117 matches
-
de piese realizate prin intarsie de sidef. Bucătăria de iarnă păstrează un bogat inventar de obiecte de uz casnic-gospodăresc folosite în epocă. Se pot remarca farfurii din argint (gravate cu anul 1824, ce au fost lucrate în ateliere vieneze), tingiri, căldărușe, ibrice de cafea. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea muzeului este monument de arhitectură aparținând tipului de casă țărănească de epocă, construită în jurul anului 1785, fiind caracteristică târgurilor prahovene. Este cunoscută sub numele de „Casa Hagi Prodan”. Are
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
Silene viridiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), aerelul lui Sadler ("Ferula sadleriana"), stânjenel ("Iris gurtleri"), șoaldină mare ("Sedum maximum"), didiței ("Pulsatilla montana"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), coada racului ("Potentilla erecta"), mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula luzuloides"), frăguță ("Fragaria viridis"), trifoi alb ("Trifolium repens"), căldărușă ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), sisinei ("Pulsatilla patens"), garoafă de munte ("Dianthus petraeus ssp. spiculifolius"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), coada-iepurelui (cu specii de: "Sesleria heufleriana" și "Sesleria rigida"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), in galben ("Linum flavum"), țăpoșică ("Nardus
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelica ("Angelica archangelica"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum"), coada șoricelului ("Achillea lingulata"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), căldărușa ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), omag ("Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coada-smeului ("Calla palustris"), orhidee ("Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Herminium monorchis"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
inele), cu mici țepi pe suprafață. Achenele din interiorul receptaculului sunt de dimensiuni mai mici decât cele marginale. MMB este, in medie, de cca. 10,2 (8-15) g. În folclorul românesc gălbenelele se mai numesc și: boance, calce, calinică, călincă, căldărușe, cilimică, cilimine, coconite, crăițe, felimică, filimica, fetișcă, flori galbene, flori oșenești, gălbenioare, hilimică, năcoțele, ochi-galbeni, gălbenare, ochișele, roșioare, rujinele, rujulițe, rușculițe, salomie, salunii, sinilii, stîncuțe, tătăiși, vâzdoage, chilimiche, cilimini, filimină, filimini, filincică, hloare, floare galbenă, gălbănușe, gălbioare, hilimică, năcoțele, ochiul
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
un sat în comuna Traian din județul Brăila, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Urleasca era reședința comunei Urleasca din plasa Călmățui a județului Brăila, având în componență satele Esna, Burta Encii, Burdujani, Urleasca și Scheaua (astăzi, Căldărușa), cu 1182 de locuitori. În comună funcționau o școală înființată în 1860 și o biserică zidită în 1861. În 1925, comuna Urleasca era inclusă în plasa Ianca a aceluiași județ și avea în compunere satele Esna, Căldărușa și Urleasca, cu
Urleasca, Brăila () [Corola-website/Science/300995_a_302324]
-
și Scheaua (astăzi, Căldărușa), cu 1182 de locuitori. În comună funcționau o școală înființată în 1860 și o biserică zidită în 1861. În 1925, comuna Urleasca era inclusă în plasa Ianca a aceluiași județ și avea în compunere satele Esna, Căldărușa și Urleasca, cu 1767 de locuitori. În 1950, ea a fost inclusă în raionul Brăila din regiunea Galați. În 1968, a redevenit parte a județului Brăila, reînființat, dar a fost imediat desființată și inclusă în comuna Traian.
Urleasca, Brăila () [Corola-website/Science/300995_a_302324]
-
comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
1440 (se pare că tânăra femeie, măritată la 14 ani cu Sigismondo Malatesta, senior de Rimini, a fost otrăvită de acesta pentru a se putea căsători cu o altă femeie, "Polissena Sforza".) sau de "Margherita Gonzaga", decedată tot în 1440. Căldărușa și garoafa sunt simboluri ale morții și ale durerii. Mai mult, limba greacă folosește același cuvânt, Ψυχή, citit [psihé], pentru a desemna fluturii și sufletul.
