1,131 matches
-
dar n-am scos un sunet. Mă prefaceam că dorm. Unchiu a așezat cepii pe vatra, tacticos, a luat o gură de țuică, și-a aprins o țigară. - Băăă! a țipat dintr-o dată, unie drac îi dzăru? - Ce zar? - Din căldare! - L-am pus pe vălăie, la câini. - Cum drac să-l puni la căni? Păi n-o fost urdit! - Nu? - Nu, băăă, cum drac să fie?! - Păi eu am crezut că, până am umblat eu după cepi, dumneata ai urdit
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
următoarea clipă, tot în gând, am văzut camera de la comună unde se păstra echipamentul militar și care fusese inspectată în toamnă, și aproape că am început să râd. În acea sală erau câteva stingătoare, câteva costume de gărzi patriotice, niște căldări și câteva mături, alături de un furtun prăfuit. În timp ce Țăpoi ne vorbea, intră agitat în sală primul secretar. Foarte abătut ne spune că s‑a declarat stare de necesitate în întreaga țară, invitându‑ne să mergem fiecare la comunele noastre. Era
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_cap_iii_pr_dorina_stoica_1387609581.html [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]
-
Și-i ceru, Ionel, pe loc Ca să-i umple un cancioc Cu un lapte sănătos Din mijloc de uger stors! Și cu mâna suflecată Ea execută îndată, Și-și înfipse mâna-n lapte Mai bine de jumătate. Apoi scoase din căldare O căniță nu prea mare: - Ține Ionel, frumos, Lapte de la mijloc scos! Gabriel Todică 28.12.2014 Foto: tablou de Elena Moskaleva (Rusia) Referință Bibliografică: Ecologică! / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1465, Anul V, 04 ianuarie 2015
ECO-LOGICĂ! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420360473.html [Corola-blog/BlogPost/376683_a_378012]
-
bășcălia de odinioară. De sub brațele transpirate țâșnesc duhori greu de digerat. Se fac compromisuri peste compromisuri pentru a se admite acest prezent bulversant. Capete cu gâturi înlănțuite kichtos în aur răspund prompt la orice interjecție a fătucilor devenite doar simple căldări cu foliculină. Cuplul ideal este idiot-idioată, dar ce te faci dacă și procreează? Se umple țara de Bulă și Dorel, unii sprijiniți de indiferența publică, ajunși chiar patroni. După ce-l ajuți, mârlanul îți pune condiții, pentru că așa i se pare
RADIOGRAFIA ZILEI-NAŢIUNE FĂRĂ RAŢIUNE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407561602.html [Corola-blog/BlogPost/368291_a_369620]
-
ferecându-l cu lacăte / oțelite, / și îmi va îngrădi pașii / cu fir tras / de păianjenul morții” (Teama). Și totuși, există câte „un fir de lumină”; aripi de îngeri, există și „poala de soare / a razelor ce ne scânteiază” (dimineți în căldări de rouă). Nu e totul pierdut. Poetul nădăjduiește că capete, în cele din urmă „iertarea pământului”: „mă mut / într-un spațiu / mult mai îngust / unde pământul mă mușcă / și caut să mă împac / și să-mi iert pământul, / mușcătura este
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rostirea_din_cuvant_geneza_i_cezarina_adamescu_1385028145.html [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
însoțiți de Pîrâul Fundul Caprei, trecem de Portița Arpașului spre Piciorul Caprei, spre Cascada Caprei. Pe versantul vestic al Piciorului Caprei, spre nord se deschide lângă Monumentul alpiniștilor la 2249 m alt. Lacul Capra. După Șaua Capra se coboară în Căldarea Bîlea. De la Cantonul Piscu Negru, Muntele sobru Podeanu te invită la Strunga Doamnei. Munții noștri de aur, de argint, de veghe, de poveste, iar pentru străini, de sâmbrie, vorba marelui Păstorel: Iar sunt supărat pe soartă/ Și istoria-mi detest
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
mâini, manevra două foale făcute din piei de capră, suflând printr-o țeavă în cărbuni, ca să fie mereu încinși. Nu departe, la un alt foc, pe o pirostrie mare, se pregătea cina care împrăștia un miros deosebit de plăcut. Într-o căldare imensă forfotea mămăliga, iar într-o tingire mare de aramă se prăjeau câteva bucățele de carne amestecate cu ceapă, mulți cartofi și alte legume. Mâncători erau destui, dar și vasul în care se pregătea era pe măsură. Seara veni repede
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
Și ne ducem traiul pe tavan? Dar ce spun eu, că totul e în van Și-mi vine să-ți răstorn în cap tigaia! Zi mă’ ceva să nu te strâng de gât Cum i-a turnat Xantipa lui Socrate Căldarea cu lături pe jumătate Și el i-a mulțumit. Atât! Referință Bibliografică: Mai zi ceva / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 458, Anul II, 02 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MAI ZI CEVA de ION UNTARU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Mai_zi_ceva_ion_untaru_1333425257.html [Corola-blog/BlogPost/342156_a_343485]
-
