276 matches
-
editorului spune mult despre dramatica lor încercare: "Lui Al. Rosetti, iubit complice la această carte". Ar mai fi de menționat că sugestia pentru ca Istoria să apară într-un singur volum masiv vine tot de la prietenul bibliofil. El îi relevă lui Călinescu multiplele avantaje printre care, deloc de neglijat, impresia de monumentalitate. Pentru a-l înțelege mai bine pe omul Al. Rosetti, merită a fi adus în atenție volumul de evocări îngrijit de regretata Andriana Fianu și tipărit la Editura Minerva în
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
până în prezent) operă folk „Creanga de cireș”. Atunci au ieșit în față nu numai Ilie, ci și violoncelistul Adrian Daminescu, și frații Erlend (chitară) și Dietrich (bas) Krauser, și claviaturistul Doru Apreotesei, și textierul (literat) Marian Odangiu, și actorul Florin Călinescu... Cu numeroase premii la concursurile studențești, bănățenii aveau zeci de melodii înregistrate în 1975, când au luat o pauză (timp în care Stepan a trecut în echipa rock Progresiv TM, că asta era epoca la putere). S-a întors însă
PRO MUSICA, din nou pentru muzic? by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83150_a_84475]
-
fost "scos de pe tabla culturii" de "complexații" de ieri și de azi. Justificativă prin contraste, cartea Elvirei Sorohan acordă parcă o mai mare importanță contemporanilor suficienți, rău intenționați, obtuzi, diagnosticați cu "psitacism" etc. decît lui Călinescu însuși. În loc de un veritabil Călinescu "par lui-meme", avem aici aproape un pamflet dedicat neinspiraților "condeieri" postrevoluționari. Proletcultismul de ieri față-n față cu proletcultismul de azi. Așa să fie oare? De unde pornesc revolta și supărarea comentatoarei? Nu cumva dintr-o greșită înțelegere totuși a mișcărilor
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
criticii și a istoriei literare (1938), Istoria ca știință inefabilă și sinteză epică (1947), Notă despre așa-zisa „subiectivitate” (1944), Ce este impresionismul (1945) sau Critică și creație (1958) sunt pur și simplu de neocolit când vorbim despre criticul (subliniez) Călinescu. Și, pe cale de consecință, despre oricare dintre discipolii săi. Îmi permit să avansez, pentru această întrebare două ipoteze. Cât vor fi răspunzând ele chestiunii de fond, nu pot să știu. Prima: pentru că, în mod destul de rudimentar, ne-am obișnuit să
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
oameni, Bujor Nedelcovici și Mircea Pora, mă înduioșază într-un mod indefinibil. Voi citi, cu siguranță, câteva cărți din "Raftul Denisei", la rivalitate cu cele din "Biblioteca Polirom", girată de tânărul și inspiratul Bogdan Alexandru Stănescu. Cum ar zice un Călinescu al epocii noastre, când cartea a ajuns o marfă la morman: nu mai citim cărți, nu mai citim autori sau literaturi: citim de-a dreptul edituri! Sper să am timp și pentru câteva cărți despre Caragiale (tocmai a apărut una
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
despre Călinescu. Răspunderea unei biografii o poartă întotdeauna autorul ei. Protagonistul e absolvit de orice suspiciune. Dovadă și faptul că amenzile sosesc, fără excepție, pe adresa celui dintâi: "O influență încă și mai mare a avut asupra urmașilor interpretarea de către Călinescu a bolii poetului. Doi medici, Ion Nica, în 1972, și Ovidiu Vuia, în 1997, au rediscutat simptomele bolii și au tras concluzia că Eminescu n-a avut sifilis (cu atât mai puțin congenital) și nici paralizia generală progresivă decurgând din
Câteva afinități (VI) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7380_a_8705]
-
sus de ce. Erorile Istoriei, reale, nu inventate după calapod, există neîndoielnic. Pe unele le-a remarcat, inteligent, Alex Goldiș. Pe altele voi încerca să le prezint eu, cu gândul la necesitatea "observațiilor utile" despre care vorbea, într-un rând, același Călinescu. Am discutat acum, din imperative igienice, numai ideile primite de-a gata care circulă, din nefericire, cu identitate falsă, în presa literară de la noi. (va urma)
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
autori și întâmplări din prima parte a secolului XX, mergând direct la cercetările care vizează elucidarea unora dintre cele mai controversate momente ale vieții literare postbelice: eliminarea lui G. Călinescu și a asistenților săi din Universitate (în studiile George [sic!] Călinescu la Universitate și la Academia Română și, respectiv, Al. Piru: „Resping cu indignare acuzația nedovedită că aș fi reacționar”), epurarea unor mari cărturari din Academie (Umilirea filosofului Constantin Rădulescu-Motru), interzicerea lui Arghezi (Gheorghe Gheorghiu-Dej, Leonte Răutu și Tudor Arghezi), represiunea de după
Forța documentului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5725_a_7050]
