241 matches
-
modei. După ce a fost surprinsă de mai multe ori cu atacantul echipei Petrolul Ploiești, Călina a recunoscut că are o relație cu fotbalistul, care durează de aproximativ o lună. Potrivit ph-online, modelul susține că locuiește cu Adi Mutu, în București. Călina Duca este o tânără ploieșteancă de 22 de ani. Modelul susține că a colaborat cu numeroși designeri autohtoni printre care Cătălin Botezatu, Rita Mureșan, Agnes Toma și mulți alții. "Sunt studentă la ASE și am ajuns să fiu model în urma
Blonda lui Mutu confirmă: Locuim împreună by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79157_a_80482]
-
colaborat cu numeroși designeri autohtoni printre care Cătălin Botezatu, Rita Mureșan, Agnes Toma și mulți alții. "Sunt studentă la ASE și am ajuns să fiu model în urma unui casting. Am lucrat cu toate numele importante din moda românească", a declarat Călina pentru sursa citată. După apariția în presă a informației legată de legătura cu Adrian Mutu, Cătălina Duca se pare că și-a închis pagina de Facebook.
Blonda lui Mutu confirmă: Locuim împreună by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79157_a_80482]
-
instituție cu o prezență deosebită, prin proiectele sale, în spațiul cultural național. Rubricile de comentarii critice la apariții editoriale recente sunt asigurate de Irina Petraș, Andrei Simuț, Victor Cubleșan, Alex Goldiș, Ovidiu Pecican, Oana Presecan, Constantin Cubleșan, Ștefan Baghiu și Călina Bora. Ne-a surprins tonul total lipsit de precauț ii critice din cronica pe care Victor Cubleșan o consacră romanului Ploile amare al scriitorului clujean Alexandru Vlad: „cel mai bun roman al anului 2011 în literatura noastră și probabil unul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4869_a_6194]
-
literară, juriul (compus din George Bălăiță, Mircea Ciobanu, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Florin Mugur, Marian Popa, Dumitru Radu Popescu, Cornel Popescu, Nichita Stănescu și Virgil Teodorescu) a propus spre publicare nouă volume (semnate de Smaranda Cosmin, Ion Tudor Iovian, Ioana Călina Marcu, Alexandru Mușina, Viorel Padina, Radu Ruba, Radu Stoenescu, Radu R. Șerban și Elena Ștefoi). Titlul inițial, aflăm de aici, era Poeme cotidiene. Na mai fost, până la urmă, respectat. Cum n-a mai fost respectat nici calendarul, așa că, în loc să apară
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
crinul, plutind peste apă, rotundu-i de undă - ofrandei năstrapă, așa cum Libanul sorbindu-și hogașul, la fel plin de cedri să-mi fie răvașul. Ba schimbă diece! Altcumul așterni-i. Începe cu sănii, dantelele iernii, rostindu-i Domniței din land de călină, că brazii-mi s-apleacă sub dar de lumină. Ba nu! Primăvară din sâmburul lunii! Ca arcul sprâncenei să zboare lăstunii, dar schimbă-ți penița că firu-i de graur când buchea-și râvnește cârcel tors din aur. Aleanul de fluier
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
nici împlinirile ce decurg din acestă ardoare. Asociată cu talent și trudă, an cu an, viața sa personală și viața sa artistică este mai bogată cu idealuri și fapte. Provine dintr-o familie de confesiune ortodoxă, părinții ei,Marin și Călina crescându-și pe cei cinci copii, Neculai, Mitică, Maria, Vasile și Aneta, mezina familiei, cu evlavie, dragoste și credință în Dumnezeu. Din nicio evocare a sa, artista nu exclude această mărturisire, ca și cea despre cei mai buni și apropiați
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
nu dau nimănui socoteală, În iad ei au dușmani de clasă, de școală, La fel și urmașii urmașilor săi, Îți vine să strigi la Dumnezei, Intră un varan, iese un pui, Portretul lui Stalin fixat e în cui. Cânt 2 Călina, calina, Mălina, mălini, Câți ai sfărmat între canini? Outsideri, buldogi de pe Vega mă latră, Ei sunt genialii din era de piatră, Mă simt depășit, sunt poate senil, Dar râd de prostanul trufaș, infantil, În artă, de-i artă, atuul nu
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
pământ să se ducă curentul . Doftoriii sunt departe de sat, nu le place să stea în noroaiele Beicii! Și căruța scârțâind a mers mai departe. Doar din când în când o auzeam pe femeie strigând la boi:” Cea Bujor! Hăis căline! “ Spre seară o vecină a venit la mama și ne-a spus că patru oameni au înviat, iar doi au murit. Într-una din zilele următoare ne-am dus iar la păscut cu animalele.dar eram mult mai atente la
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
