282 matches
-
lacrimile. Caut să leg o conversație cu ea... deoarece am observat că distrăgând-o de la gândurile ei intime se (mai) oprește din plâns. O întreb ce a făcut în Australia? La care începe să plângă în hohote de se „rupea cămeșa” pe dânsa. Îmi răspunde printre sughițuri: „Am făcut multe rele. Acum mă duc acasă, să suport consecințele”. Incerc să o liniștesc din nou. Devine mai vorbăreață. Ne prezentăm. Îmi spune că o cheamă Külli. De fapt un diminutiv de la Küllike
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > MIREASĂ ÎN CĂMEȘĂ DE NOAPTE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1292 din 15 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Hai să ne culcăm în ultima noapte de sâmbătă Când ai venit pe jos de nicăieri Și ai tras la singurul han în
MIREASĂ ÎN CĂMEŞĂ DE NOAPTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349279_a_350608]
-
cameșă de noapte Și ți-am spus că tu ești cea mai frumoasă mireasă Că lumea asta nebună habar nu are Că cea mai frumoasă mireasă nu poate fi decât aceea Care a venit cu brațele deschise spre mine... în cămeșă de noapte. Referință Bibliografică: Mireasă în cămeșă de noapte / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MIREASĂ ÎN CĂMEŞĂ DE NOAPTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349279_a_350608]
-
că tu ești cea mai frumoasă mireasă Că lumea asta nebună habar nu are Că cea mai frumoasă mireasă nu poate fi decât aceea Care a venit cu brațele deschise spre mine... în cămeșă de noapte. Referință Bibliografică: Mireasă în cămeșă de noapte / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MIREASĂ ÎN CĂMEŞĂ DE NOAPTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349279_a_350608]
-
bârneață, bundița cu flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi sau cămeșă, fustă, bundiță, brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri nu au bundițe, când joacă cu femei poartă și bundițe. Ansamblul „Stejărelul” din Cajvana, județul Suceava, are repertoriul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
aproape de coadă. Și-i arătă boierului mârțoaga, legată sub un șopron a’ hanului. Mesenii începură să râdă, iar boierul, adică Vodă, ce să facă, le ținu și el hangu’, mânzăște. Pe semne, vreți să știți pe unde și-o scos cămeșa răzășul când o dat ochii cu Vodă, la cancelaria domnească...Apăi, când o agiuns la Domnie, Vodă o și dat ordin unui foncționar domnesc să-l aducă în fața sa pe răzășul din părțile Sucevei. Când țăranul nostru o dat nas
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Bășești. Documente de familie, fotografii, obiecte personale recompun viață și activitatea marelui patriot, George Pop de Bășești. Desigur, toate aceste frumuseți sunt puse în valoare de harnicii și ospitalierii codreni, oameni, care prin sufletul lor cald și prin portul popular: cămeșa și spăcel cu ciur, lucrat manual, gaci și zadii, se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țară Codrului se mândrește cu ,,oameni de seamă “originari ai acestor ținuturi: scriitori, critici literări, dascăli, medici, juriști și interpreți de muzică populară. Amintim pe
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
l-au binecuvântat cel ce crede în noi va birui moartea au venit politicienii și marii dregători și l-au înscris în partidul creștin-democrat omul s-a dezbrăcat și le-a dat hainele aceluia ce îmi vrea binele îi dau cămeșa de pe mine a tăiat vițelul cel mai gras a desfundat butoaiele cu vin a chemat lăutarii, maneliștii și s-au pus pe bairam mânzul din grajd s-a dat de 3 ori peste cap și s-a făcut un armăsar
ÎNTR-O NOAPTE DE AJUN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369007_a_370336]
-
să epateze, pleacă cu delegația prin frumoasa zonă de vis a Mehedințului. Și taman bine, era vară și vede un veritabil detașament de cosași destul de vârstnici, dar foarte îndemânatici și încă verzi... Le face semn să se apropie. Cosașii în cămeși de in, își lasă coasele pe polog și vin către mașini, grăbind, gândind că-s niscaiva ajutoare... Până s-au apropiat, demnitarul pregătește numeroasa sa delegație spunându-le: - O să vedeți cât de bine s-au integrat țăranii români în regimul
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
