240 matches
-
are terminație feminină în ambele limbi. Limba romani mărturisește despre sine Nu trebuia să se apeleze neapărat la limbile indiene pentru demonstrarea elidării lui "n" din pani/pai. Romii căldărari denumesc limba lor când "romani shib", când "roma'i shib". Căldărarii mai spun și " harku'i "- "de aramă", în loc de " harkuni ". Deci elidarea lui "n" este frecventă. Se poate presupune ușor că romii au preferat pronunțiile mai ușoare, abandonând formele khoni-seu, kuni-cot, în favoarea formelor khoi și kui. 4) Gradul comparativ Domnul Courthiade
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
în continuare, că, romii îi spuneau prietenului domniei sale să bea vin, și, a doua zi, o întrebau romii, de data asta pe ea, "dacă a fost satisfăcută de performața sexuală a prietenului ei". Asta în condițiile în care la romii Căldărari sexualitatea este un subiect tabu! Cortorarii sunt căldărari. Iar eu sunt Căldărar, numele meu, Cîrpaci, însemnând în româna veche, un locuitor în cort. Spune doamna Tesăr că romii Cortorari cred că dacă bei vin devii puternic sexual și dai naștere
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
să bea vin, și, a doua zi, o întrebau romii, de data asta pe ea, "dacă a fost satisfăcută de performața sexuală a prietenului ei". Asta în condițiile în care la romii Căldărari sexualitatea este un subiect tabu! Cortorarii sunt căldărari. Iar eu sunt Căldărar, numele meu, Cîrpaci, însemnând în româna veche, un locuitor în cort. Spune doamna Tesăr că romii Cortorari cred că dacă bei vin devii puternic sexual și dai naștere la băieți. Culmea, doamna antropoloagă Tesăr spune la
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
a doua zi, o întrebau romii, de data asta pe ea, "dacă a fost satisfăcută de performața sexuală a prietenului ei". Asta în condițiile în care la romii Căldărari sexualitatea este un subiect tabu! Cortorarii sunt căldărari. Iar eu sunt Căldărar, numele meu, Cîrpaci, însemnând în româna veche, un locuitor în cort. Spune doamna Tesăr că romii Cortorari cred că dacă bei vin devii puternic sexual și dai naștere la băieți. Culmea, doamna antropoloagă Tesăr spune la pagina 119 că romii
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
fizică, de exmplu: hrănirea animalelor, construcția unei case, la fân, sau în agricultură. Să înțelegem că romii cortorari sunt niște tipi relaxați care nu muncesc deloc? Păi atunci cine mai face căldările? Că tot doamna Tesăr specifică meseria lor de căldărari. Dacă fac munca grea de căldărărie, mai sunt buni romii de sex productiv de băieți? Că scrie că romii consideră nașterea de fete o tragedie, și cică țigăncile se duc la doctor și dacă află că au fete , avortează. O
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
Tesăr afirmă cu îndrăzneală că în limba romani a Cortorarilor nu există cuvântul "dragoste", dând exemplul "chaliol"-îți place (de ea). Traducerea dată de dumneaei nu este conformă cu istoria acestui verb rom/indian. În limba țigănească a gaborilor și căldărarilor, "chailiovel" înseamnă "el iubește", iar "chailiol" este o formă scurtă a verbului "chailiolvel", care poate însemna "a place". Rădăcina hindusă a verbului este "chah/ceah", iar la infinitiv este "chahna". La pagina 131, doamna Tesăr dovedește o necunoaștere totală a
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
femeile care le cad la pat din diferite motive, și-ar da seama că trăiesc degeaba! Aiurea, m-am consolat eu, porcul e porc și-n ajunul Crăciunului! Îmi venise în minte un tip abject, o nulitate cu mustață de căldărar, care se credea ziarist, absolvise Ștefan Gheorghiu, fusese tractorist și îl luase de bun o familie influentă de evrei, care erau conștienți de această mezalianță, da' sperau să-și fortifice rasa cu un specimen robust din popor. Da' tractoristul tot
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
trecere la necăjiți ai sorții ori ai legii. Acolo, în curtea din spate a bodegii, se aflau două corturi, sălașuri binecuvântate pentru țiganii opriți în Capitală vremelnic. În față, pe trotuarul îngust din piatră, se înșiruiau odată cu zorile breslele: doi căldărari și trei spoitori. Stăteau nemișcați așteptându-și clienții. Doritorii îi puteau găsi pe meșteri până-nspre ceasurile opt ale dimineții, când, nearvuniți fiind, se ridicau pornind-o repejor peste Barieră, strigându-și oferta pe străzi. Așa fusese descoperită și Lina. Cineva