mat pentru o cinzeacă de țuică, cum îi strălucea, lui, ceasul acela, în noapte, că avea cadranul cu fosfor. L-au snopit din bătaie, pe Amza, țăranii, l-au dezbrăcat în pielea goală, l-au uns cu untură râncedă, baba Călina a rupt o pernă deasupra capului lui Amza și fulgii s-au lipit de untura întinsă pe el. Arăta ca o găină curentată. L-au legat în mijlocul comunei de un stâlp de salcâm uns cu păcură, special pus acolo din
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
ovreiul, căruia îi cam plăcea băiețeii și Amza, pentru un pumn de bomboane spirtoase, stătea să-l pătrundă, pe la spate, evreul. Acum țăranii ăia, care și-au bătut joc de Amza putrezesc undeva pe la canal. Care or mai trăi. Baba Călina n-a rezistat, că a venit Amza, noaptea, la ea în arest și a sodomizat-o. De rușine, săraca babă s-a dat cu capul de pereții celulei până a murit. După ce doi soldați au azvârlit leșul babei într-o
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
în plină disperare, Implozie ce nu are căutare. Aceste clipe, risipite în ispite, Viața-i vulgară, vorba ta - amară, Spuneai, dă-i dracului, uită-i pe vârcolaci, Apoi cădeam, râzând, îmi spuneai - Taci, Din două respirații cristaline, Redeveneam copii, călini, căline, Călugăr- prinț plecat în în Baleare, Un abanos albastru, mările amare. Autor-Boris Marian Referință Bibliografică: Abanos albastru de Baleare / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 311, Anul I, 07 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr
ABANOS ALBASTRU DE BALEARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355426_a_356755]
-
și primar al urbei, comitet având misiunea de a se ocupa de toate etapele ceremoniei funerare. La ora 16, cortegiul funebru a pornit de la casa defunctului pe străzile Sf. Ilie și Traian. Urmau în ordine : autoritățile, publicul, corporațiile, delegația comunei Călina (învățătorii de la școala primară și o mulțime de rude din neamul Stegăreștilor), școlile primare, școala profesională de fete, de meserii, gimnaziul Brătianu, muzica militară și armata. O companie de onoare din regimentul de jandarmi Drăgășani, comandată de locotenentul Ion Mihuțoiu
COMEMORARE -GIB I.MIHĂESCU-76 DE ANI DE LA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356694_a_358023]
-
2015 Toate Articolele Autorului ZI DE SEPTEMBRIE Din fag o frunză se desprinde. ‚,O, zice codrul, nu-i nimica!’’; Dar toamna zările cuprinde Și lăcrimează-un pic bunica. S-a-mpodobit iarăși grădina Cu zeci și zeci de crizanteme Și-a-ngălbenit de tot călina; Ia uite ce splendidă vreme! Scorușul are poame roșii, Un stol de gâște cerul taie, Munții-nsetați, doar ei, coloșii, Tânjesc după o mică ploaie. Din fag o frunză se desprinde. ,,O, zice codrul, nu-i nimica!’’; Dar toamna zările
ZI DE SEPTEMBRIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370290_a_371619]
-
și primar al urbei, comitet având misiunea de a se ocupa de toate etapele ceremoniei funerare. La ora 16, cortegiul funebru a pornit de la casa defunctului pe străzile Sf. Ilie și Traian. Urmau în ordine : autoritățile, publicul, corporațiile, delegația comunei Călina (învățătorii de la școala primară și o mulțime de rude din neamul Stegăreștilor), școlile primare, școala profesională de fete, de meserii, gimnaziul Brătianu, muzica militară și armata. O companie de onoare din regimentul de jandarmi Drăgășani, comandată de locotenentul Ion Mihuțoiu
COMEMORARE-GIB.I.MIHĂESCU (1894-1935 ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354364_a_355693]
-
permanente de prezentare a unor mari universități ale lumii, unele dintre acestea fiind partenere ale Universității Apollonia în activități de colaborare științifică și culturală. Primul astfel de eveniment a fost în ziua de 27 februarie 2012 - prezentarea Universității Cambridge (Prof.univ.dr. Călina Gogălniceanu), urmată de un recital de muzică renascentistă engleză interpretată la lăută de Constantin Lazăr, iar cel de al doilea, în ziua de 5 martie 2012 - prezentarea Universității din Bochum (Prof. Dr. Beate Brand Saberi din Germania), urmată de lectura
ZILELE UNIVERSITATII APOLLONIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357929_a_359258]
-
din materiale cumpărate. Femeile purtau în mod special fuste plisate cu șorț, zise sucne cu bete, cum le numeau localnicii. La cămășile naționale se purtau șorțuri din mătase de diferite culori, diferențiate după vârstă. Pentru îmbrăcămintea feminină se mai ocupa Călina ȚUNDREA, a lui Șândaru, care executa șoarțe cu șopoli mici, și șopoli mari. Fiind specializată în execuția acestor obiecte vestimentare feminine. Nicolae MARTINOVICI, a lui NIȚU era unul dintre cei mai renumiți fierari din sat. La atelierul său amplasat chiar