pe al treilea. - Opt, răspunde cel întrebat. Și întrebînd în continuare cosașii răspund: - Șapte, nouă, șase, cinci, nouă, șapte, opt, nouă, șapte, opt, opt, nouă, șase, cinci, șapte, opt..., răspund toți cei 30 și ceva de țărani. - Dar acum câte cămeși aveți oameni buni? - Câte una și asta cârpită, răspund toți în cor, arătându-le cămeșile. - Cum așa? Cum se poate? întreabă politicianul întorcându-se râzând către asistență. - Fiindcă celelalte ni le-a sechestrat securitatea când ne-au arestat. - De ce? - Fiindcă
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
șase, cinci, nouă, șapte, opt, nouă, șapte, opt, opt, nouă, șase, cinci, șapte, opt..., răspund toți cei 30 și ceva de țărani. - Dar acum câte cămeși aveți oameni buni? - Câte una și asta cârpită, răspund toți în cor, arătându-le cămeșile. - Cum așa? Cum se poate? întreabă politicianul întorcându-se râzând către asistență. - Fiindcă celelalte ni le-a sechestrat securitatea când ne-au arestat. - De ce? - Fiindcă erau verzi! au răspuns toți la unison. - Hai să mergem! a mârâit demnitarul posomorât din
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
la mine-așa, Că-s fată din Sadova, Nici micuță, nici năltuță Și-mi stă bine țărăncuță. În picioare-am ciuboțele Ca să pot sări cu ele. Hai, hai! Catrincioara mi-i cu fir Și gurița trandafir Și bârneața din mătasă, Cămeșa din pânză deasă, Tulpănel cu franjuri multe, Cum se poartă pe la munte. Hai, hai! Când este strânsura-n vale Îmi pun strai de sărbatoare, Mă gătesc în grabă mare, Frumușică-s ca o floare. Da alta ca mine nu-i
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
Băsești. Documente de familie, fotografii, obiecte personale recompun viața și activitatea marelui patriot George Pop de Băsești. Desigur, toate aceste frumuseți sunt puse în valoare de harnicii și ospitalierii codreni, oameni care prin sufletul lor cald și prin portul popular - cămeșă și spăcel cu ciur, lucrat manual, gaci și zadii - se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țara Codrului se mândrește cu „oameni de seamă” originari ai acestor ținuturi: scriitori, critici literari, dascăli, medici, juriști și interpreți de muzică populară. Amintim pe
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
din două-trei foi cu ochi, iar în spate cătrințele roșii, iile cu pumnașii întorși, apoi chieptarul cu flori mari, tot roșii și cu ciucurei; buboul negru, care era purtat în trecut atât de bărbați cât și de femei. La bărbați, cămeșa cu mâneca largă, pantaloni țesuți din cânepă în trei sau patru ițe, pe cap - pălării mici, rotunde iar în picioare călțunide din pănură sau de piele; în general portul popular era dominat de culori puternice, cu precădere roșul. Sebeșul de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
statu în drept, și-o minte în sclipici. Un piticit ce nu-și știa părinții și zicea că lumea-i spune Ciubucică și nu avea habar de anii ce-i avea. Se pomenise printre oi și băciul îi dădea mâncare, cămeșă și nădragi purtați. Povestea spune că atunci când foamea îl răzbea lua în gură țâța oii și-ntins pe spate se oprea din supt doar când era în saț de burtă. Cânta din frunză de găselniță și scrijelea ciomegele cu moacă
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
acoperit cu-un țol jegos ... Sărmanul cu mintean de căpătat și-o pălărie scofâlcită avea-n picere obiele cu tălpici și-și rezema sfrijeala-n bâtă. Mâinile îi erau lungite de scurtimea de mintean. Mergea cu cheptul dezgolit de ne-ncheiatul la cămeșă și avea pielea tăbăcită-n frigul nesimțit. Gândurile în puțin se amestecau cu vise și vorbe-n singur, cu capul rușinat prostit cu dibăcie ... Vara păștea oile pe coclauri iar după răvășit venea în sat la dobitoace pentru-adăpat, fân și
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
culcuș și hrană în destul a dus grija-n uitare. După alți ani Ciubucică era om în putere deși cam peticit și cu arătul șters. Îl cunoștea-ntreg satul și de atunci e-n mintea mea un sărman cu cioareci, cămeșă și suman, pe cap cu-o pălărie neagră-n mototol. Mereu era pus pe șotii pentru-o cinste de cârcală ... Avea o voce clară, puternică și joasă, neîntrecută-n chiuit ... Când îl întâlneam mai răzlețit de lume ne adunam la
