1,744 matches
-
și cucoana”, de către două eleve din Clasa Pregătitoare - A, Ioana Alexandra Plopeanu și Ionela Raluca Micu, îndrumate de învățătoarea lor, Cornelia Vîju. Elevii din ciclul gimnazial s-au întrecut în măiestrie pregătind diferite obiecte confecționate manual, dar și conserve din cămările proprii pe care le-au vândut la Târgul toamnei. Și totul s-a derulat sub forma unui minunat concurs. Suma de bani strânsă în urma valorificării acestor produse, am aflat de la autorii acestei inițiative, se va folosi în acțiuni umanitare. Clasamentul
EMOŢII ANIVERSARE LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DIN JUDEŢUL BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Emotii_aniversare_la_scoala_cornelia_viju_1384011694.html [Corola-blog/BlogPost/342053_a_343382]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > BUJOR DE MUNTE Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1335 din 27 august 2014 Toate Articolele Autorului știți cum vine valul?! o huruială mai intăi în călcâi, apoi în fiecare cămară și, când șuvoiul intră în inimă, inundă tot obrazul și lasă în urma lui bujor de munte, care este ocrotit de lege, de legea divină, că, acolo unde bujori nu-s, dragostea s-a dus... doar nu vă veți fi gândit
BUJOR DE MUNTE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1409143926.html [Corola-blog/BlogPost/357263_a_358592]
-
Articolele Autorului Fata morgana, Sufletul meu te caută de-o veșnicie! Bătând din ușă-n ușă, Am străbătut întreg Universul Căutându-te printre galaxii. Sufletul meu a pășit Pe misterioasele cărări ale iubirii. El mi-a descoperit comorile Ascunse-n cămările inimii tale. Dragostea mi-a fost călăuză, Prin vieți m-a tot purtat Către tainicul tărâm Al bucuriilor și durerilor omenești. Te-am regăsit, suflet-pereche, În labirintul lumii... Din care se înalță cântec de harpă Ce vibrează magic în inima
FATA MORGANA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Fata_morgana_floarea_carbune_1359205354.html [Corola-blog/BlogPost/342303_a_343632]
-
că nu este o viață creștină aceea care nu este și mistică în același timp, adică tainică și legată de Dumnezeu. Un creștin adevărat este cel care se împărtășește de Tainele Bisericii, care își sfințește viața sa lăuntrică '' Intră în cămara ta și roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns'' (Matei 6, 6). Cum poți să trăiești și să te rogi fără să te gândești la Acest Tată Ceresc, Care este ascuns undeva și vede starea ta sufletească, interioară? Cum
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
să fac coca pentru plăcintă. Nu știam unde ține făina. Ce să fac? Se făcuse seară, unchiul Zaharia nu mai vene. Începusem să intru chiar în panică, gândindu-mă că s-a întâmplat ceva cu el. Să-i scotocesc prin cămară nu-mi permiteam, așa că m-am hotărât să-l aștept. Cum stăteam așa, descumpănită, am auzit un tril și am văzut o păsărică ce se așezase pe pervazul ferestrei de la bucătărie, ațintindu-mă cu capul lăsat pe o parte, de parcă
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Proza_0.html [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
vreo pramatie de fată. În cele din urmă, reușise să găsească o fostă profesoară de matematică, dispusă să ia în chirie o studentă, o bătrână uscată, care fusese atentă mai mult la borcanele și sacoșele cu care mama îi umpluse cămara, decât la noua ei chiriașă. Mădălina nu își putuse șterge surâsul de pe buze, chiar dacă femeia începuse să se răstească la ea de îndată ce părinții îi ieșiseră pe ușă. Până la urmă, nici nu trebuia să stea prea mult în preajma femeii. Începuse cursurile
