58 matches
-
numai prin pădure și prin zăpadă înaltă, atacul unor răufăcători asupra călătorilor, întâlniri neașteptate, trădarea călăuzei străine, care sub puterea băuturii divulgă numele transfugilor, și în sfârșit după o aparentă reușită trecere dintr-o țară în alta, spulberarea planurilor de călugărire ale lui Aleksei, întâmpinat de fratele mai mare de cealaltă parte a graniței și reîntors acasă, cu forța. Rămas singur, fără prietenul său, pe teritoriul Ucrainei ocupat de poloni, Platon caută adăpost la schitul Motreanski, unde rămâne din iarnă și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de stăpânitori mai mici, tot dintre sârbi, în Macedonia și lângă Marea Adriatică; în sfârșit, ceva mai departe, străluci încă până la 1453 familia împărătească a Constantinopolei, cu multe ramuri laterale”5. Basarab I și-a măritat fata, pe Teodora (care, după călugărire, se va numi Teofana), cu Ivan Aleksandr, țar la Vidin, iar fiul acestora, Stracimir, se va însura cu Ana, fiica voievodului Nicolae Alexandru al țării Românești. Celelalte două fete ale lui Nicolae Alexandru se vor mărita tot departe de țară
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Rareș), trădat de o seamă din boierii care înainte îl susținuseră să ocupe tronul. Tot atunci, adică la 11 martie 1541, lângă Galați, și-au pierdut capetele, împreună cu Alexandru Cornea (martorii spun că nefericitul Domn ar fi preferat mutilarea și călugărirea...38), sprijinitorii lui, Mihu, portar al Sucevei, implicat în omorârea lui Ștefan Lăcustă (a fost însurat acest Mihu, căci i se cunosc urmașii, nepoți și strănepoți)39, și comisul Pătrașcu Tăutu (ginerele lui Mihu). ... îi lichidau pe pretendenți A scăpat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prinzându-i calea la Șipote, neavând el nici o știre de nicăierea, l-au împresurat oastea leșască și l-au prins viu, pre carele mai apoi, dacă au sosit Alexandru Vodă, l-au însemnat la nas și l-au dat la călugărire”41. Luptele cu acești „domnișori” se purtau nu numai în țară, cu armele (domnia lui Alexandru Coconul, Voievod „prea tânăr” al țării Românești, tutelat de boierii „foarte credincioși” care „căutau toate trebile domniei și ale țării, și toate judecățile era
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
redeștepte simpatia pe care se pare că i-o trezise cândva țarului Alexei Mihailovici. Visul ei de mărire a rămas, însă, doar un vis...256. „Retragerea din lume” a bărbaților măresc grupul femeilor singure Este știut că Puterea medievală înțelegea călugărirea și ca pedeapsă (recluziunea în „privatul absolut” al mănăstirii convocând la un loc exilul și închisoarea) și o practică împotriva pretendenților sâcâitori ( Alexandru Lapușneanu, după ce l-a învins pe Joldea, „l-au însemnat la nas și l-au dat la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihai Viteazul, Teodosie Rudeanu. Despre alt Rudeanu, Tudor, fratele cronicarului, știm cu siguranță că a îmbrăcat rasa de călugăr, numindu-se Teofil, la Mănăstirea Cozia. Același cuvânt al posibilității - „poate” - ne poate ajuta și atunci când încercăm să descoperim „sediile” de după călugărire ale altor boieri ce au optat pentru acest celibat particular: aga Stoica Berilescu - monahul Serghie (ctitor al Mănăstirii Vălenii-de-Munte din Prahova; și tatăl lui Stoica, postelnicul Ștefan își sfârșise viața între zidurile mănăstirii; ca monah l-a chemat Serafim); marele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
despărțire: motive care provoacă moartea religioasă; motive care provoacă moartea morală; motive care provoacă moartea fizică parțială; motive care provoacă moartea civilă 262). Și legiuitorii din secolul al XVII-lea, întemeindu-se pe Harmenopoulos, acceptau această „moarte civilă” produsă de călugărire - „Slobozéște-se, adecă desparte-se bărbatul de muiarea lui, sau muiarea de bărbatul ei când va să se facă călugăr, sau călugăriță și fără de voia unul a altuia și fără de nici o judecată; pentru că mai întru bună cale mérge. Pentru că zice pravila
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zice cronica - „jupâneasa Elena și cu feciorii ei n-au vrut, ci s-au rugat la Antonie-Vodă să-l iarte de la moarte și să ia cinul călugăresc”. Și sentința a fost comutată: în locul pedepsei capitale, osânda era expunerea infamantă și călugărirea. Numai că - ne spune hrisovul dat de Antonie-Vodă („la mâna acestor boiari carei scriu mai sus, ca să le fie de mare credință și de pomenire lor și coconilor lor, și nepoților și strănepoților în veci”) - generozitatea Cantacuzinilor (să fi contat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