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
Costică, că-ți mărturisăsc ceva ce nu să spune și n-am spus la nima. În fiecare sară, după ce stângeam lamba, ne suiam în pat, și eu mă aranjam, să să ia de mine. Pe întuneric beznă, sub pătură, râdicam cămeșa pân’ la țâțe, să mă sâmtă cum ard, dar el... bleau! Am crezut că i-o fi rușâne de ai lui că ne aud. Că așa a zâs nașu de el, ...că-i rușânos. După trei zâle l-am chemat
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
mâneci, și pe spate, pe sub pintileu, jupon alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăți (pantofi cu baretă). Costumul de băiat este format din clop cu pene de fazan sau păun (o pălărie înaltă, împletită din paie de secară), cămeșe albă, din pânză lucrată manual, cu broderie la piept, la mâneci și la guler, spartă, cu motive florale, gaci (pantaloni) din pânză țesută bumbăcel în bumbăcel, din patru lați (un lat având cincizeci de centimetri). Ionuț Uivaroși, membru al Ansamblului
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
ceva permanent”. Istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) și-a sintetizat gândirea cu privire la creația românească medievală: „E vorba de un lucru spontan. Aș spune chiar: un produs de artă populară, un capitol de folklore, ca munca țesăturilor, care a dat aceste frumoase cămeși și șorțuri românești, aceste sculpturi în lemn care se zăresc pe ciomegele păstorilor, ca și, de asemenea, o întreagă literatură, aceste legende alcătuind o altă religie, pe lângă religia oficială”. („Les origines et l’originalite du droit populaire roumain”, p. 119
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
și teribiliști care credeau că persiflau și „protestau” ad hoc și utilizau bășcăleala semenilor, aduși în situații jignitoare pentru a simula atât acceptarea căt și respingerea situației „victimei”, bravii năimiți m-au proptit într-un colț și mi-au rupt „cămeșa dușmănoasă” și subversivă(!). Eram așa de străin de apucăturile orașului, că n-a mai fost timp de atitudin afișate sau studiate, împotrivire nici atât. Mulțumit că scăpasem doar cu atât și firește cu cămașa confiscată, am plecat degrabă spre căminul studențesc
CROCHIURI DIN VREMURI...PARŞIVE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340430_a_341759]
-
corn înflorată, cum purtau toți ciobanii. A lui era de alun, o „metreacă” decojită cu brișca doar unde îi venea îndemână. Plutea cu un zâmbet neșters, cu ochii ireal de adânci, cu clopul ros, cu pieptar înfundat și mânecile de la cămeșă mereu suflecate. - Oile să țân cu dragoste șî cu post. Nu era un sfat, nu era o părere. Zâmbetul Unchiului se schimbase o clipă în ceva ce nu pot defini. Doar ochii-i continuau să exprime un soi de acceptare
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
să nu câștig vreo boală, că mă belește mama, nu alta!...Ele și el își pun câte un sac de iută, făcut glugă, pe cap!... Nici gând și nici vorbă de întors acasă!...simt ploaia cum trece prin țolic, prin cămeșa mea de cânepă, prin piele, prin oase, prin loitrele și prin coșul căruței, prin boi și prin sufletul boilor! simt și văd cum se înmoaie jugul, proțapul și resteiele, aud cum trece apa prin tot și prin toate...și cum
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
intră în casă și cântărea din ochi leguma de pe masa pusă... Din noapte cu-nceput de ziuă el se scula, nu știu dacă mânca, dar știu că-avea o doniță cu apă rece de izvor. Apoi în straie țărănești cu cioareci, cămeșă și opinci tulea pe vale-n luncă să se opintească la bușteni... Era un om întreg dar mutul vorbei îl ținea departe de prieteni și fetele erau doar pentru ochii lui și vise. De-acum povestea-și face alte căi
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
i-o plesnit pielea obrazului stâng. O scăpat corfa din mână și-o măi apucat să vadă căstrăveții împrăștiindu-să. Câte-o măi căpătat, n-o măi numărat. O căzut în țărâna din ocol. Când s-o trezit, și-o văzut cămeșa ruptă de biciu' din piele împletită și cu vârf de sârmă. Și sângele înflurit pă cămeșe, așe, ca domnișorii roșii din uliță. Și pă cumnată-sa, Sâlviuca, șezân' lângă ie cu mânile-n poală și plângân' . O podidit-o și pă
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]