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
și o voi publica în curând, cu bogate referințe bibliografice (peste 4000 de titluri!). Limba romani, o limbă cu mii de graiuri Limba romani actualmente are MII de graiuri. Există mici dar URIAȘE diferențe gramaticale între graiuri, astfel încât un rom căldărar când întâlnește un rom ursar pentru prima dată, îl va înțelege foarte greu pe romul ursar. De ce? Datorită pronunției DIFERITE a acelorași cuvinte rome. Mai există cuvinte arhaice indiene specifice fiecărui dialect, unele păstrate de căldărari și uitate de ursari
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
graiuri, astfel încât un rom căldărar când întâlnește un rom ursar pentru prima dată, îl va înțelege foarte greu pe romul ursar. De ce? Datorită pronunției DIFERITE a acelorași cuvinte rome. Mai există cuvinte arhaice indiene specifice fiecărui dialect, unele păstrate de căldărari și uitate de ursari, și invers. Mai există și împrumuturile lexicale din limbile de contact. Aceste caracteristici sunt comune tuturor graiurilor rome. Exista MII de graiuri, câte localități din România au comunități rome, atâtea forme de limba romani există. Chiar
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
sg, prezent din căldărărească se confundă cu conjugarea a treia viitor din spoitorească și dialectul arli din Macedonia și Serbia. Exemplu de confuzie: când un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din Serbia, deși vorbesc un dialect căldărăresc, căldărarii nu pot înțelege tot ceea ce vorbesc corbenii sau ciubotarii. Sunt SUTE de diferențe între graiuri
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din Serbia, deși vorbesc un dialect căldărăresc, căldărarii nu pot înțelege tot ceea ce vorbesc corbenii sau ciubotarii. Sunt SUTE de diferențe între graiuri, diferențe care NU sunt studiate sau explicate de NICI un PROFESOR de LIMBA ROMANI. Romii moderni nu știu NIMIC despre ISTORIA formării limbii romani în India
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
frumusețea, nu se mai căsătorește-deși femeile din sat o sfătuiesc să facă acest pas- se resemnează, spunând: “Fiecare om are un destin al lui.” “Catalina, fir de iarbă” este povestea unei fete care este răpită de la părinți de niște țigani căldărari când avea un an și jumătate. Crescută în șatră, deprinde obiceiurile țigănești inclusiv pe acela de a da în cărți, inclusiv descântecul atunci când le amestecă. Trecând printr-un sat și fiind foarte cald afară, poposește la o casă de români
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1488098527.html [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
se văzu slobodă, se grăbiră, strânseră corturile și plecară cu câinii târâș pe la Poarta Gârii, pe unde veniseră. -Ce făcuși, mă, cu țiganii?- îl întrebă Maria când se întâlni cu el. Te văd cam supărat, nu cumva te-au păcălit căldărarii? -Ce să fac? Mai nimic, cică nu ia fiertură, vin joia viitoare cu material mai bun! -Și aurul unde e? -La mine la chimir! -Și salba? -Au topit-o! -Cum au topit-o? -A băgat-o în bulgărele de aur
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
nu doar un segment din ea? Etnia țigănească niciodată nu a fost uniformă, ci ea a format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră, chiar dacă
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
format întotdeauna adevărate straturi sociale. În trecutul românesc se cunosc „țigani pănari” (care adunau penele de pe păsările moarte, de prin gunoaie), cărămidari, corturari, fierari, căldărari, aurari, lăutari etc. Cei mai săraci erau pănarii și cărămidarii, iar cei mai bogați aurarii, căldărarii, chiar lăutarii. Între aceste categorii erau diferențe mari în ceea ce privește starea materială, nivelul de trai etc. Aceste straturi sociale se păstrează până în vremea noastră, chiar dacă ele și-au schimbat, în parte, denumirile și ocupațiile. Reporterii britanici cu pricina au studiat și
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
