292 matches
-
sânge peste sânge să nu poată plânge, minte să nu doarmă, durere de-o sfarmă.... Nimeni să nu vadă focu' stins din focu' stins, să nu stea din plâns, atunci și numa' atunci când în ziuă bună piatra s-a muta, cămeșa a afla și cu lacrămi a spăla firuțu' din ea... Din ce-a rămânea, atunci și numa' atunci când cămeșă nouă din cămeșă veche s-a lucra, țesută de mâna mea! Au îngropat cămeșa după ce au trecut de trei ori ștreangul
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_surasu_georgeta_resteman_1369247928.html [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
focu' stins din focu' stins, să nu stea din plâns, atunci și numa' atunci când în ziuă bună piatra s-a muta, cămeșa a afla și cu lacrămi a spăla firuțu' din ea... Din ce-a rămânea, atunci și numa' atunci când cămeșă nouă din cămeșă veche s-a lucra, țesută de mâna mea! Au îngropat cămeșa după ce au trecut de trei ori ștreangul în jurul ei, laolaltă cu firul și cuțitul aduse de femeia cea tânără. - Amu trebe să ai mare grijă, a
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_surasu_georgeta_resteman_1369247928.html [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
focu' stins, să nu stea din plâns, atunci și numa' atunci când în ziuă bună piatra s-a muta, cămeșa a afla și cu lacrămi a spăla firuțu' din ea... Din ce-a rămânea, atunci și numa' atunci când cămeșă nouă din cămeșă veche s-a lucra, țesută de mâna mea! Au îngropat cămeșa după ce au trecut de trei ori ștreangul în jurul ei, laolaltă cu firul și cuțitul aduse de femeia cea tânără. - Amu trebe să ai mare grijă, a zis baba. Să
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_surasu_georgeta_resteman_1369247928.html [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
în ziuă bună piatra s-a muta, cămeșa a afla și cu lacrămi a spăla firuțu' din ea... Din ce-a rămânea, atunci și numa' atunci când cămeșă nouă din cămeșă veche s-a lucra, țesută de mâna mea! Au îngropat cămeșa după ce au trecut de trei ori ștreangul în jurul ei, laolaltă cu firul și cuțitul aduse de femeia cea tânără. - Amu trebe să ai mare grijă, a zis baba. Să nu mai treci prin locu' aiesta nici tu, nici neamul tău
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_surasu_georgeta_resteman_1369247928.html [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
lacrimile. Caut să leg o conversație cu ea... deoarece am observat că distrăgând-o de la gândurile ei intime se (mai) oprește din plâns. O întreb ce a făcut în Australia? La care începe să plângă în hohote de se „rupea cămeșa” pe dânsa. Îmi răspunde printre sughițuri: „Am făcut multe rele. Acum mă duc acasă, să suport consecințele”. Incerc să o liniștesc din nou. Devine mai vorbăreață. Ne prezentăm. Îmi spune că o cheamă Külli. De fapt un diminutiv de la Küllike
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1385291184.html [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
aproape de coadă. Și-i arătă boierului mârțoaga, legată sub un șopron a’ hanului. Mesenii începură să râdă, iar boierul, adică Vodă, ce să facă, le ținu și el hangu’, mânzăște. Pe semne, vreți să știți pe unde și-o scos cămeșa răzășul când o dat ochii cu Vodă, la cancelaria domnească...Apăi, când o agiuns la Domnie, Vodă o și dat ordin unui foncționar domnesc să-l aducă în fața sa pe răzășul din părțile Sucevei. Când țăranul nostru o dat nas
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
la mine-așa, Că-s fată din Sadova, Nici micuță, nici năltuță Și-mi stă bine țărăncuță. În picioare-am ciuboțele Ca să pot sări cu ele. Hai, hai! Catrincioara mi-i cu fir Și gurița trandafir Și bârneața din mătasă, Cămeșa din pânză deasă, Tulpănel cu franjuri multe, Cum se poartă pe la munte. Hai, hai! Când este strânsura-n vale Îmi pun strai de sărbatoare, Mă gătesc în grabă mare, Frumușică-s ca o floare. Da alta ca mine nu-i
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
statu în drept, și-o minte în sclipici. Un piticit ce nu-și știa părinții și zicea că lumea-i spune Ciubucică și nu avea habar de anii ce-i avea. Se pomenise printre oi și băciul îi dădea mâncare, cămeșă și nădragi purtați. Povestea spune că atunci când foamea îl răzbea lua în gură țâța oii și-ntins pe spate se oprea din supt doar când era în saț de burtă. Cânta din frunză de găselniță și scrijelea ciomegele cu moacă
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