indicii ale fugii din timp, ca reacție colectivă la "teroarea" pe care ne-o impune istoria. Statistici scrupuloase arată că niciodată în milenara lor istorie, mânăstirile ortodoxe de la noi cu precădere cele din Moldova n-au înregistrat atâtea cereri de călugărire ca în perioada de după decembrie '89. Spaima de timp, frica de necunoscut se conjugă, aici, cu fragilitatea în fața istoriei și a provocării impuse de tot ceea ce este nou, o analiză exegetică a acestei sintaxe comportamentale, înscrisă în codul literaturii în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
VI.1. Dragostea de românitate / 127 VI.2. Un alt nivel. Românismul lui Steinhardt / 131 VI.3. Steinhardt și evreii / 133 Capitolul VII Steinhardt și Securitatea / 137 VII. 1. Relațiile cu intelectualitatea din exil din perspectiva Securității / 142 VII.2. Călugărirea și relațiile cu lumea bisericească în viziunea Securității / 148 VII.3. Informatori / 152 VII.4. Slăbiciunile Securității / 164 VII.5. Notele, suport pentru o reconstituire biografică? / 166 ANDRÉ FROSSARD / 169 Biobibliografie / 171 Capitolul VIII Dumnezeu există, eu L-am întâlnit
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în care singura ideologie acceptată era cea ateistă, statutul său de intelectual, în condițiile în care politrucii vremii vedeau în intelectual un dușman al poporului, relațiile sale cu "elementele reacționare" din exil, descoperirea și confiscarea textului său cu caracter memorialistic, călugărirea și ceea ce unii informatori considerau a fi "fanatismul religios" al acestuia, refuzul de a deveni colaborator. Iată, tot atâtea motive, pentru care Securitatea era "îndreptățită" să-l țină sub lupă. Și o va face fără milă, brutal uneori, alteori eșuând
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
care dă dovadă Steinhardt. Două astfel de exemple ale eșecului Securității ar putea fi, pe de o parte schimbul bogat de scrisori și de cărți pe care acesta îl are cu intelectualitatea aflată în exil, iar pe de alta momentul călugăririi, Securitatea aflând abia la șase luni de la acest eveniment. Astfel, într-un fel sau altul, Steinhardt devine un specialist în a-și gestiona contactul cu Securitatea, dar și în a înșela vigilența acesteia. Practic Steinhardt intră în atenția Securității începând
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
două coordonate (apartenența la ortodoxie și statutul de scriitor), ci și pentru zeloșii slujbași ai Securității. Îmi propun în continuarea analizei mele să prezint felul în care se reflectă în notele Securității relațiile lui Steinhardt cu intelectualitatea românească din exil, călugărirea sa și relațiile cu lumea bisericească. Apoi prezentarea unor informatori, diferitele lor tipologii, slăbiciunile Securității și, în final, o discuție despre măsura în care documentele din Arhiva CNSAS pot fi un suport pentru reconstituiri biografice. VII. 1. Relațiile cu intelectualitatea
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
internă și a transmis dincolo semnale ale unor manifestări literare alternative canonului oficial. Cărțile trimise de el erau glosate de redactorii Europei Libere. Inclusiv pagini din Jurnalul fericirii au fost făcute pentru prima dată publice prin intermediul undelor hertziene. VII.2. Călugărirea și relațiile cu lumea bisericească în viziunea Securității Dincolo de relațiile lui Steinhardt cu "emigrația reacționară", Securitatea manifestă un interes deosebit față de călugărirea și raporturile acestuia în lumea bisericească. De știut faptul că în momentul eliberării, din august 1964, Steinhardt iese
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Libere. Inclusiv pagini din Jurnalul fericirii au fost făcute pentru prima dată publice prin intermediul undelor hertziene. VII.2. Călugărirea și relațiile cu lumea bisericească în viziunea Securității Dincolo de relațiile lui Steinhardt cu "emigrația reacționară", Securitatea manifestă un interes deosebit față de călugărirea și raporturile acestuia în lumea bisericească. De știut faptul că în momentul eliberării, din august 1964, Steinhardt iese din închisoare botezat, convertit la ortodoxie. Așadar el intră pe mâna Securității încreștinat și, cum vom putea vedea, cu o intensă dorință
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cât de inocente sau incriminante sunt notele unuia sau altuia dintre ei. Revenind, trebuie să subliniem că și "Adrian Cozmescu" vine în sprijinul Securității. Astfel, în 20 noiembrie 1970, Securitatea consemnează o Notă a informatorului "Adrian Cozmescu" privind intenția de călugărire a lui Nicu Steinhardt (documentul 23). Astfel, "Adrian Cozmescu" informează Securitatea că Steinhardt i-a făcut o vizită la Huși, preotului Mina Dobzeu (n.r. cel care-l botezase în temnița din Jilava), că a reușit să obțină "audiența solicitată episcopului
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
aceleași legături de prietenie cu persoane din trecut, cu persoane din lumea literelor și teatrului, fie foști condamnați politic, fie nu, ca Dinu Noica, Alecu Paleologu, Dinu Pillat, Ion Caraion". O altă Notă a informatorului "Adrian Cozmescu" privind intenția de călugărire a lui Nicu Steinhardt, e înregistrată în 20 noiembrie 1970. Cozmescu relatează despre vizita făcută de Steinhardt la Huși, preotului Mina Dobzeu. Apoi vorbește despre "starea de epuizare fizică generală" a lui Steinhardt, care "nu se simte tocmai bine". Până