chiar prin unele reguli gramaticale. Nu s-a ținut seama că romii din România nu înțeleg decât propriile dialecte. Fonologia limbii romilor este diferită de la trib la trib. Chiar în interiorul aceluiași dialect apar pronunții diferite pt. aceleași cuvinte. Cand romii căldărari din România întâlnesc romi arli din Sofia sau Kosovo, romii căldărari nu înțeleg aproape nimic, din cauza că există diferențe dialectale majore. Alfabetul în formă incipientă propusă de cartea lui Saip Yusuf îl copia identic pe cel strict fonetic folosit de
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
romii din România nu înțeleg decât propriile dialecte. Fonologia limbii romilor este diferită de la trib la trib. Chiar în interiorul aceluiași dialect apar pronunții diferite pt. aceleași cuvinte. Cand romii căldărari din România întâlnesc romi arli din Sofia sau Kosovo, romii căldărari nu înțeleg aproape nimic, din cauza că există diferențe dialectale majore. Alfabetul în formă incipientă propusă de cartea lui Saip Yusuf îl copia identic pe cel strict fonetic folosit de Sampson (anii 1920), exceptând literele grecești Theta și Delta, o inventie
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
prun într-o zi. Cele mai urâte și fără codițe erau folosite la silvoiț. În vremea aceea silvoițul fiind singurul lux dulcifer, se făcea în cantități mari în căldările de cupru târguite de țărani pe te miri ce, de la țiganii căldărari ce poposeau în fiecare an spre sfârșitul verii. Soseau în căruțele cu coviltir și se așezau la marginea satului. Nu îmi aduc aminte să fii existat teama că ei ar putea fura copii. Nu îmi aduc aminte nici de formula
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1481621656.html [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
a V-a”, „Paul Mitu, RO 918, Zborul blestemat”, „Dorel Constantin Onaca, «Pasiunea mea e riscul!»”, „Andrei Pârvu, În căutarea destinului”, „Toma Prădatu, Venezuela, sacrificiul în zadar”, „Viviana Radu, Mamă pentru 16 copii”, „Iulian Siminiuc, «Crimă și pedeapsă»”, „Cătălin Stănescu, Căldărarul cu dragoste de carte”, „Alin Totorean, Supraviețuitorul din deșert”, „Adina Violeta Trifan, O nouă viață”, „Ioana Voicu Arnăuțoiu, Născută în grota partizanilor”. 29 septembrie 2015, zi blândă, de toamnă scurtă, a netoamnele anilor de azi ai anotimpurilor abdicate, bună și
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443943483.html [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
dau peste cap, fugăresc fetele și copiii, ung asistență cu funingine, se vară pe sub paturi și mese, se urcă prin copaci, pe case și pe sobe, scot animalele din grajduri etc. Tot din acest grup mai fac parte „negustorii” și „căldărarii” care își dispută permanent câte ceva, dialogul lor fiind plin de o suculenta ironie. Între jocurile cu măști din Bucovina, un loc aparte îl ocupă jocurile caprei, ursului, caiutilor și cerbului. Jocul caprei se integrează în mod armonios în cortegiul amplu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsou-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de cracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Balciul_ion_untaru_1361759019.html [Corola-blog/BlogPost/359326_a_360655]
-
nr. 16, al lui Dan Norea , 30 de puncte vântul năprasnic- lângă birt se leagănă un plop și-un bețiv Locul ÎI, la mustață, poemul cu nr. 37 al Doinei Bogdan , 29 de puncte: foșnet arămiu - la marginea pădurii iar căldărarii Locul III, poemul cu nr 17 al lui Radu Ignatescu, 20 de puncte secetă mare - pe un lăstar uscată o libelulă Mențiune I, poemul cu nr. 21 al Marcelei Ignatescu, 18 puncte criză de apă - nici cârtitele nu scot pământul
HAIKU , ETAPA 203 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_etapa_203.html [Corola-blog/BlogPost/356473_a_357802]
-
Mureș, prof. Birton Laszlo Premiul al III-lea PARAGINA REMUS, TĂBĂCAR ANDREI, Școala Gimnazială ,,G. D. Teutsch” Agnita, prof. Hârțoaga Paul BRUMĂRIU PATRIZIA, Colegiul Tehnic „A.T.L.” Agnita, prof. Timar Doina BARBU ANA MARIA, Școala Gimnazială Nocrich, prof. Gligan Remus CĂLDĂRAR ELISABETA, Școala Gimnazială Nocrich, prof. Hulea Ionela 3. Nivel liceal Premiul I TĂNASE MARIA, Liceul Teoretic „C. Noica” Sibiu, prof. Teglas Raluca Premiul al II-lea BRAD ANDREEA IOANA, Colegiul Tehnic „Cibinium” Sibiu, prof. Balteș Aurelia Premiul al III-lea
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1491751510.html [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]