111 matches
-
zică? - Cuscrul. -Și ăsta? - Nașul de ne-a cununat. Uite colea pe Dumitru al meu când era la rigiment, c-a fost reangajat și el! Oh, când mă gândesc ce viată am dus și cum mă mai chinuiesc acum... 156 Călifarul îi așternea palma pe ceafă. -Ce faci? -Ttt! - Doamne ferește... > - Doamne ferește, pîn' te nimerește! -Zău... Pungașul avea o mustață rară și ochi adânci, încercănați. Femeia, stătută, cu poftă de bărbat. - Lasă-mă, măiculiță! -Nttt! Și-i despica bluza cu zale de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
m-a blestemat Să nu iau fată din sat, Că astea sfnt șmecheroase Și cu ele nu faci casă, Te toacă și te mănfncă Și-și iau drumul să se ducă, Te las noaptea culcat, Se duce la altu-n pat... Călifarul își pironise ochii în oglinda vinului. Îl ardea cântecul. Anghel nu terminase. O luă mai repede: Nu te blestem ca să mori, Te blestem ca să te-nsori Și să ai vreo trei feciori, 302 Trei feciori ca trei bujori Și să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Vorbi: - Ai uitat cine-i mai mare peste voi! Șase am îngropat până acum, Paraschive! M-auzi tu? Nu te uita că mi-a albit părul... Se făcu că trece pe o parte și se azvârli. Pungașul se plecă. Pumnul călifarului căzu în gol. O clipă îl avu în mină. Putea să-l împungă dintr-o parte, dar oboseala nu-l părăsise încă. Parcă nu mai avea vlagă în el. Bozoncea se îndreptă de șale și râse, înfricoșat: - Scăpași, ucenicule... Dar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pumn, pungașul a pus-o jos. Starostele s-a ferit într-o parte. Din față se auzeau țipetele nașului. Hoții s-au privit o clipă drept în ochi. - Gata, Bozonceo? a întrebat ucenicul. Privirile lui verzi îl străpunseră înaintea cuțitului. Călifarul a ridicat repede pumnul, să dea lovitura sa. Paraschiv i-a apucat brațul și i 1-a răsucit. Suriul starostelui a căzut. Era ca și mort. A strigat: - Nu mă lăsați, mă! Sandu n-a mișcat. Parcă-i luase Dumnezeu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fantasticul. Pierzindu-și mama la o vârstă fragedă, protagonistul are impresia că o regăsește în puritatea Fecioarei și se hotărăște să se călugărească, în speranța că va afla însingurarea, meditația, autoregăsirea. O altă operă ce conține elemente fantastice este Moara lui Călifar de Gala Galaction, care reprezintă un titlu de referință în literatura fantastică. Un tânăr trăiește o experiență neobișnuită la o moară aflată sub blestem, unde stăpânul cu însușiri satanice atrage victimele oferindu-le bogăție și putere. Naratorul amestecă planurile astfel încât
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mai impresionante monumente naturale ale lumii. Unică în Europa, Delta Dunării ocupă 5.050 kmp. Stufăriile, păpurișul, rogozul, plaurile plutitoare, sălciile și nuferii domină peisajul. Peste 300 de specii de păsări, de gâște sălbatice, gârlițe, fluierari și până la pelicani și călifari albi și roșii populează Delta. Puzderii de pești săgetează apele. 5 MARTIE - ZIUA EFICIENȚEI ENERGIEI Lumea vie a plantelor și animalelor se întinde din adâncurile oceanelor până pe crestele celor mai înalți munți. Fiecare plantă sau animal are nevoie de energie
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
de război de I.L. Caragiale / 129 2.3.2. Metamorfozele obsesivului. Frigul de Gib I. Mihăescu / 135 2.3.3. Thanaticul vindicativ. Îmbrățișarea mortului de Alexandru Philippide / 142 2.4. Teroarea supranaturală / 154 2.4.1. Maleficul suicidar. Moara lui Călifar de Gala Galaction / 156 2.4.2. Goticul redimensionat. Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu / 162 2.4.3. Erosul vampiric. Domnișoara Christina de Mircea Eliade / 170 2.5. Postfigurări. Orbitor de Mircea Cărtărescu / 182 Concluzie / 189 Bibliografie / 195 Résumé
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în ecuație, între multe altele, prodigios decantate literar și artistic. Cătălin Ghiță evită domeniul complex al fricii politice, selecția literară pe care o propune în mod evident: doar o eșantionare fiind previzibilă pe alocuri (O făclie de Paște, Moara lui Călifar, Aranka..., Domnișoara Christina) și revelator-recuperatorie în altele, "frica organică de frig" din Frigul lui Gib I. Mihăescu sau anxietatea thanatică din Îmbrățișarea mortului, de Alexandru Philippide fiind planuri de lucru surprinzătoare, scoase din raftul secund al interesului public și mutate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