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > DOMNUL: ȘTEFAN ȘI CĂLINA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1434 din 04 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DOMNUL ȘTEFAN ȘI CĂLINA ( LEGENDA SATULUI CĂLINEȘTI ) Din Suceava, din Cetate, Ștefan-Vodă drumul bate Patru zile și-ncă două Și prin ceață, și pe rouă
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > DOMNUL: ȘTEFAN ȘI CĂLINA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1434 din 04 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DOMNUL ȘTEFAN ȘI CĂLINA ( LEGENDA SATULUI CĂLINEȘTI ) Din Suceava, din Cetate, Ștefan-Vodă drumul bate Patru zile și-ncă două Și prin ceață, și pe rouă, Și sub stele, și sub soare, Prin Moldova spre hotare, Cu gândul la Dumnezeu Să ajungă-n Giumalău Ca să
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
te cheamă Și, de nu-i cu supărare, Vrem și-oleacă de mâncare Și, la urmă, dragă fată, Să n-ai grijă, facem plată. Iute, fata cea frumoasă Îi pune pe toți la masă, Apoi zice-ntr-un suspin: - Sunt Călina lui Călin. Tata-i ziua la pădure Cu-o țapină și-o secure, Iară mama, de doi ani, Stă sub flori și bolovani ... După ce s-au odihnit, Către seară s-au pornit Ștefan și ai săi, voioși, La rotitul de
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
ca niște frați. Și-au umblat crestele toate De-au vânat pe săturate Animale, fel de fel; Dar în satul mititel N-au dat nimănui de veste Că domnul Moldovei este Vânătorul cel bălai, Cel mai vrednic din alai. Iar Călina copiluță, Hărnicuță albinuță, Le-a gătit zilnic bucate, De oșteni mult lăudate: Friptură de căprior, Pâine caldă în cuptor, Pește-n cetini afumat, Ori afară-n vânt uscat. Apoi domnu-a poruncit Într-o zi, de au pornit Prin păduri puțin
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Peste-o lună sau mai bine Venim iarăși pe la tine!” Și-au plecat smucind de frâu, Trecând înspumatul râu. Chiar și ochii domnului, Colo-n dosul muntelui, Pe furiș au lăcrimat, Iară el a spus deodat’: - De o săptămână-ntreagă Călina, copilă dragă, Ne-a făcut viața ușoară, Ne-a fost ca o surioară. Și cum timpul curge iute Către stele nevăzute, Pe la început de vară, Într-o zi, mai înspre seară, Cam peste vreo două luni, Printre munții cei străbuni
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
ca o surioară. Și cum timpul curge iute Către stele nevăzute, Pe la început de vară, Într-o zi, mai înspre seară, Cam peste vreo două luni, Printre munții cei străbuni, Colo-n Giumalău, pe plai, Apăru un mic alai. Sus Călina lung privește Și în grabă se gătește, Iar când se așază-n prag Vede al Moldovei steag Dus cu cinste de-un arcaș. „Vai de mine, mira-m-aș Ca alaiul să nu fie Un alai de la domnie!” Când se-
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Sare-n iarbă de pe cal Și arată cu o mână: - Haideți, strigă, la fântână! Și fac roată pe tăpșan Toți oștenii lui Ștefan. Din colibă iese-o fată Tare mândru îmbrăcată, În catrință și în ie Mirosind a iasomie. E Călina, iat-o, vine Domnului să i se-nchine. Bunul Ștefan o privește Cu blândețe, și-i vorbește: - Ți-amintești, harnică fată, Ți-am făgăduit o plată Pentru cum ne-ai omenit Când aici am poposit; Cum, aduși de cântul tău
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Ștefan-Vodă, s-a-nălțat Sub pădurea de aluni Un sătuc de oameni buni, Toți din neamul lui Călin, Uniți, iată, de-un destin. Și acest sătuc uitat, Pe coline răsfirat, Va purta numele lor, Cel al Călineștilor. Referință Bibliografică: DOMNUL: ȘTEFAN ȘI CĂLINA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1434, Anul IV, 04 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
permanente de prezentare a unor mari universități ale lumii, unele dintre acestea fiind partenere ale Universității Apollonia în activități de colaborare științifică și culturală. Primul astfel de eveniment va fi în ziua de 27 februarie 2012 - prezentarea Universității Cambridge (Prof.univ.dr. Călina Gogălniceanu), urmată de un recital de muzică renascentistă engleză, iar cel de al doilea, în ziua de 5 martie 2012 - prezentarea Universității din Bochum (Prof. Dr. Beate Brand Saberi din Germania), urmată de lectura unui monolog din Faust de Goethe
NONE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345238_a_346567]