Portretul unei prințese d'Este () [Corola-website/Science/325876_a_327205]
-
Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus fruticosus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice de stâncărie și pajiște; printre care: garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), iarba-surzilor ("Saxifraga paniculata"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), căldărușa ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), sisinei ("Pulsatilla patens"), garoafa de munte ("Dianthus petraeus ssp. spiculifolius"), toporaș galben de munte ("Violă biflora"), coada-iepurelui (cu specii de: "Sesleria heufleriana" și "Sesleria rigidă"), iarbă câmpului ("Agrostis tenuis"), rugina ("Juncus conglomeratus") sau păiuș ("Festuca pallens
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
carpathica"), precum și patru specii rare de mușchi ("Buxbaumia viridis, Drepanocladus vernicosus, Dicranum viride" și "Meesia longiseta"). Alte specii rare din flora spontană a sitului: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințură ("Gentiana punctata"), veronică ("Veronica baumgartenii"), căldărușă ("Aquilegia vulgaris" și "Aquilegia nigricans"), angelică ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârliță ("Veronica bellidioides"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), cupă ("Gentiana kochiana"), omag (Aconitum lycoctonum
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
de ani și a făcut istorie prin performanțele soliștilor vocali, instrumentiștilor și dansatorilor. Orchestra a luat ființă în luna martie a anului 1949, când Nicolae Novac, președintele Sindicatului lăutarilor din raionul Târgu Jiu, a hotărât înființarea unei orchestre. În cadrul Cinematografului „Căldărușe”, au fost organizate două concursuri de selecție, candidații având a-și dovedi măiestria de interpretare individuală, dar și cu o formație muzicală. Au fost selectați 80 de instrumentiști și soliști vocali de muzica populară, reprezentând prin repertoriu toate zonele raionului
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), cupă ("Gențiana kochiana"), arnica ("Arnica montană"), stupitu-cucului ("Cardamine amară"), ruginare ("Andromeda polifolia
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
Gherlii (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bonț, Fizeșu Gherlii (reședința), Lunca Bonțului, Nicula și Săcălaia. Pe teritoriul comunei a fost descoperit un depozit de bronzuri (sec.IX î.C.), ce cuprinde fragmente de căldărușe, cupe hemisferice, brățări, fibule, vârfuri de suliță etc. Un element extrem de interesant este dat de faptul că înainte de 1877 a fost descoperită o seceră din bronz, unealtă care certifică vechimea ocupației de plugar în această așezare. Satul este atestat documentar
Comuna Fizeșu Gherlii, Cluj () [Corola-website/Science/300329_a_301658]
-
prostule; eu te întreb, acel sat pe a cui moșie este și cum îi botezat? - Doamne! da’ nu știi că moșiile sînt boierești, și asta-i a cuconului nostru, ce șede la București? Iar satul îl botează popa, într-o căldărușă cu apă, cum îi scrie lui în cărți. Atuncea negustoriul, privindu-l îndelung, își spuse: «Ara, aista-i chiar Pîcală!» - Da’ cum te cheamă pe tine? - Ce-ntrebare! Mă cheamă ca pe toată lumea: «Vino-aici» ori «Fă-te-ncoace!»” (Pîcală
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
animale. Inițiativa punerii sub protecție a zonei a avut-o Alexandru Borza, încă din anii ’20 ai secolului al XX-lea. Terenul este proprietate de stat. Rezervatia botanica Scărița-Belioara conserva specii rare, unele unice în Europa: sângele voinicului, argințica, mărtăloaga, căldărușa, gențiana, buzata, crinul pestriț. Specifice acestui masiv sunt endemismele barbă mugurului, mălăoaie și strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relicva glaciară ajunsă aici din Peninsulă Balcanică. Căi de acces: pe drumul național Turda-Câmpeni DN 75 până la Poșaga de Jos, de unde se continuă
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
descrierea marelui malaxor de vieți, mașini și ambiții: Drumul aluneca de-a lungul unei terase înalte de granit și cobora în poieni de iarbă sălbatică în care creșteau resturile unor iriși sălbatici și lupini albi și purpurii, și vinerițe, și căldărușe, și purecarițe, și pensule de deșert. Pini înalți și galbeni se ițeau spre cerul albastru senin. ș...ț Am întors Chryslerul ș...ț și m-am strecurat cu grijă printre stâncile uriașe de granit, pe după o cascadă mică, printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