când dormea,în rest alerga de zăbăug când îl scotea în țarc, arunca picioarele în părți, nu înainte, își băga botul prin toate troacele cu mâncare la păsări și câte și mai câte. Într-o zi a rămas cu o căldare aninată de cap; ce zuruială a făcut! Zdrăngănea găleata de inox izbindu-se de leațurile țarcului, speriind orătăniile. Era ca la circ: găinile umblau ca zăludele când pe sus, când pe jos, în încercarea de a zbura, dar cu aripile
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
poți! rațele, grămadă toate, o gură țineau! mac-mac-mac-mac! maaac! mac! zur înainte, zur înapoi, după cum le fugărea mânzul; cocoșul, ca unul ce se ținea a fi jupân la el în bătătură, fâlll! în capul căluțului! doar că în cap era căldarea!În altă zi îi trecuse moartea pe sub ochii copilăroși: Ionel, prâslea de nepot, s-a urcat în cireș să-i taie uscăturile; a pornit drujba și-a scăpat-o! pe lângă grumazul mânzului! Ca o morișcă se învârtea drujba printre păsări
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
din întâmplare în ușa grajdului apăru o femeie cu o doniță de lapte în mâini, uitându-se lung și mirată la mine. - Ce stai așa, femeie, în ușa grajdului? Adă niște fân la calul aista și dă-i și-o căldare de apă! Uite bine c-avem și oaspeți în sara asta!... Oaspetele eram eu, desigur, preocupat acum să car valiza în curtea aceea care părea cât se poate de primitoare. Am intrat în casă, la indicațiile gospodinei care înțelesese de la
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461131966.html [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
mițoasă care m-a cam gâdilat toată noaptea pe sub bărbie. Am dormit buștean în noaptea aceea, plecat cu visele prin amfiteatrele Universității sau chiar spre lunetele de la viitorul meu loc de muncă. Dimineața m-au trezit zgomotele numeroase din jurul casei: căldări trântite, scârțâitul fântânii, cotcodăcitul găinilor, behăitul mieilor și, mai ales, discuțiile acelea contradictorii dintre nea Macovei și nevastă-sa... căci trebuiau să dea mâncare la animale, trebuia reparată căruța, trebuia pregătit calul să meargă în țarină după otavă și o
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461131966.html [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
în curtrea și casa lor. Ai mei trebuiau să care apa de la o fântână amplasată la un colț de stradă, t cam la 30 m de casa noastră. Aici mă mai trimitea mama să aduc apă de băut cu o căldare pe care putem eu să o aduc plină. Îmi amintesc câte drumuri trebuia să facă mama atunci când spăla rufele într-o albie din curte.Făcea acest lucru destul de des, deoarece iubea curățenia cu disperare, mai ales că era violoncelistă la
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dan_Petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
Toate Articolele Autorului Măi băiete, măi băiete, Lasă-le-n colo de fete! Parcă-ai fi un Dragobete; Vrei și blonde și brunete Și sprințare și cochete Și mai tunse și cu plete, Stai cuminte, măi băiete! Pune-omăt într-o căldare, Să-l topești numai la soare Și să faci o lăutoare, Bună pentru-o fată mare. Busuioc și sunătoare, Levănțică și cicoare, Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic, Ai să dai iama, năvalnic, Printre
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mai_baiete_dragobete_george_safir_1361520747.html [Corola-blog/BlogPost/341304_a_342633]
-
muncă pentru viitoarea populație a raiului care postește și se roagă de nevoie, nu de voia popilor. Culmea este că după panglica tăiată pentru inaugurare cu ocazia sărbătorilor electorale în care și poporul mai capătă câte un mic și o căldare goală (votantul ar vrea-o plină cu țuică, dar mai va!) autostrada se reface din rărunchi ca să aibă șepcarul șef ocazia să mai taie o panglică, două. Din păcate pe banii care ar fi mai bine cheltuiți pe locuri de
A FACE BINE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1445817879.html [Corola-blog/BlogPost/384643_a_385972]
-
în întunerec luminișuri, Cu-aprinderi, stingeri, sclipăt, clocotișuri Și parcă chiar de beznă atârnate. Unii au fugit de spaimă, alții însă Au prins să sape lacomi dup-odoare Sub flama lămpii cu carbid, neunsă, Dar n-au găsit nimica în căldare... Fost-a blestem ori boală nepătrunsă? Toți au murit după a lor cătare... DESCOPERIREA ZĂCĂMÂNTULUI DE URANIU Când nemții-au prins să dibuiască locul Unde se-ascunde-uraniul pe doalme Încet, meticulos, cu gesturi calme Au conturat cu rigla, bolobocul, Amplasamentul, așteptând
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
cale liberă într-un singur sens. Cu toate acestea câte un tuktuk sau o mașină încalcă însemnul iar despre motocicliști și bicicliști nu se vorbește în restricție. Încercând să te strecori prin mulțime ai sentimentul că te afli într-o căldare în care s-au pus de toate,gândind că așa ghiveciul va fi mai gustos. Încet, încet, te apropii de piața propriu-zisă. Nu ai cum să ratezi. Zgomotul care de acolo te atrage ca un magnet deși pare un viespar
