452 matches
-
cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc! Referință Bibliografică: Călușul, dans terapeutic stravechi / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 906, Anul III, 24 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
zvâcnete scurte, rotiri în aer?! Toate-i plăceau! Toate-l făceau să creadă că e frumusețe de vis! Și totuși, Filu simțea c-ăl mai grozav lucru făcut de aceștia era truda lor de-a-l scăpa pe vreunul luat din Căluș! Rosturile urmate i se păreau venite din alte lumi! Și tare și-ar fi dorit să facă și el asta. Încerca să-nțeleagă de ce căzutul se lăsa înduplecat doar de una dintre melodiile călușerești, domolindu-și cazna pe măsură ce începea dansul
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
iarbă naltă de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar clăci în nopți de iarnă cu pulberi viscolite, Și horele-n duminici de vară însorite, Călușul, plugușorul, ursarul, caloianul, Veneau înălțătoare și luminau tot anul. Cum țuica la cazane dezleagă câte-o limbă, Cu multă-ndemânare prin lumi de basm ne plimbă Spre cerul plin de stele privim ca-ntr-o oglindă, Iar gândul fabulează, prin
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Prin_sita_amintirii.html [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii, obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
am însoțit-o de-a lungul călătoriei pe firul roșu și sensibil al rememorării. În memoria scriitoarei, s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniștit pe sub pletele sălciilor, pădurea de pe deal, mărgăritarele de pe Căldăraru, călușul, umorul localnicilor, hărnicia, demnitatea și mândria sătenilor, ,,moștenire" care i s-a transmis de către înaintași, purtată cu sine oriunde ar merge. ,,Mulțumesc celor din rândul cărora m-am ridicat, fără ei n-aș fi fost nici eu și nici cartea
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/_locul_magic_al_copilariei_mihai_leonte_1372857652.html [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
altor arii coregrafice din țară. Putem astfel fără falsă modestie, să afirmăm că în Ansamblul “Doina Oltului” din Călimănești, a avut loc un pionierat, și pentru prima dată pe aceste meleaguri Binecuvântate de Dumnezeu,spectatorii au putut să aplaude vestitul “Căluș” sau sprințarele jocuri moldovenești, ori ”Bărbuncul”someșan împletit cu dansul de aleasă virtuozitate ”De-a lungul” săltărețele și vivacele brâuri argeșene, care s-au luat la întrecere cu năbădăioasa “Ciuleandră, potolite de elegantul “Dans al Fetelor”,asta fără să mai
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
să recunoaștem că sacrificiile făcute au meritat, prin succesele deosebite înregistrate în spectacolele susținute. Acum trebuie scos în evidență faptul că pentru a păstra autenticitatea dansurilor din vetrele folclorice Muntenia, Oltenia,Moldova Ardeal,Oaș cât și pentru brâurile argeșene sau călușul oltenesc,trebuia să avem și costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece județul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume și accesorii a fost necesar să se facă eforturi deosebite pentru procurarea lor,și aduse din
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
împrumutarea costumelor cât și altor accesorii, până ce se vor confecționa cele comandate pentru fiecare dansator. Acum, ar fi de subliniat modul cum ne-am însușit într-un extrem de scurt, câteva dintre dansurile necunoscute de către membrii ansamblului nostru. De exemplu ,pentru căluș am avut la dispoziție trei zile,pentru ca împreună cu artistul emerit,maestrul Ilie Ion dela ansamblul profesionist “Ciocârlia”București, să descifrăm primele mișcări ale acestui dans de o înaltă virtuozitate, mai ales că varianta pe care ne-o prezenta era una
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Ion dela ansamblul profesionist “Ciocârlia”București, să descifrăm primele mișcări ale acestui dans de o înaltă virtuozitate, mai ales că varianta pe care ne-o prezenta era una dintre cele mai grele și mai spectaculoase în acelaș timp.De altfel”Călușul”oltenesc era considerat mândria și exponentul la cel mai înalt nivel al folclorului românesc prezentat în festivalurile de folclor din străinătate.Văzând complexitatea dansului,foarte mulți dintre noi în acel moment,eram sceptici că vom putea să ni-l îsușim
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