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
nori sure gonesc vara, ca să plece ! Frunze parcă-s arămite, se desprind și-ncep să cadă. Se așază adormite, vânt le-adună în grămadă. Pe tarabele din piață stau puzderii de legume ! Forfotesc pline de viață fete, gospodine... lume... Iar cămările așteaptă ca să facă iarăși plinul. Roada-n vie este coaptă. Fum, pastramă, must, dar vinul ?! Ne oferă bogăție, tot ce trebuie în casă. Toamnă, mulțumescu-ți ție, sunt bucate noi pe masă ! S-a întunecat iar cerul. Lumea merge mai grăbită
TOAMNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1478354467.html [Corola-blog/BlogPost/364275_a_365604]
-
din dragoste. Învățase științe economice dar mica rusoaică, frumoasă și îmbogățită mai mult decât o împărăteasă, cu aurul glasului, a simțit miracolul metamorfozei, ca atunci când dintr-un mugure explodează o corolă ce a supt viață și culoare, catifelându-se în cămara soarelui: și-a descoperit precizia ritmică, vibrația suplă și dulcea timbralitate a muzicii năvalnice, vibrând ca răpăitul ploii de vară pe o grădină cu flori; de acum, va începe să descifreze armonia muzicală, în cadența cosmică a castanietelor și a
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
să părăsească peștera, ajunge, în cele din urmă, la o văduvă din Sarepta Sidonului. Aici a considerat că este momentul să facă fapte bune și minuni: l-a înviat pe copilul văduvei și i-a înmulțit făina și uleiul din cămara acesteia care erau pe terminate. Tradiția Bisericii Ortodoxe spune că pentru râvna neobosită față de Dumnezeu, pentru viața lipsită de păcat, pentru ostenelile și nevoințele sale pustnicești, Dumnezeu l-a răsplătit, ridicându-l la Cer cu trupul, fără a trece prin
CINE A FOST PROROCUL ILIE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1405793762.html [Corola-blog/BlogPost/349344_a_350673]
-
Izbăvește-mă și mă scoate din mâna străinilor, a căror gură a grăit deșertăciune și dreapta lor e dreapta nedreptății, ai căror fii sunt ca niște odrasle tinere, crescute în tinerețile lor; fiicele lor înfrumusețate și împodobite ca chipurile templului. Cămările lor pline, vărsându-se din una în alta. Oile lor cu mulți miei, umplând drumurile când ies; Boii lor sunt grași. Nu este gard căzut, nici spărtură, nici strigare în ulițele lor. Au fericit pe poporul care are aceste bunătăți
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479321490.html [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
turbatele. Începu urgia... Ce iad!... Ce vijelie!... Ce furtună!... Ce dezastru!... Ce distrugere!... Ce urlete, torturi și schingiuiri!... Ce plânsete, ce jale, ce durere!... Câmpul era plin de cioturi, de oase și hoituri, croncănitorii nu mai pridideau cu prada, umplând cămările palatului. Supușii împărăției, care mai scăpaseră, gemeau disperați sub dealurile de omăt prăvălite de Nămețilă. Iepurii, veverițele și tot ce mai rămăsese viu prin pădure se dădeau prinși de lupul Colț Fioros. Copacii pădurilor, se lăsau loviți de Viscorilă, iar
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
de țurțuri pe ramuri și tulpini. Era plină Temnița Troienelor Uriașe de răzvrătiți... Oamenii pierduseră orice speranță. - Gata, până aici ne-a fost! ziceau ei. Din lanțurile Iernii nu ne mai scapă nimeni. Și disperarea plutea peste gemetelor tuturor. Iar cămările Iernii se umpleau: butoaie cu seva copacilor, stive cu blănurile animalelor pădurii, congelatoare uriașe pline cu carnea lor și de la vitele și orătăniile luate de la oameni. Toate fuseseră prăduite de tâlharul Viscorilă și ticălosul Ger-Sticlos. Mai furaseră bandiții Iernii: sipete