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
nici ploile reci, cu iz autumnal, mărunte și dese. Cu cât orgoliu a învins natura și s-a instalat, confortabil, sigură de sine! Semnele naturii renăscute sunt certe. Primăvara a venit cu Lumină, cu ÎNVIEREA DOMNULUI, cu bujori explodând în căldările țigăncilor. Cu lăcrimioare. Cu multe lalele în toate nuanțele, dar și împestrițate, precum ouăle roșii, fierte în foi de ceapă, într-un ciorap de nylon, cu frunze de pătrunjel sau rostopască, așa, ca să rămână modelul. Fala gospodinelor care s-au
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
că un rom își pierde puterea sexuală prin muncă fizică, de exmplu: hrănirea animalelor, construcția unei case, la fân, sau în agricultură. Să înțelegem că romii cortorari sunt niște tipi relaxați care nu muncesc deloc? Păi atunci cine mai face căldările? Că tot doamna Tesăr specifică meseria lor de căldărari. Dacă fac munca grea de căldărărie, mai sunt buni romii de sex productiv de băieți? Că scrie că romii consideră nașterea de fete o tragedie, și cică țigăncile se duc la
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
cireșar. Mașina trăgea din greu peste deal. Gropile erau șapte pe metru ’ pătrat. Pe gard - zece poze c-un deputat . În ultimele zile se-ngrămădeau cu toții, Să mituiască, cu mai nimic, netoții. Puneau un pix, o șapcă în câte o căldare, Iar unii, probabil de la putere, și câteva sutare. Iubita mea de-acum stă sus, la Măgură. De ani de zile, la toți aleșii, dă-ntruna din gură Și fără să-nțeleagă în viață care-i sensul, Toți de la Primărie o
FĂRĂ MILĂ, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Fara_mila_poezie_de_ion_iparaianu_al_florin_tene_1341371869.html [Corola-blog/BlogPost/369728_a_371057]
-
ne papă. Nu vezi c-au fugit? De om se sperie orice dihanie ! Au mai mers, cât au mers, până când Ionuț începu să se smiorcăie. - Ce-i, puiul meu? - Mi-e foame... Mă dor și picioarele. Bunica dezlegă basmaua de pe căldare, scoase de-acolo niște biscuiți și-i dădu copilului. - Ia și mănâncă biscuiții ăștia. Mai încolo găsim noi niște apă rece de izvor. Ce-i și cu copiii ăștia, de cum se văd în pădure, îi și apucă foamea. Aerul ăsta
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1493814181.html [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
voinței, să scap de albastrul din partea ochilor... Insul rămâne paralizat, observând vociferările colective din jur, care mă susțineau. Îmi revin... Îl rog, politicos, să-mi permită să ajut, încrengătura asta genetică dintre cal și măgăriță, numită catâr, dându-i o căldare de apă și o pătură. Să-i țină de cald!... Parcă, de frică, cer permisiunea să nu sară să mai dea în catârul, care scotea aburi ca o locomotivă. Privesc către urechile ascuțite, care mă aud, dar nu reacționează. Catârul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/catarul/ [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
care mă aud, dar nu reacționează. Catârul era căzut de-acum pe lateral, cu picioarele dând bezmetic prin aer, ca o zbatere de moarte. Știa că sunt de partea sa și voia, parcă, să-și tragă sufletul pentru răsfățul unei căldări de apă și a unei pături calde. Când mă întorc, catârul era în picioare, cu harnașamentul pe el, gata să zburde pe pajiștea verde din preajma curții mele. Bea apa, îi pun țolul, dar refuză a mă privi și a-mi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/catarul/ [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
-o repejor peste Barieră, strigându-și oferta pe străzi. Așa fusese descoperită și Lina. Cineva din vecini o adusese și o recomandase mamei. Și de atunci, de ani buni, spoitoreasa venea să dea față nouă ceaunului de fiert magiunuri și căldării pentru făcut săpun. Și-n dimineața aceea se-nființase la noi, atrăgându-mă. Întâi o cercetasem la-nfățișare. Nu-și arata vârsta. Era micuță, subțiratică și tuciurie la piele. Îi erau libere numai fața, gâtul și mâinile. Trupu-i era îmbrăcat
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
și-a așezat-o pe pirostrii deasupra unui șanț plin cu lemne de ulm și de fag. Spre seară-și cheamă vecinii la clacă. A pregătit plăcinte și mai are vin din vechea recoltă. Înarmate cu lingri din tinichea si căldări din aramă, femeile au sosit și sunt gata să-nceapă munca. Câțiva bărbați taie pepenii în jumătăți, miezul suculent, roșu și dulce este curățat de gospodine, cu lingura, în găleți, apoi trecut printr-o sită ce-l separă de semințe
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]