acoperit cu-un țol jegos ... Sărmanul cu mintean de căpătat și-o pălărie scofâlcită avea-n picere obiele cu tălpici și-și rezema sfrijeala-n bâtă. Mâinile îi erau lungite de scurtimea de mintean. Mergea cu cheptul dezgolit de ne-ncheiatul la cămeșă și avea pielea tăbăcită-n frigul nesimțit. Gândurile în puțin se amestecau cu vise și vorbe-n singur, cu capul rușinat prostit cu dibăcie ... Vara păștea oile pe coclauri iar după răvășit venea în sat la dobitoace pentru-adăpat, fân și
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
culcuș și hrană în destul a dus grija-n uitare. După alți ani Ciubucică era om în putere deși cam peticit și cu arătul șters. Îl cunoștea-ntreg satul și de atunci e-n mintea mea un sărman cu cioareci, cămeșă și suman, pe cap cu-o pălărie neagră-n mototol. Mereu era pus pe șotii pentru-o cinste de cârcală ... Avea o voce clară, puternică și joasă, neîntrecută-n chiuit ... Când îl întâlneam mai răzlețit de lume ne adunam la
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și Minulescu, cioareci, cămeșă și chimir, Alecsandri și Nichita, Iza, Mara și Vișeu, pentru Bălcescu și întreg exilul românesc și pentru proverbiala ospitalitate a românului și pentru Cimitirul vesel de la Săpânța și Unirea din 1859, pentru Coandă și Antipa și pentru mielul ce se
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
care trăiau erau percepute ca facând parte din viața lor zilnică și din sufletul lor de români. "Și cum e ia cu care merg fetele la joc, Nană Mariuță?”, insista tânăra de atunci. "D-apoi, cum să fie, domnișoară dragă, cămeșa e albă, că doar este vară și e cusută fain cu flori roșii”. “Iar fustele și șurțele cum sunt?” “Păi, cum să fie, tot albe, răspundea Nana Mariuță, că doar este vară, și sunt cusute de mână tot cu flori
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1403892965.html [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
Castelul Brâncovenesc din Sâmbăta. Artistul analizează chipuri și realizează un ciclu important de grafică, opera picturală numărând mult mai puține. Uleiul de față este rezulatul unui astfel de studiu, în care pictorul integrează portretul etnografic - vezi pălăria tradițională și gulerul cămeșii - în tipologia portretului expresiv realizat la acea oră. Paleta de culori, analiza ochilor și a chipului surprins și inocent integrează opera în suita portretelor profunde. Lucrarea provine din colecția Jacques Bereilh (1895-1977), profesor universitar în cadrul Institului Francez din București, colecționar
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]
-
calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu mâneci lunge și pe capete scufie, Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie. Patrioții! Virtuoșii, ctitori de așezăminte, Unde spumega desfrâul în mișcări și în cuvinte, Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed pe locuri
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358237316.html [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
printre răsărituri, când soarele ajunge în dreptul casei mele își pune în fiecare zi la clop o bentiță tricoloră, îngenunchează în ușa bisericii, își face rugăciunea apoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți, își suflecă mânecile cămeșii și e gata de muncă. Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorul și toată ziua muncește fără oprire. Din când în când întinde câte o rază să dea noroc cu țăranii cu pluguri de fier și să le laude caii, schimbă
POEM CU CIOCÂRLII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Valeria_iacob_tamas_1395306426.html [Corola-blog/BlogPost/360256_a_361585]
-
fiecare dată. Șeful de la Securitate mă sperie spunându-mi Excelentă. Râd ca prostul de unul singur pentru câteva minute. Vine și Simona. Peste câteva zile o să avem o întâlnire antologică cu un ambasador pe care o să îl bolunzească accidental cu cămeșa ei un pic decoltată și o să râdem cu lacrimi. Deocamdată însa Simona e serioasa tare și un pic speriată. Chiru o să vină peste vreo două săptămâni și primă luna o să se poarte ca premianta școlii în fața dirigului nou și cam
Un fost secretar de stat din cabinetul Cioloș își publică Jurnalul by https://republica.ro/un-fostul-secretar-de-stat-din-cabinetul-ciolos-isi-publica-jurnalul-zam-primit-urmatoarea-scrisoare-sub [Corola-blog/BlogPost/337742_a_339071]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > MIREASĂ ÎN CĂMEȘĂ DE NOAPTE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1292 din 15 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Hai să ne culcăm în ultima noapte de sâmbătă Când ai venit pe jos de nicăieri Și ai tras la singurul han în