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
să înjure, chiar dacă nu înțelegeam sensul lor, ieșeam iarăși în curte la tata-mare, de data asta cuminte și conspiram ce să facem ca să ne răzbunăm pe ea. Cea mai plăcută răzbunare era pentru mine atunci când tata-mare decidea să intrăm în cămara ei, să mâncăm dulceață. Atunci, cu inima bătând și cu gura plină de apă, începeam să o urmăresc pas cu pas. Cum o vedeam că are mai multă treabă într-un loc, îi făceam semn lui tata-mare și tiptil ne
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
plină de apă, începeam să o urmăresc pas cu pas. Cum o vedeam că are mai multă treabă într-un loc, îi făceam semn lui tata-mare și tiptil ne furișam pe ușa din spate în bucătărie și de acolo în cămară. Cu lumina stinsă, aștepta puțin ca să ne convingem că nu există niciun pericol să fim prinși. Tata-mare punea mâna pe borcan și cu un calm care mă enerva, începea să desfacă sfoara cu care era legat celofanul. Nu bănuisem niciodată
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
șoarecele chițăind, cred că sunt doi!“ Atunci respiram ușurată și simțeam cum dulceața alunecă pe gât în același timp cu o transpirație rece care se prelingea pe coloană până la chiloți. -Tată-mare, iar ne-a prins, îi șopteam când ieșeam din cămară, necăjită că nu avusesem parte de două linguri. -Mâine trebuie să fim cu ochii în șase, îmi spunea mulțumit de fâstâceala mea și își răsucea vârfurile mustății, pe care înainte mă lăsase să i le perii. Tata-mare era pus pe
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
să o faci așa bună ca ea, i-am răspuns. Mami a zâmbit și nu mi-a răspuns. Îmi părea rău că o supărasem, dar acesta era adevărul. Peste câțiva ani am aflat că mami ținea borcanele noastre tot în cămara lor, așa că, tata-mare îmi dădea când dintr-ale noastre, când dintr-ale lor. Nu era nicio diferență, o pregăteau împreună, numai că de la altul era ceva mai bună. În ziua când au condus-o la gară am fost un exemplu
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
literare - premii la diverse concursuri naționale de literatură - prezentă în antologiile de haiku Primele viziuni și Primele viziuni II. Adresa blog personal: http://liviaciupav.blogspot.com/ În spatele Porților zăvorâte Doar un greiere. Cuibul părăsit. Rândunica - o pată Neagră-n zăpada. Cămara goală - În pânza de păianjen Uitat-o gutuie. Muzică nouă: Zumzetul albinelor Printre păpădii. Ascult ploaia - Mirosul zambilelor Și mai puternic. La malul mării O barcă părăsită - Cuib pentru rațe. Niciun trecător - Înmiresmând pustiul Regina nopții. Sub luna plină - Lungul
LIVIA CIUPAV de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Livia_ciupav.html [Corola-blog/BlogPost/355161_a_356490]
-
clape de clavir; m-am rugat la miazănoapte și mai tare și în șoapte, orei cumpene să-i steie, fără lacăt, fără cheie, pleoapa luminii de sus s-a lăsat înspre apus; tot așteptând primăvara, mi s-a cam golit cămara, calul alb din mintea mea, s-a făcut coamă de nea, cei aproape zece crai, s-au făcut gură de rai și-au plecat în țara lor, țara fericirilor... joi, 5 februarie 2015 Referință Bibliografică: iarna și-a schimbat culoarea
IARNA ŞI-A SCHIMBAT CULOAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1423223979.html [Corola-blog/BlogPost/374717_a_376046]
-
Și simt cum din mine faci parte, Cu trunchi, si cu frunze, si ramuri. Preumblă-te veșnic prin casă, Privește-n oglindă, privește Cum iarnă din tine se lasă, Cum vară din mine te crește... Te rog să deschizi și cămara În care-am păstrat necuvinte, Și-acum, potrivește-ți brățară Iubirii și-aducerii-aminte.” Din vis mă trezesc în vâltoare, Cu pasul smerit și firesc, Pe buze-mi sărutu-i mă doare - „Mai e putin...”, îmi șoptesc. 4 iunie 2016, Constantă Sursă foto