aplomb în fantasticul pur, aproape în absența oricărei preocupări pentru plauzibil. Universul este inventat, însă ingredientele de bază se mențin intacte: cel care face diferența este dozajul estetic în care sunt acestea distribuite. Aici, voi aborda următoarele proze: Moara lui Călifar de Gala Galaction, Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu, și Domnișoara Christina de Mircea Eliade. O subsecțiune consacrată, în oglindă, postfigurărilor temei include o analiză amănunțită a unui fragment din prima parte a volumului I al trilogiei Orbitor, Aripa stângă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cineva din drum!". Gane a mai scris o nuvelă de teroare, Sfântul Andrei (1879; deja menționată de mine), de data aceasta intriga fiind decolajul oniric, dar provocat nu de forțe malefice cu tendințe suicidare, ca, mai târziu, în Moara lui Călifar de Galaction, ci de banala adormire a eroului. Cu un epigraf sugestiv din Vasile Alecsandri, narațiunea este realizată tot la persoana I. Un tânăr boier se hotărăște, subit, să-și viziteze vecinul de moșie, pe boierul Neagu, astfel încât își roagă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
recunoaștem, iar, în anumite epoci literare, chiar privilegiat) model narativ, i.e. al terorii supranaturale, am selectat tot un număr de trei proze, semnate de Gala Galaction, de Cezar Petrescu și de Mircea Eliade. 2.4.1. Maleficul suicidar Moara lui Călifar de Gala Galaction Exceptând scenariul de teroare naturală propus în La Vulturi!, Galaction servește exemplar proza de teroare supranaturală grație unei alte nuvele. Moara lui Călifar (1902), fiindcă despre aceasta este vorba, se evidențiază, în opinia Adrianei Niculiu, prin "folosirea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de Cezar Petrescu și de Mircea Eliade. 2.4.1. Maleficul suicidar Moara lui Călifar de Gala Galaction Exceptând scenariul de teroare naturală propus în La Vulturi!, Galaction servește exemplar proza de teroare supranaturală grație unei alte nuvele. Moara lui Călifar (1902), fiindcă despre aceasta este vorba, se evidențiază, în opinia Adrianei Niculiu, prin "folosirea temelor moderne a refulării în subconștient, a discontinuității și a suprapunerii timpului în dimensiunile realului" (1971: 195). Și Teodor Vârgolici observă că "[n]arațiunea alternează, cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Astfel, naratorul este perfect conștient de importanța factorului veridicității în alegerea coordonatelor geografice ale decorului și acționează în consecință, fiindcă o localitate pur ficțională ar apărea mai puțin convingătoare. Bântuit de tabuuri creștine, naratorul se grăbește să-l diabolizeze pe Călifar, prezentat ca având "înfățișarea sură", cu "ochii ce iscodeau tăios din stuful sprâncenilor" și, mai târziu, "barbă sivă, sprâncene de mușchi uscat, nasul cioc de cucuvaie". Tonurile sunt, așadar, cenușii, tulburi, cu sugestii vegetal-aviare, evocând natura damnată a protagonistului. Faptul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
basm al nuvelei, căreia i se aplică un strat viguros de identificare descriptivă de sorginte realistă. Rezultatul este un tablou rural descris convingător, nu vidat de tușe ale fabulosului straniu: În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara lui Călifar. [...] Dincolo de moară începea Căpriștea: un pământ pietros, scorburos și plin de mărăcini, în care numai necuratul trăgea brazdă cu coarnele". Sugestia diabolicului este augmentată prompt, într-o rescriere răsăriteană, din perspectiva ortodoxismului, a pactului faustic: "În Alăutești, în nopțile de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și plin de mărăcini, în care numai necuratul trăgea brazdă cu coarnele". Sugestia diabolicului este augmentată prompt, într-o rescriere răsăriteană, din perspectiva ortodoxismului, a pactului faustic: "În Alăutești, în nopțile de vreme rea, torcătoarele spuneau, înviind focul, că moș Călifar își vânduse sufletul Satanei pentru nu știu ce veacuri de viață; că Ucigă-l-Crucea întinsese, în iazul morii, sufletelor creștinești, un laț vrăjit; și că morarul procopsea, cu bogățiile cu care diavolul ispiti pe Domnul Hristos, pe oricine le poftea și venea ca să
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fericirea lui drăcească, venea de-a rostogolul către iaz și oticnea în el". Accesul de demență suicidară semnează biletul către Infern; locul blestemat este, ca în prozele lui Lovecraft, poarta de acces către tărâmul de dincolo: "Iazul și moara lui Călifar erau o născocire a întunerecului". Nu lipsesc nici detaliile, vioi colportate de localnici, din registrul macabrului, unele fiind statice: "Zăgazul ce se înălța în coasta morii era spuneau creștinii înfiorați întărit cu oasele acelora pe care îi ispitiseră comorile satanei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
colportate de localnici, din registrul macabrului, unele fiind statice: "Zăgazul ce se înălța în coasta morii era spuneau creștinii înfiorați întărit cu oasele acelora pe care îi ispitiseră comorile satanei", altele dinamizate de sugestii vizual-auditive: Se spunea însă că, atunci când Călifar ridica stăvilarul și slobozea pe scoc cimpoiul apei, apa fluiera cum fluieră un șarpe încolțit de flăcări; iar, de sub făcău, se scurgea în spumegai de sânge". Acum, este introdusă în scenă viitoarea victimă a necromantului: Stoicea, "[s]tejar în port