-
de-a valma, scriitori veritabili și grafomani cucernici. Din fericire, nu se-ntâmplă așa. Culmea, dar toți cei prezenți în cuprinsul Literaturii luciferice, (excepție făcând Nicolae Milescu Spătarul) există și în Istoria călinesciană! Începând cu Budai- Deleanu și sfârșind cu Călinescu însuși! Atunci? Unde e anunțata schimbare de perspectivă? În interpretări, s-ar putea replica, și pe bună dreptate. Înainte să trec însă la discutarea câtorva dintre acestea (o parte dintre ele dovedindu- se sclipitoare), mă văd nevoit să semnalez o
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
figuri de stil, care asociază lipsa femeii iubite cu sevrajul morfinomanilor! Tot cam așa se întâmplă cu Eminescu. Jumătate din secțiunea consacrată lui reprezintă supralicitarea interesată a unor versuri inofensive referitoare, într-adevăr, la stări onirice. Teiul (numit de generosul Călinescu „iarba narcotică") ar provoca, conchide Oișteanu, „halucinații auditive": „Și, prin vuietul de valuri, Prin mișcarea naltei ierbi, Eu te fac s-auzi în taină Mersul cârdului de cerbi." (p. 146) E cam mult, s-o recunoaștem. S-ar putea vorbi
Iluziile literaturii române by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6134_a_7459]
-
exersat pe liniamente îndeajuns de cuminți, tot astfel cum „critica ideilor ideologice, politice", pe care o invoca în ultimul timp, n-a depășit cadrele unui iluminism, așa cum era și normal, adus întrucîtva la zi. În conflictul său, exponențial, cu G. Călinescu fostul său învățăcel ne înfățișează o variantă a unei relații tipologice, cea dintre Salieri și Mozart, dintre Wagner și Faust. P.S. Ne-au surprins o sumă de aprecieri asupra lui Adrian Marino, generate de apariția cărții pe care am comentat
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
dar protocol. Deși orale până la ultima silabă, ele par concepute pentru a fi, cândva, transcrise. Sună ca niște epistole fără hârtie și fără stilou. Niște epistole în aparté. Amintindu-și de Piru, Gheran își amintește de Călinescu. Amintindu-ș i de Călinescu, îi vine-n minte, cu siguranță, chipul legendarului său editor, profesorul Rosetti, cel față de care, în corespondență, autorul Istoriei își îngăduia stridențe verbale mai sonore încă decât acelea pe care, peste ani, și le va permite fostul său discipol: „Ipochimenul
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
pământului.” Sub înrâurirea modelelor apusene, în veacul al XIX-lea, „Gheorghe” s-a transbordat în „Giorgiu” , după latinescul „Giorgius”. Datori Școlii Ardelene, modernizarea a fost mai accentuată în Transilvania, unde „badea Gheorghe Coșbuc” își scria prenumele cu majuscula „G.” Tânărului Călinescu nu i-a plăcut prenumele ales de mamă. Nici părinților adoptivi. În familie era chemat „Georgică”. În scrisorile expediate lui Nicu Argeșanu, între anii 1925-l926 și, doi ani mai târziu, Aliciei Trifu, profesorul Călinescu semna „Gică”. G. Călinescu a ajuns
Strigăt în pustiu by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/5692_a_7017]
-
și întreținut o infamă polemică, în perioada interbelică, cu prozatoarea Marta D. Rădulescu, că este tatăl lui Eugen Barbu și altele extrem de interesante în rescrierea biografiei sale. * Légation Royale de Roumanie Sofia Sofia, 30 decembrie 1940 Dragă și stimate domnule Călinescu, Eu am fost numit, cu câteva luni în urmă, atașat de presă pe lângă Legația noastră de aici. Am fost de curând la București și am găsit acolo o c[arte] p[oștală] a d[umi]tale. Îți mulțumesc pentru cinstea
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
așadar puțin angajante, dar nu și lipsite de farmec: tatonări, așteptări de limb, deschise tuturor ipotezelor/ ipostazelor și totodată interzicând vehemența și inconcesivitatea volitivă și pasională, care sunt asociate opțiunilor clare, definite și definitive. Cine și-ar putea închipui un Călinescu - fie și acela încă june și de curând întors, precum Jim în Cartea nunții, din stagiul italian - dispus și de acum încolo să compună, să transcrie caligrafic și să pună în pagină o scrisoare „desenând-o” în așa chip încât
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul literar, de prozator și înlăturat, daca nu pus la colț, de Profesor, obligat să-și onoreze catedră, în fața elevilor și studenților”. Se știe că un critic, după exigenta lui Călinescu, trebuie să rateze cât mai multe genuri literare, dar nici nu trebuie să fie cizmar, după spusă bătrânului Hegel referindu-se la estetician, ca să știe unde-l strânge cizma. Marian Barbu poartă dimensiunea poematicului în structura făptuirilor sale, fie ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