LAMPA STINGE AMORȚEALA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1472283866.html [Corola-blog/BlogPost/370035_a_371364]
-
aur cu rubine! - Și eu de unde să ți-l scot? Bunica și tata o așezară pe mama cu grijă pe fotoliul din hol și începură să întoarcă amândoi casa pe dos. Nu scăpă nici un colț neverificat, din baie și până în cămară. - Asta e, zise tata într-un târziu, trebuie să te obișnuiești cu ideea că l-ai pierdut! Mama începu să plângă și mai tare. Mădălina o privea cu ochișorii ei rotunzi scăldați în lacrimi. - Superi copilul, o avertiză bunica. Ia
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438932870.html [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
oi, stă mai mult cu tine, glumi vecinul ei, Ion Sfârlă.. -Oare crezi tu, Ioane, că eu nu m-am gândit? De asta mi-am făcut eu în astă vară o căsuță mai in spate, o tindă, o cameră, o cămară și-o bucătărioară, mă mut în ea și capul nu mă doare. Vor să mă vază, bine! Nu vor să mă vază, iar bine, fiecare cu aia mă-si. -Adică dacă, admit cazul, eu aș vrea să-ți bat seara
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
pas abia atins de scânduri ... Iar mâni subțiri și reci mi-acopăr ochii. Am citat acest superb sonet pentru că, din clipa asta , vreau să mă adresez cititorilor și nu scriitorilor de “literatură” pe bandă rulantă. Am pe un raft din cămară destule citate de inepții, dar nu vreau să rănesc pe nimeni, sperînd că această vocație este, cumva, postumă răzmeriței (cu voie de la poliție!) din decembrie. Mai mult, încep să am un sentiment de empatie pentru această tagmă pătrunsă în cîmpia
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cititul_cartilor_poezia_lui_con_ioan_lila_1349273104.html [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
zăbrele, am și glastră cu zorele, cu ale lor flori minunate, de prin lume adunate. Ai confortul asigurat, internet, tv, la pat, le folosești atunci când vrei, dacă vrei ți le ei. Ai lumină, aragaz, sobă cu lemne, după caz, o cămară-n bucătărie, căni, tigăi și vase pline, o țuică bună dacă vrei și vin roșu din strugurii mei. Dețin flori viu colorate, de prin grădini adunate, poți să privești și pescuiești, pe malul lacului cât poftești, sau la pădure ca să
I N V I T A Ț I E de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1458047546.html [Corola-blog/BlogPost/348543_a_349872]
-
dar și prin mărturia lor rostită și scrisă, după percepția lor asupra dumnezeirii. Poate că nu e nevoie de cuvinte stufoase, de declarații manifeste, de închinăciuni și mătănii în mijlocul mulțimii. Nu degeaba s-a spus: Când te rogi, intră în cămara sufletului tău și rostește-ți rugăciunea. Doar tu și Dumnezeu. Atât ar fi de ajuns. Și un pic de smerenie. În același timp, nenumărate sunt modalitățile de a-L sluji pe Dumnezeu. Fiecare om își aduce ofranda, după bogăția ori
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
este cazul medicului Maor Gruber, a cărui dorință de răzbunare a crescut, s-a exacerbat, chiar și după patru decenii, deși s-a străduit din răsputeri să-și țină ascuns trecutul. Dar trecutul a țâșnit precum o arteziană lăuntrică, inundând cămările inimii și ale creierului într-o clipă. Gheara vulturului cenușiu era adânc înfiptă în carnea și sângele lui, tatuându-l, mai adânc decât numărul care era imprimat în piele, cu care erau deosebiți evreii ce încetaseră demult să mai fie
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]