unde eu le scriu - și-n loc să savurez o Grasă beau vreo votcă puturoasă sau - ptiu! O gură de rachiu... Simțind că a scăzut elanul îi dă imbold Academicianul: - De ce nu-ncerci cu vreo Frâncușă care nu urcă-n căldărușă, nu ți se suie, brusc, la cap? Și dacă știi să-i pui temeiul, îți pare din oțel condeiul și nu-ți mai trebuie nici un hap... - După Frâncuș-s frânt, Magistre; visez să-mi vină un transport, în amfore nu în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sociometric; teste privind analiza și sinteza; Exemplu: Eliminați prin tăiere cu o linie cuvântul nepotrivit din seriile: a) fluture, albină, pește, crocodil, tunet; b) roșie, castravete, salată, varză, cretă, morcov; c) cais, scaun, păr, smochin; d) ninge, coardă elefant, trotinetă, căldărușă. memorarea unui material cu sens; test privind investigarea nivelului mintal; Exemplu: Definiți: a) obiecte: casa, scaunul ... b) ființe: c) fenomene: test privind clasificarea; Exemplu: Grupați cuvintele în serii, după o calitate comună: caiet, carte, bancă, vrabie, avion, mașină, vultur, scaun
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
cincizeci lei - o pereche zarafuri cu 6 picioare, două matcaluri; 20 lei - 2 perini zarbă; 10 lei - un covor; 18 lei - 2 cupe de argint în greutate de 90 dramuri a 24 bani dramul; 32 lei - 10 linguri și o căldărușă de argint în greutate de 322 dramuri a 13 lei dramul; 7 lei - opt coți de mașa, pânză leșească. De unde se vede că Lazarov, cămătarul, pusese dobânda din 10-15, ceea ce a făcut ca neamurile să se ridice să scape de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vulturii planând deasupra lor, în voia curenților ascendenți, am văzut norii (minunații nori, din care izvorăsc ploaia și vremea frumoasă, umbra și lumina) ascunzând și dezvăluind peisaje de o frumusețe sublimă; și, câteodată, pe marginea potecii, am întâlnit o floare, căldărușa, cu care făcusem cunoștință într-o poezie a lui Apollinaire : Anemona, căldărușa În grădină răsăriră, Unde-n somn melancolia Dragoste, dispreț respiră... Ea există, deci, și crește și în alte părți, nu numai în poezii, iar ursul o întâlnește inevitabil
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nori, din care izvorăsc ploaia și vremea frumoasă, umbra și lumina) ascunzând și dezvăluind peisaje de o frumusețe sublimă; și, câteodată, pe marginea potecii, am întâlnit o floare, căldărușa, cu care făcusem cunoștință într-o poezie a lui Apollinaire : Anemona, căldărușa În grădină răsăriră, Unde-n somn melancolia Dragoste, dispreț respiră... Ea există, deci, și crește și în alte părți, nu numai în poezii, iar ursul o întâlnește inevitabil în timpul ieșirilor lui nocturne. Eu nu am întâlnit ursul, ci numai oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
se dezvoltă cel mai bine în semiumbra arbuștilor; printre pietre și în zonele însorite se dezvoltă bine clopoțeii (Campanula poscharskyana), floxul pitic (hibrizi de Phlox douglasii), garofițele roz (Dianthus gratianopolitanus), iarba de șoaldină (Sedum sp.), garofița de munte (Dianthus alpinus), căldărușa (Aquilegia pyrenaica), albița (Saxifraga spectabilis), piciorul cocoșului (Ranunculus gramineus), floarea miresei (Gypsophila repens) ș.a. Dintre speciile lemnoase recomandate pentru stâncării se amintesc: Pinus mugo var. gnom, Picea abies var. nidiformis, Picea glauca var. zuckerhut, Juniperus communis var. repandens, Taxus baccata
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu covoare, cuverturi, obiecte casnice. Tinichigeria presupune prelucrarea tablei, adică confecționarea burlanelor, a jgheaburilor și acoperișurilor; - kïkavari / căldărari - rromi a căror meserie tradițională este prelucrarea aramei / cuprului, din care fac cazane, căldări, tăvi, ibrice sau alte obiecte de cult (cristelnițe, căldărușa de Bobotează, pocale bisericești). Prin tehnica veche a alămirii vaselor obiectele rezultate se pot constitui În adevărate obiecte de artă; - xanotari / spoitori - rromi din neamul căldărarilor care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
gabori sau de unii căldărari din zona Munteniei și a Moldovei; c) prelucrarea aramei este ocupația căldărarilor. Aceștia confecționează și repară vase de aramă de uz gospodăresc (cazane de fiert țuica, căldări, tăvi, tigăi) sau de cult (cristelnițe pentru botez, căldărușa de Bobotează, pocalul bisericesc). Cea mai importantă tehnică de lucru este alămirea țigănească, procedeu vechi, transmis În cadrul familiei și ținut secret, care cuprinde marea măiestrie a ciocănirii aramei. Cositorirea vaselor de aramă este o meserie aproape dispărută, de care s-
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sunt unele dintre cele mai vechi activități economice. Meseria tradițională a căldărarilor este prelucrarea aramei, folosită ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuica, căldări, tăvi, tigăi) sau de cult (cristelnițe pentru botez, căldărușa de Bobotează, pocalul bisericesc și chiar a clopotelor de biserică). Cea mai importantă tehnică de lucru este alămirea țigănească, procedeu vechi, transmis În cadrul familiei și ținut secret, care cuprinde marea măiestrie a ciocănirii aramei. Căldărarii confecționau și reparau vase de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]