unitar de administrare, îndrumare și supraveghere a economiei naționale pentru coordonarea factorilor economici și realizarea interesului național"18. Discursul guvernului regal, în ceea ce privește supravegherea și controlul, este prealuat de toate ministerele. Retorica dictatoriala poate fi observată la Ministrul de Interne Armând Călinescu, la Ministrul Muncii Mihail Ralea și chiar la Ministrul Economiei Naționale Mitiță Constantinescu. Fenomenul controlului și dirijismului era încadrat ordinii europene autoritare. Cu toate că s-a înființat acest minister unic al naționalizării economiei și industriei, convingerea lui Mitiță Constantinescu era că
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
nu stau altfel. În pofida intuiției și a simțului comun, viața poetului e mult mai inefabilă decât ar putea părea. Exact ca memoria lui Shakespeare, dintr-o cunoscută proză a lui Borges. E, de altfel, și motivul profund pentru care același Călinescu se arăta mefient față de reușita romanelor având drept protagoniști genii. Dimpotrivă, afirma criticul, abia existența oamenilor banali, cu meschinăriile și stereotipiile lor, oferă subiecte minunate pentru acest gen, până la urmă, popular. Contorsiunile sufletești ale unui mare poet, ale unui mare
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
printr-o observare mai pozitivă a fondului etnic real. Imaginea lui Nastratin Hogea văzut ca un argonaut slinos pe un caic putred în mijlocul unui Orient mirific și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte ă...î. George CĂLINESCU Ermetismul d-lui Barbu, intuit în structura lui interioară, nu este pur sintactic, cum a apărut unora; el este dictat de o mecanică spirituală evidentă. Cu o asemenea structură abstractă, nu vom găsi în poezia sa un inefabil scos din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vină participarea sa la revuluție?), refuzându-i-se mai târziu și dreptul de a fi distins de Academia Română (poate că într-o Republică șansele lui ar fi fost altele!), Eminescu îl propunea ca „ministru al tuturor mascaralelor din țara turcească.” (Călinescu -Istoria ... Să fi fost ireverențiozitatea aceasta o poliță a poetului „nepereche”, plătită acestui gură spartă, „arhicanaliei”, cu care iubita sa comisese adulterul, pe care Maiorescu se codea să i-l aducă la cunoștință? „Pe Gherea își propunea să-l spele
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Vocații > ARMÂND CĂLINESCU Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 203 din 22 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ARMÂND CĂLINESCU Fiu al colonelului medic Mihai Călinescu și al Ecaterinei Gherman, Armând Călinescu s-a născut la Pitești în ziua de 23 mai 1893
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Vocații > ARMÂND CĂLINESCU Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 203 din 22 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ARMÂND CĂLINESCU Fiu al colonelului medic Mihai Călinescu și al Ecaterinei Gherman, Armând Călinescu s-a născut la Pitești în ziua de 23 mai 1893. A urmat cursurile primare, gimnaziale și secundare în orașul natal, la Liceul „Ion C. Brătianu”. Studiază, apoi
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
10. Rosetti, Radu, R., Pagini de jurnal, Editura Adevărul, București 1993. 11. Samson, A.P., Memoriile unui gazetar, Cartea Românească, București, 1979. 12. Șeicaru, Pamfil, Istoria Partidelor Național Țărănist și Național Liberal , Editura Victor Frunză, 2000. George Baciu Referință Bibliografica: ARMÂND CĂLINESCU / George Baciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 203, Anul I, 22 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
Idealul libertății naționale și al dreptății sociale în creația lui G. Coșbuc 6. 16:15-16:30 Ion MOCIOI: George Coșbuc la Tismana 7. 16:30-16:45 Olimpia PRUNA-COTAN: Analasunta, regina ostrogoților, evocata de G. Coșbuc 8. 16:45-17:00 Andana CĂLINESCU: Un destin de balada - George Coșbuc 9. 17:00-17:15 Lucia OLARU-NENATI: O viziune modernă asupra personalității și operei lui George Coșbuc 10. 17:15-17:30 Antigona GRECU: Barbar și Oradea 11. 17:30-17:45 Adrian BUCURESCU: George Coșbuc, dacul
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
Taraful Domnesc” condusdeMIREL BRIA, iar ca invitați au fost tinerii soliști ce s-au afirmat în melosul popular pe mai toate scenele țării: EMILIA DOROBANȚU, STANA STEPĂNESCU, ZORINA BĂLAN, ANGELICA FLUTUR, LOREDANA STRECHE, GABRIELA VLAD, IONELA STĂNCIOI, INA CHIRIAC, DIANA CĂLINESCU ȘI OVIDIU HOMORODEAN. Spectacolul a fost prezentat de actrița DOINA MIREA , iar inconfundabila artistă de geniu, DOINA GHIȚESCU a încântat, ca de fiecare dată, publicul care a aplaudat-o îndelung și i-au oferit flori. Și-a mai dat concursul
MEDALION MĂRIUCA SIDĂU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352269_a_353598]