: Am crezut că am insultat macacul by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77984_a_79309]
-
bandhamerul și se încovoaie cu falthamerul. Găurile potcoavei în care intră caielele se fac cu șpițhamerul. Un potcovar priceput pregătește mai multe sortimente de potcoave destinate cailor de diferite tipuri și dimensiuni, bunăoară, potcoave de „coseală” pentru animale cu o călcătură ieșită din comun, apoi potcoave de „țăcăneală”, care produc un sunet deosebit pe drumuri asfaltate, destinate în speță unor cai de paradă sau de trăsură sau birjă. Potcoavele de „gheață”, care mai poartă și denumirea de „mâță”, cele „bătrânești” sau
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
populează scena cu ei. Pantofi... un cuvînt care construiește, în cîteva clipe, atîtea lumi... un cuvînt pe care Levi îl pomenește de zeci de ori. Zeci de perechi de pantofi, de toate culorile, desperecheați sau nu, pantofi care poartă imprimate călcături diferite în atîtea modele pestrițe, ca și viețile noastre, acoperă scena. La picioarele noastre, în fața ochilor noștri, spectatori-numere, pantofi, pași, drumuri, popasuri, pași. Intră Primo Levi. Marian Râlea. ZOHREINU! AMINTEȘTE-}I! Este ceea ce va încerca să facă acest personaj și
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
Autobuzele scrîșnesc, frînînd moale în dreptul părculețului. Din ele coboară o lume amestecată, care locuiește în afara Bucureștiului, dar care de îndată ce pune piciorul pe asfaltul Capitalei se transformă subit. Domnișoarele devin mai preocupate, bătrînii-s mai atenți, iar tinerii își ajustează pasul după călcătura de oraș, îndreptîndu-și umerii și ținînd capul sus. Pînă și femeile între două vîrste simt că de-aici începe altceva, care demult le putea aparține, dar n-a fost să fie. Trei tramvaie întorc la acest capăt de București. Unul
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
folosind două instrumente diferite. Unul are, mai degrabă, consacrarea unei arme: ironia (când benignă, îngăduitoare, moale, când acidă și greu de suportat) la adresa literaturii grele și a scriitorilor ,de mare tonaj". Obsedantele probleme ale romanului politic, transfigurările și arhetipurile, barocul, călcătura grea a romancierului abisal sunt prinse în câte un fragment malițios și savuros. Biet scriitoraș de schițe și povestiri, Victor Testiban (și, citim în filigran, Costache Olăreanu) nu se poate compara cu autorul de forță al anilor '70, așa cum o
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
care era ironizat Maniu. Călinescu împingea oportunismul pînă la a compara pe român cu sovieticul, unul leneș și împleticit, altul, harnic și călcînd muzical. E drept, comparația e de la începutul deceniului următor. Să citești și să nu crezi: Călinescu apreciind călcătura muzicală a sovieticilor, care a lăsat urme pînă azi neșterse în România! Prea blînd, dl Schifirneț calcă la rîndu-i muzical în străchinile unui respect nemeritat de Călinescu al anilor '40. Oarecum apăsat de același aer desuet-respectuos și cu un titlu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
pictura, arhitectura, istoria) declanșează în mintea spectatorului minunate focuri de artificii. Spectacolul este total, echilibristica între sublimul estetic și kitsch te ține cu sufletul la gură. Un singur pas greșit și totul se poate prăbuși în derizoriu. Funanbulul are însă călcătura sigură și, în dezmățul general de cuvinte, el este singurul care își păstrează mintea limpede. Cu siguranță, dacă ar putea citi cărțile lui Șerban Foarță, Maiorescu ar rescrie astăzi, cu totul altfel, celebrul său studiu, .
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
dragoste din câte cunoaște literatura. Iată un pasaj: „Dragă Monica, de-a lungul tuturor acestor ani, nu-mi amintesc să fi trecut o singură săptămână fără să mă fi gândit la tine, la ochii tăi alungiți, la surâsul tău, la călcătura ta de regină, făcând să răsune sandalele pe trotuarele Romei. Într-o bună zi, vom fi din nou împreună: voi închide ochii și voi ști că te afli în fața mea. Vei simți cu siguranță că sunt lipsit de apărare și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5049_a_6374]
-
și câteva afirmații cu care o femeie contemporană nu poate fi, probabil, de acord, cum ar fi cea despre purtatul pantalonilor ("Femeile își pierd jumătate din farmec atunci când intră într-o pereche de pantaloni"), întregul eseu este scris cu o "călcătură" rafinată și cu un timbru erudit. � Cronicarului i-a atras luarea-aminte și articolul lui Mihail Neamțu, Criza jurnalismului și deficitul democratic, care se întâlnește fericit cu cel scris de Ioana Pârvulescu în România literară și intitulat Malpraxis. Mihail Neamțu propune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6898_a_8223]