de când a fost pocită. Din ce i s-o fi tras, cine știe? Unii zic că ar fi ieșit afară, taman în puterea nopții, înainte de cântatul cocoșilor, și ar fi-ntâmpinat-o o stafie. Alții zic că ar fi fost luată din “Căluș” , fiindcă era chiar în Rusalii, atunci când a rămas pocită. * Mitru zise către cele două femei, arătându-le păsările tăiate, care se zbăteau pe lângă el: - Luați lighioanele astea de colea! Găinile să le faceți ciorbă, iar rațele să le faceți cu
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
pierd o doagă, Cade cârciuma pe mine... S-a slăbit și-i putrezită... Hei, Mariță...umple cana! Setea-i tare-afurisită... S-a stricat la butoi vrana? Chirea lasă-ncet arcușul Pe o strună de vioară; Stan s-a-ncins jucând Călușul: Cum mai saltă..., parcă zboară. Nu mai știe de când este, Și-mi ascultă la vioară; Le-a promis la trei neveste, Pân’ la toamnă că se-nsoară. Miezul nopții-acum se face; Doamne, când a fost aseară? Nu vezi unul ca să
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
Sf. Dumitru Moșii de vară Una din cele mai mari sărbători ale verii, Moșii de Rusalii sărbătoare așteptată atât de morți cât și de vii, cu tot fastul cuvenit o întâlnim în toată splendoarea manifestării ei în sens material, magic (călușul se joacă în aceste zile) și religios, pe toată întinderea țării, inclusiv în Basarabia. Cimitirele au mormintele proaspăt aranjate, îngrijite, unde alături de plante perene rezistente la îngheț, florile sădite în primele zile ale primăverii, acum înflorite așteaptă ca într-o
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
de corespondență cu „însoțitorul” său din această carte: „Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar moartea zidește! Păsările tale, reptile nebune, îmi sluțesc așternutul! Inima, în galop pe străzile de purpură crudă, căluș hăituit noaptea în somn. Deliormanul? Să suspine! La Courneuve? Nu mă știe!” Poștalionul de seară este o carte a întrebărilor și a mirărilor, a clipei și a veșniciei, a dorului nesfârșit de Dumnezeu: „Lumină, ai curaj să-ți înfrunți liniștea
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
născut. Într-o dimineață, m-a trezit lumina ce se strecura printre ramurile alunului bătrân, mângâindu-mă cu multă căldură și iubire. M-am frecat la ochi și am privit în jur. Eram într-un leagăn căruia i se zicea „căluș” unde mă simțeam răsfățată pentru că, la fiecare adiere a vântului, „călușul” mă dădea huța. Tatăl meu era foarte tânăr, crescuse din rădăcina bunicului, și eram prima lui floare. În jurul meu însă, alunii bătrâni spuneau multe povești pe care le ascultam
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368089198.html [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
printre ramurile alunului bătrân, mângâindu-mă cu multă căldură și iubire. M-am frecat la ochi și am privit în jur. Eram într-un leagăn căruia i se zicea „căluș” unde mă simțeam răsfățată pentru că, la fiecare adiere a vântului, „călușul” mă dădea huța. Tatăl meu era foarte tânăr, crescuse din rădăcina bunicului, și eram prima lui floare. În jurul meu însă, alunii bătrâni spuneau multe povești pe care le ascultam cu atenție. Bunicul stătea la taifas cu vecinii lui, aluni la fel de
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368089198.html [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
prețioase, întrucât sunt bune de leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam ocazia să vă spun povestea. Tot în noaptea aceea am auzi că, denumirea dansului magic „Călușul,” vine de aici, de la „călușul” care este leagănul meu. Pot spune că am fost o alună răsfățată. Pădurea era mama mea. În fiecare dimineață mă trezeam în foșnetul ei ce semăna cu o îmbrățișare tandră. Astfel se petreceau zilele copilăriei
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368089198.html [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam ocazia să vă spun povestea. Tot în noaptea aceea am auzi că, denumirea dansului magic „Călușul,” vine de aici, de la „călușul” care este leagănul meu. Pot spune că am fost o alună răsfățată. Pădurea era mama mea. În fiecare dimineață mă trezeam în foșnetul ei ce semăna cu o îmbrățișare tandră. Astfel se petreceau zilele copilăriei mele fericite, în foșnet de
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368089198.html [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
să cânt. Credeam că o zână folosise nuielușa de alun și aurise pădurea dându-i o înfățișare fantastică. Bucuria însă, mi-a trecut repede... Bunicul meu era trist, la fel de triști erau și ceilalți aluni. Tata mai avea o frunză alături de „călușul” meu, celelalte îi căzuseră peste noapte. Bunicul mi-a explicat ca a venit Toamna, că vor rămâne fără frunze, că e vremea odihnei... - Tu să nu te sperii, la Primăvară ne vor crește iarăși straie, m-a liniștit bunicul. A