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de sânge". Acum, este introdusă în scenă viitoarea victimă a necromantului: Stoicea, "[s]tejar în port, oțel în braț, isteț cât vrei; însă copil din flori". Neavând avere, flăcăul nu se poate căsători, astfel că singura posibilitate rămâne moara lui Călifar. Monologul tânărului, înregistrat cu fidelitate de narator, este un amestec de naivitate și de infatuare specifice vârstei: "Ce vorbă! Să te smintești când ai vedea înainte-ți prăpăd de comori și de odoare. Numai să le simt în mână, că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un amestec de naivitate și de infatuare specifice vârstei: "Ce vorbă! Să te smintești când ai vedea înainte-ți prăpăd de comori și de odoare. Numai să le simt în mână, că știu eu cum să mă port și cu Călifar, și cu stăpânu-său...". Spontan, decide ca, a doua zi, să meargă drept la vrăjitor și să-i ceară avuțiile pe care destinul orb i le refuzase. După un drum lung, de o jumătate de zi, lui Stoicea i se deschide
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ea prea luciu și prea sloi". Prima întâlnire cu vrăjitorul alunecă pe un firesc promițător în ochii lui Stoicea: bătrânul acceptă să-l "procopsească". Invitat, apoi, la o masă țărănească, tânărul merge să se primenească la lac, reflectând trufaș: "Moș Călifar un unchiaș hârbuit! Îl scutur de zilele ce i-au mai rămas, dintr-o palmă". Subit, se pornește o ploaie torențială, care-l pune pe erou în fața unei dileme: rămânerea la moară sau întoarcerea spre sat. Decizând în favoarea ultimei posibilități
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Lectorul descoperă, odată cu protagonistul, că întreaga aventură boierească fusese un vis provocat de magia vrăjitorului. Bucla onirică zăvorăște, ineluctabil, disperarea flăcăului, care se vede deposedat de soție, de copii și de avere într-o singură clipă. Vorbele crude ale lui Călifar cad infinit mai greu decât topoarele de fum ale tătarilor: "toate aistea-s procopseala pe care mi-ai cerut-o. Ți-am făcut pe plac". Secătuit de energie, Stoicea mai are, totuși, puterea de a reacționa, ridicând amenințător ciomagul. Actul final
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
literatura română, cred, se poate identifica un hipotext în Sfântul Andrei al lui Gane. Ion Vlad sintetizează destul de bine esența epică a nuvelei, insistând și asupra caracterului eminamente vizual al descrierii: "Exemplară sub raportul viziunii și al comunicării, Moara lui Călifar propune un sistem de convenții asociate cu finețe și cu simțul nuanțelor. Hiperbola intervine pentru a da dimensiuni necesare fabulosului (moara, lacul), iar timpul se relativizează după modelul basmului. Se impune stăruitor o viziune plastică; receptarea naturii, a peripețiilor evocate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
the Turn of the Century. University Park: Pennsylvania State University Press, 1994. Gafița, Mihai. Cezar Petrescu. București: Ed. pentru Literatură, 1963. Gala Galaction. Antologie, prefață, tabel cronologic și bibliografie de Teodor Vârgolici. București: Ed. Eminescu, 1978. Galaction, Gala. "Moara lui Călifar". Gala Galaction. Antologie, prefață, tabel cronologic și bibliografie de Teodor Vârgolici. București: Ed. Eminescu, 1978. 53-55. ---. Opere. 7 vol. București: Ed. Minerva, 1994-1998. Gale, Robert L. An Ambrose Bierce Companion. Westport, CT and London: Greenwood Press, 2001. Gane, Nicolae. Scrieri
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
presque dans l'absence de toute préoccupation pour le principe de plausibilité. L'univers est inventé, mais les ingrédients de base sont les mêmes, ce qui est différent est le dosage esthétique en fonction duquel ils sont distribués. Moara lui Călifar de Gala Galaction, Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu et Domnișoara Christina de Mircea Eliade sont les œuvres mises en discussion ici. La prose roumaine contemporaine est présente avec le premier volume de la trilogie Orbitor, de Mircea Cărtărescu, Aripa stângă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
gewidmet, das in der Abwesenheit jeglicher Wahrscheinlichkeitskriterien ins rein Fantastische übergeht. Die dargestellte Welt ist erfunden, die wesentlichen Elemente bleiben jedoch unverändert und nur die ästhetische Dosierung ihrer Mischung bestimmt den Unterschied. In diese Klasse fallen folgende Werke: Moara lui Călifar von Gala Galaction, Aranka, știma lacurilor von Cezar Petrescu, und Domnișoara Christina von Mircea Eliade. Ein weiteres Kapitel, das die gegenwärtigen Ausarbeitungen des Themas behandelt, enthält eine detaillierte Untersuchung eines Fragments aus dem ersten Teil der Trilogie Orbitor, Aripa stângă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]