MIREASĂ ÎN CĂMEŞĂ DE NOAPTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405406439.html [Corola-blog/BlogPost/349279_a_350608]
-
cameșă de noapte Și ți-am spus că tu ești cea mai frumoasă mireasă Că lumea asta nebună habar nu are Că cea mai frumoasă mireasă nu poate fi decât aceea Care a venit cu brațele deschise spre mine... în cămeșă de noapte. Referință Bibliografică: Mireasă în cămeșă de noapte / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MIREASĂ ÎN CĂMEŞĂ DE NOAPTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405406439.html [Corola-blog/BlogPost/349279_a_350608]
-
că tu ești cea mai frumoasă mireasă Că lumea asta nebună habar nu are Că cea mai frumoasă mireasă nu poate fi decât aceea Care a venit cu brațele deschise spre mine... în cămeșă de noapte. Referință Bibliografică: Mireasă în cămeșă de noapte / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MIREASĂ ÎN CĂMEŞĂ DE NOAPTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405406439.html [Corola-blog/BlogPost/349279_a_350608]
-
folclor, totodată promovator cultural profesoara Măriuca Verdeș, într-un stil original a introdus în scenă formațiile de dansatori care au evoluat și încântat spectatorii ca în vremurile de demult. Tot în această zi a fost sărbătorită ,,Ziua Universală a Leii” (cămeșii). Au fost invitați păstrători ai tradițiilor maramureșene care au expus cămeșile și covoarele specifice zonei. Spre final, au urcat pe scenă oficialități, oaspeți de seamă, dar și cei care s-au implicat în reușita acestui eveniment aflat la prima ediție
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436368377.html [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
a introdus în scenă formațiile de dansatori care au evoluat și încântat spectatorii ca în vremurile de demult. Tot în această zi a fost sărbătorită ,,Ziua Universală a Leii” (cămeșii). Au fost invitați păstrători ai tradițiilor maramureșene care au expus cămeșile și covoarele specifice zonei. Spre final, au urcat pe scenă oficialități, oaspeți de seamă, dar și cei care s-au implicat în reușita acestui eveniment aflat la prima ediție. Printre cei prezenți s-a numărat și primarul municipiului Sighetu Marmației
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436368377.html [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
prins” într-un simplu număr de inventar ce trebuia să fie demult dat la „casare” - un adevărat ceremonial al atingerii clapelor, al cercetării „ciocănelelor” și „barelor și cutiei de rezonanță”, eram precum Coșereață, sanitarul satului, ce ne lua la puricat cămeșile odată la două-trei săptămâni, ne „pudra” cu prafuri DDT și ne aplica apostila „despăducheat pentru școală !”... Lecția unei zbateri de aripă frântă a fost o vrajă de neuitat, pe care doar pământul o va tremura într-o reconstituire târzie și
PIANUL ŞCOLII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pianul_scolii.html [Corola-blog/BlogPost/361363_a_362692]
-
semn al cunoașterii psihologiei oamenilor de la sat, care nu își lasă lucrurile ce le au de făcut nici măcar dacă poarta casei este deschisă de fiul umblat prin lumi timp îndelungat, nici măcar dacă este duminică sau sărbătoare, că doar ” Să coși cămeși, să țeși la război e păcat, că faci lucruri pe care le porți pe tine și pot aduce nenoroc.” După ce suntem purtați în lumea satului cu noul și vechiul care îl definesc într-un mod ce ne duce cu gândul
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1396450245.html [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
Costică, că-ți mărturisăsc ceva ce nu să spune și n-am spus la nima. În fiecare sară, după ce stângeam lamba, ne suiam în pat, și eu mă aranjam, să să ia de mine. Pe întuneric beznă, sub pătură, râdicam cămeșa pân’ la țâțe, să mă sâmtă cum ard, dar el... bleau! Am crezut că i-o fi rușâne de ai lui că ne aud. Că așa a zâs nașu de el, ...că-i rușânos. După trei zâle l-am chemat
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
strigă, acompaniat de Larion Marica): „Oi, drage mni-s oițăle măi/ Oi, ș-apoi copilițăle/ Oi, dragă mni oaia lânoasă/ Oi, copila care-i frumoasă/ Oi, păcurari la oi am fost/ Oi, fetile nu mă cunosc/ Oi, șî mă cunosc pe cămeșă/ C-am fost harnic la coleșă/ Oi, șî mă cunosc pe ceptari/ Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putem să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]