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368089198.html [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
și Vlad, iar locul lui Bogdan este ocupat de nepoțica Teodora Mihuț. Taraful promovează muzica tradițională din zona folclorică Codru și Chioara. Instrumentele din componența tarafului sunt: vioara (Ceatăra - cum se numește în zona codrului), braciul cu trei corzi și căluș drept, precum și gorduna cu doua strune. Braciul și gorduna fiind instrumente manufacturate după modele autentice de către conducătorul tarafului, Adrian Pașca. Taraful Ceatăra are câteva premii importante câștigate la diferite festivaluri, atât în țară cat și în străinătate, cum ar fi
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1483063817.html [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
sextadei“, a unui șase, număr-de-nuntire-Yin (urmând, firește, numărului cinci, al secțiunii de aur, al nuntirii-Yang), legat de Soarele Tânăr / Războinic, în celestul dans fertilizator, încrețitor de genune, în primul rând, prin constelațiile zodiacale - șase descrescătoare (până-n „ler“, „cuptor“, „solstițiu“, de Căluș de iarnă) și șase înălțătoare (până-n „solstițiul“ Călușului de vară, al trimiterii Solului - celor cu știința de a se face nemuritori - drept „ambasador“ al Daciei la Dumnezeu). „Secțiunea de aur“ a lui N. N. Negulescu se relevă până acum în „pentada
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
cinci, al secțiunii de aur, al nuntirii-Yang), legat de Soarele Tânăr / Războinic, în celestul dans fertilizator, încrețitor de genune, în primul rând, prin constelațiile zodiacale - șase descrescătoare (până-n „ler“, „cuptor“, „solstițiu“, de Căluș de iarnă) și șase înălțătoare (până-n „solstițiul“ Călușului de vară, al trimiterii Solului - celor cu știința de a se face nemuritori - drept „ambasador“ al Daciei la Dumnezeu). „Secțiunea de aur“ a lui N. N. Negulescu se relevă până acum în „pentada“ volumelor de poeme: «Vesperale» (elegii, cu o prefață
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
meu a răstignit speranța și a legat-o de cumpăna fântânii din care ieșea apa ca aurul și noi o sorbeam în lunile secetoase când arșița verii ne muia oasele și călcam pe desculțe pe țărâna morților unde se jucase călușul din neam în neam și unde piciorul mamei lăsa urme de argint pe brumele toamnelor când aerul sub nori rămânea pustiu și mi se goleau ochii de imagini când încolonate treceu frunzele fluierând în vânt spre o altă stare de
DESPRE COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1418742860.html [Corola-blog/BlogPost/340387_a_341716]
-
nu mai rămâne spațiu nici de o atingere, ori de o mângâiere; fie ea și una întâmplată din eroare! Dar se pare că nu ne este suficientă această " protecție"! Și atunci ne gândim că; poate ar fi nevoie să punem căluș buzelor, pentru a ne amuți din murmurul strigătului durerilor acute, vii; ce ne însângerează trupul, ce ne disecă ... Citește mai mult Trăim în mijlocul unei jungle! Corect?...- Corect! Și; ce facem!?... Cum gestionăm situația? Păi iată ce facem:- Ne delimităm spațiul
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
nu mai rămâne spațiu nici de o atingere, ori de o mângâiere; fie ea și una întâmplată din eroare!Dar se pare că nu ne este suficientă această " protecție"! Și atunci ne gândim că; poate ar fi nevoie să punem căluș buzelor, pentru a ne amuți din murmurul strigătului durerilor acute, vii; ce ne însângerează trupul, ce ne disecă ... XVIII. NIMICUL - " UN SPAȚIU GOL... LIPSIT DE ORICE ÎNĂUNTRU", de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1636 din 24 iunie 2015
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
care semnează o rubrică permanentă. A publicat apoi în revistele online. Cărți publicate: „Crâmpeie de viață”, „Gând purtat de dor”, „Prin sita vremii”, „Oglindiri”, „Luminișuri”, "Întoarcerea spre obârșii", "Zâmbind vieții", "Liliacul de la poarta înserării", "Frumoasele vacanțe". Lucrări în colaborare: “Tradiția călușului în județul Teleorman de la ritual la spectacol”, autor Stan V. Cristea, Ed. AIUS Craiova, 2008; „Mărturisiri de credință literară” vol.II, pag.6 sub îngrijirea lui Artur Silvestri - Carpathia Press - 2008;; „In memoriam, Artur Silvestri”, anul IV, nr.11-12 (46-47
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]