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
sau este destul de tare pentru a acționa ca și când nu i-ar fi teamă. De multe ori și în felul acesta se poate obține victoria". Citind acest articol te întrebi cum a scăpat cenzurii? Securitatea află relativ târziu, ca în cazul călugăririi, când orice reacție nu mai are niciun efect. Deja articolul fusese citit la Europa Liberă, fapt menționat în Notă privind articolul Taina libertății publicat de Nicu Steinhardt și relațiile sale cu Marie-France Ionesco, din 9 aprilie 1988 (documentul 96): "Cel
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
mai ales apropiată de alte trei elemente: libertatea (opusă robiei), duhul (opus literei) și bucuria (opusă întristării)". Se pare că doar o astfel de asumare a credinței a putut determina convertirea petrecută în temnițele comuniste, urmată de intrarea în monahism, călugărirea fiind, de altfel, semnul suprem al asumării profunde a creștinismului de către acest erudit. Deși aparținând altei confesiuni creștine, catolicismului, nici Frossard nu problematizează mult diferit credința. Ba dimpotrivă, răspunzând la întrebarea " Ce este credința?" el răspunde: "Credința e un fenomen
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
îmi cer să mă consider botezat în numele ecumenicității și să făgăduiesc a lupta dacă-mi va fi dat să ies din închisoare pentru cauza ecumenismului, mereu. Ceea ce făgăduiesc din toată inima". Că a ales ortodoxia cu toată convingerea e clar, călugărirea sa ulterioară fiind cel mai puternic argument din acest punct de vedere. Tot la fel de adevărat e însă că Steinhardt a respectat foarte mult și celelalte două mari ramuri ale creștinismului. E bine știut faptul că la sfârșitul anilor '70 începutul
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Însă a venit momentul în care el mi-a spus: "Părinte vreau să mor în haina călugărească!" Atunci i-am promis că-l voi călugări. A.S. Ați simțit ezitări, temeri din partea lui în această perioadă de șapte ani (până în momentul călugăririi) în care el frecventează mănăstirea? S.M. Nu, deloc. Era foarte hotărât. A.S. Poate de aceea nici nu a rămas în Occident la sfârșitul anilor '70, când vizitează de două ori Mănăstirea Chevetogne, unde i se propune să rămână? S.M. El
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Eu am cuvântat ca și cum aș fi redat un dialog cu părintele Nicolae, cu evreul, din care reieșeau argumente în favoarea divinității Mântuitorului Hristos. L-am mărturisit deci pe Dumnezeu în fața celor care ne supravegheau. A.S. E un câștig pentru monahismul ortodox călugărirea lui Steinhardt? S.M. E un foarte mare câștig pentru Biserică, în general, să atragă de partea ei un asemenea intelectual. A.S. Dintre personalitățile contemporane ale Bisericii Ortodoxe, cu cine l-ați compara? S.M. Nu știu...nu m-am gândit. Steinhardt
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Steinhardt nu o acceptă. Spune el, că ar fi neserios ca după ce s-a convertit o dată, acum să treacă de la o denominațiune la alta. A.S. Este, cred eu, și un răspuns elegant oferit celor care-i propuseseră să rămână, deoarece călugărirea ulterioară este supremul semn al asumării valorilor creștinismului de rit răsăritean. G.A. Și în alte ipostaze el își asumă ortodoxia și chiar o preferă altor confesiuni. De pildă, e un fragment în Jurnalul fericirii în care el spune că
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
dialoguri. De aceea, spre exemplu, am ales un dialog cu arhim. Serafim Man (fost stareț al Mănăstirii Rohia și cel care l-a călugărit pe Steinhardt) cel pe nedrept trecut în plan secund de fiecare dată când se vorbește despre călugărirea eseistului, și nu cu P.S. Justinian Chira, cel care a vorbit în sute de rânduri despre acest eveniment. Nu e vorba aici de lipsă de respect față de P.S. Justinian. Dar ce-ar mai fi putut fi inedit într-un astfel
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
practic, din perspectiva specialistului care, după propria mărturisire, a încercat să nu cadă "în hagiografie, dar nici în viziunea caustică". E un interviu în care am abordat biografia acestuia, convertirea, vizitele în străinătate, asumarea românității, opera, "relația" cu Securitatea, "diletantul", călugărirea, relațiile cu intelectualitatea din exil. E, simplu spus, un interviu complex, despre un Steinhardt complex. Acestea fiind spuse, să vedem prin urmare care sunt aspectele cele mai semnificative referitoare la Steinhardt, desprinse în urma acestor trei dialoguri. Mărturisiri interesante face părintele
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]